Republica Moldova şi Ucraina, state care în ultimii ani se înţeleg tot mai bine în chestiunea transnistreană de exemplu, par să se apropie cu paşi rapizi şi de o în înțelegere în ceea ce ţine de construcţia, de către ucraineni, a unei cascade de şase hidrocentrale pe râul Nistru. Numai că în joc se află soarta nu doar a râului, ci şi a statului, avertizează criticii care numesc deja înţelegerea „un memorandum Kozak pentru mediu”.
Cunoscuţi activişti de mediu, dar şi din energetică sau pur şi simplu ai societăţii civile s-au ridicat cu fermitate în apărarea râului Nistru după ce au aflat că în proiectul de acord moldo-ucrainean privind arendarea pe 49 de ani a 19 hectare de pământ în zona lacului tampon de la nodul hidroelectric Nistrean nu se conţine măcar o aluzie la asigurarea ulterioară de către partea ucraineană a unor debite minime de apă în râu sau la compensarea unor prejudicii aduse ecosistemelor acvatice moldoveneşti.
Proiectul de acord a fost elaborat la Kiev şi trimis în noiembrie părţii moldoveneşti, iar premierul de la Chişinău, Pavel Filip, după o recentă întrevedere la Tbilisi cu cel ucrainean, Volodimir Groisman, l-a trimis pe ministrul economiei şi infrastructurii, Octavian Calmâc, la Kiev cu misiunea de a grăbi procesul de pregătire a acordului:
„Am avansat destul de mult”, a afirmat ministrul Calmâc la revenirea din vizită.
„Ultimul aspect deschis – cel de mediu. R. Moldova insistă foarte dur să fie asigurat un flux de apă minim după acest baraj, ca să ne permită să menţinem ecosistemul râului Nistru”, a mai declarat săptămâna trecută ministrul.
Solicitat astăzi de noi, şi secretarul de stat din acest minister, Vitalie Iurcu, ne-a dat asigurări că acordul va fi completat şi îmbunătăţit, astfel încât să preîntâmpine controversele ridicate până acum de acord în mediul de experţi:
„Pentru noi este important ca acest acord să prevadă parametri clar fixaţi câţi metri cubi de apă trebuie să fie asiguraţi atât în perioada secetoasă, cât şi nesecetoasă. Partea ucraineană a prezentat datele ei, acum este important experţii din partea R. Moldova să se expună. Până nu ne va fi clar cu mediul ce facem, nu se va întâmpla nimic”, ne-a spus Vitalie Iurcu.
De ce astfel de asigurări nu sunt tratate însă cu nici cea mai mică încredere de criticii acordului?
Explicaţia lui Ion Efros, expert în energie la Institutul de Politici Publice de la Chişinău care a dedicat subiectului un studiu separat, e că angajamentele, fie ele şi trecute pe hârtie, nu au cum să fie respectate dacă Ucraina îşi va duce la bun sfârşit planul de construcţie a şase hidrocentrale noi pe Nistru:
„Noi am avut perioade destul de lungi, de 120 de zile, când de pe segmentul ucrainean al Nistrului au venit zero metri de apă pe secundă. Aşa că aceste declaraţii nu au nici o acoperire, pentru că studii de impact de mediu, de impact social şi economic nu se fac într-o lună şi nici două. Pentru a respecta o anumită formalitate, partea ucraineană vrea să facă un astfel de studiu timp de două luni şi a contractat pentru asta Academia de Ştiinţe din Ucraina. Cât de credibilă poate fi o astfel de instituţie. Astfel de studii în mod normal ar trebui să fie petrecute de companii internaţionale credibile. Iar Republica Moldova nu ar trebui să se grăbească în nici un caz în astfel de situaţii, pentru că asta ar însemna să se grăbească să greşească.”
Ion Efros spune că acordul, dacă va fi semnat în condiţiile propuse de ucraineni, va fi „un adevărat memorandum Kozak” pentru R. Moldova:
„În cazul acestui acord nu vorbim de stat paralizat, ci efectiv de stat distrus. Pentru că tu afectezi de fapt apa Chişinăului, a Bălţiului, Rezinei, Criuleni, comunităţi care depind de apa de suprafaţă. Aici intervenţia Comisiei Europene, a SUA este mai justificată ca oricând.”
Proiectul de înţelegere nu pomeneşte vreun cuvânt despre intenţia Ucrainei de a construi şase hidrocentrale noi pe Nistru, dar experţii moldoveni spun că miza documentului ar fi tocmai construcţia acestor facilităţi energetice pentru compensarea deficitului de generare intern al Ucrainei. Un conflict cu R. Moldova ar împiedica, însă, statul vecin, mai spun ei, să acceseze fondurile UE pentru costisitorul proiect.
