Premierul Pavel Filip spune că, fără acordul Republicii Moldova care se opune pe moment, Ucraina nu-și va putea construi pe Nistru cele șase hidrocentrale în cascadă pe care le planifică demult. Revenit dintr-o vizită la Kiev, Filip a spus în ședința de guvern că tot ce se va întâmpla pe fluviu va fi monitorizat de o comisie specială de protecție a mediului, a cărei componență tocmai a fost aprobată.
Pavel Filip a afirmat, pe un ton apăsat, că fără acordul Chişinului, ucrainenii nu vor construi nicio hidrocentrală nouă pe Nistru.
„Acest lucru nu se poate întâmpla pentru a fost ratificat acordul de la Roma. Deci fără noi, fără un studiu de evaluare, un studiu de impact, şi fără acordul nostru acest lucru nu se poate întâmpla”, a spus el, numind „speculaţii” spusele celor care afirmă contrariul.
„Avem toate asigurările din partea Ucrainei că nu se va întâmpla absolut nimic care va duce la înrăutăţirea condiţiilor râului Nistru. Ba dimpotrivă, vom face tot posibilul, pentru că este o bogăţie comună, este sursa principală de alimentare cu apă pentru Chişinău, dar şi pentru Odesa. Avem obligaţiunea să transmitem urmaşilor noştri un râu curat, care ne va aproviziona cu apă”, a continuat premierul, iar pentru a fi şi mai convingător, l-a citat pe omologul său ucrainean, Volodimir Groisman:
„…Nici un energetician nu-l va convinge că este mai importantă instalarea unei turbine electrice decât păstrarea şi dezvoltarea ecosistemului râului Nistru. Asta cu referinţa la programul de dezvoltare energetică care prevedea construcţia în cascadă a încă şase centrale hidroenergenice.”
Criticii de la Chişinău ai acestor planuri ale ucrainenilor nu s-au lăsat până acum convinşi de astfel de argumente pentru că, zic ei, asigurări din partea autorităţilor au mai existat, dar, în ciuda lor, ucrainenii au continuat să-şi extindă complexul hidroenergetic deja existent, cauzând prin aceasta daune colosale fluviului, sub privirile impasibile ale Chişinăului.
Un lucru, însă, care s-a întâmplat şi care pare să insufle câtuşi de puţin optimism e crearea, în sfârşit, la aproape cinci ani de discuţii şi ezitări, cea mai recentă de acum două săptămâni, când ucrainenii sosiseră la Chişinău, dar păruse să-i fi găsit nepregătiţi pe colegii lor de aici, a unei comisii mixte moldo-ucrainene privind utilizarea stabilă şi protecţia bazinului fluviului Nistru – un fel de comitet bazinal transfrontalier care va asigura participarea ambelor părţi la gestionarea bazinului acvatic. „Este un prim pas, salutar, către dialog”, ne-a spus Iuliana Cantaragiu de la Centrul Naţional de Mediu, care va face parte, alături de alţi 18 membri din partea Chişinăului, din comisie.
O chestiune care, dimpotrivă, îi face sceptici pe ecologişti e punctul mort în care se află atât evaluarea situaţiei actuale a fluviului, cât şi studiul de impact al ipoteticului proiect ucrainean fără de care Chişinăul spune că nu-şi va da acordul pentru lansarea proiectului. E deja destul de multă vreme de când cei doi premieri, Filip şi Groisman, au anunţat că au solicitat sprijin european pentru efectuarea expertizelor, dar nimic nu s-a întâmplat. Premierul Filip a fost totuşi optimist astăzi referitor la subiect, spunând că există deja două proiecte de donatori care s-ar fi angajat să efectueze cercetările. Bănuiala apărătorilor de la Chişinău ai râului e că autorităţile vor profita ca de o paravană de cercetările respective pentru a adormi vigilenţa celor ce se opun acestor planuri cu un un impact, spun ei, absolut previzibil şi distrugător pentru bazinul acvatic.