Premierii din Georgia, Ucraina, R. Moldova și un vicepremier din Azerbaigian s-au întâlnit vineri la Chișinău pentru a încerca să revigoreze o organizație regională - GUAM - considerată un fel de alternativă la pentru Comunitatea Statelor Independente, dominată de Rusia. Dar, în timp ce două din țările GUAM – Georgia și Ucraina - și-au luat rămas bun de la CSI în urma agresiunilor rusești împotriva lor, R. Moldova și Azerbaigianul sînt încă membre CSI. Despre această aparentă contradicție, și despre perspectivele GUAM, așa cum le văd promotorii organizației, relatează corespondenta Europei Libere.
Volodimir Groisman, premierul ucrainean, vorbeşte despre GUAM ca despre o organizaţie care în aceste momente ar renaşte şi s-ar aşeza pe o pantă ascendentă.
Într-un interviu publicat în ajunul reuniunii de la Chişinău de presa moldoveană, premierul ucrainean a explicat în felul următor motivele din care priveşte cu atâta optimist o organizaţie ce vreme îndelungată a părut a fi mai degrabă în regim de aşteptare: GUAM ar fi început în sfârşit să-şi valorifice potenţialul de cooperare economică, s-ar fi semnat înţelegeri privind cooperarea vamală, s-ar fi pus bazele unor acorduri de schimb liber de mărfuri, sunt pe punctul de lansare a importante coridoare transfrontaliere de transport…
Dintre chestiunile politice ce par să fi contribuit la reanimarea organizaţiei una ţine de problemele actuale ale statelor constituente cu Rusia. Într-o declaraţie comună, anul trecut, Georgia, Ucraina, Republica Moldova, dar şi Azerbaidjan au optat pentru unitatea de eforturi în ceea ce priveşte apărarea integrităţii lor teritoriale. Toate par să fie de părerea că conflictele din statele GUAM împiedică dezvoltarea economică şi a democraţiei, iar principalul factor destablizator este considerată a fi Rusia.
Cooperarea cu Uniunea Europeană este a doua chestiune politică de interes comun, în condiţiile în care trei dintre membre, cu excepţia Azerbaidjanului, au semnat acorduri de asociere cu UE. În aceeaşi declaraţie de anul trecut, cele patru au salutat progresele pe care le-au atins în cooperarea cu Bruxellesul.
De anul trecut, însă, lucrurile s-au schimbat, cel puţin în privinţa Republicii Moldova: asistenţa europeană pentru Chişinău a fost sistată, Acordul de Asociere bate pasul pe loc, iar autorităţile moldovene sunt acuzate tot mai frecvent de comportament anti-european. Ce determină, în aceste condiţii, interesul puterii de la Chişinău pentru reuniunea curentă, aşa cum s-a putut observa din eforturile mari organizatorice?
Opoziţia parlamentară, cum ar fi Partidul Liberal, crede că guvernarea ar vrea să arate că e capabilă să întreţină o relaţie mai mică, după ce toate relaţiile mai mari le-a adus în stare blocaj:
Liderul liberal, Mihai Ghimpu:
„GUAM nu a funcţionat, dar acum l-au reînviat pentru că aşa îi convine guvernării de acum, să arate că are relaţii bune cu Ucraina, cu Georgia, să manipuleze arătând că totul e normal, că R. Moldova are prieteni, că nu e aşa cum strigă opoziţia şi prietenii ei din Parlamentul European.”
Mihai Ghimpu şi mica sa formaţiune parlamentară încearcă de mai multă vreme să promoveze în Parlament o decizie de părăsire, după exemplul Georgiei şi al Ucrainei, a CSI - organizaţie concurentă GUAM-ului şi centrată în special pe interesele Rusiei. Apartenenţa concomitentă la ambele organizaţii este văzută de liberali ca incoerenţă logică şi politică.
Dar răspunsul guvernării dominate de democraţi a fost întotdeauna unul şi acelaşi: R. Moldova trebuie să rămână în CSI, pentru că ea are nevoie de o relaţie bună cu Rusia. În principiu, ideea ieşirii din CSI este văzută cu ochi răi şi de analişlti: dacă R. Moldova vrea să nu pună în dificultate câteva sute de mii de cetăţeni care continuă să muncească în Rusia, ea ar trebui să se gândească de două ori înainte de a renunţa la o platformă ce le oferă acest mic beneficiu – de a călători şi rămâne câteva luni în Rusia fără viză.
