Mai mulți reprezentanți ai societății civile cer autorităților să asigure transparența în procesul de negociere a acordului de funcționare a complexului hidroelectric Dnestrovsk. Potrivit experților, din proiectul acestui acordreiese că guvernul de la Chișinău ar ceda celui ucrainean mai multe pârghii ce țin de gestionarea râului Nistru, fără a estima riscurile pentru biodiversitate și aprovizionarea cu apă.
Proiectul de acord care se negociază momentan între guvernul de la Chișinău și cel la Kiev ignoră mai multe directive ale Acordului de Asociere și ale Tratatului Comunității Energetice, care țin anume de infrastructura hidroenergetică planificată pe segmentul ucrainean al Nistrului, constată reprezentanții organizațiilor obștești. Ion Efros, expertului Institutului de Politici Publice, spune că sunt neglijate aspectele ce se referă la prevenirea degradării calității apei în cazul construcției de hidrocentrale, aceste proiecte de infrastructură pe Nistru nu au fost supuse dezbaterilor la Chișinău și totodată nu există studii despre impactul asupra mediului, analiză care ar fi trebuit prezentată public de partea ucraineană, notează Ion Efros.
La Chișinău, de mai mulți ani însă, ecologiștii atrag atenția că intenția Kievului de a construi hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru echivalează cu o catastrofă ecologică și pune în pericol securitatea alimentară a Republicii Moldova, Nistrul fiind principala sursă de apă potabilă.
De asta, crede Ion Efros, autoritățile acționează în cunoștință de cauză:
„Noi mai considerăm că această ignorare a celor două documente se face intenționat, pentru că atât guvernul Ucrainei, cât și cel al Republicii Moldova sunt conștiente de efectele și impactul dezastruos a acestor hidrocentrale și infrastructură hidroenergetică și, de aceea, doresc să evite prin orice mijloace referințele la aceste documente care au niște etape și un set de reguli bine stabilite, care protejează atât, mediul, populația, cât și biodiversitatea.”
În apelul public lansat marți, experții solicită guvernanților să introducă în acest acord referințe clare la Acordurile de Asociere ale Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană și, totodată, să-l discute separat, și nu concomitent cu aspectele ce țin de controlul comun la frontiera moldo-ucraineană.
Ilia Trombițchi, directorul Asociației Internaționale Ecologice Eco-TIRAS, susține că deși în ultimii 20 de ani nu s-a ajuns la vreun consens, nu este în interesul cetățenilor moldoveni ca acest acord să fie semnat până la sfârșitul acestui an. Ecologistul mai notează că gestionarea bazinului Nistrului trebuie să fie făcută ținând cont de interesele tuturor statelor riverane:
„Cei care se ocupă cu hidroenergetica au monopolizat acest fluviu pentru scopurile lor, dar restul utilizatorilor, inclusiv populația ambelor țări, practic este lipsită de aceste servicii ecosistemice. Cu regret, acest lucru îl vedem în acest acord, când această monopolizare va fi legalizată de către guvernele ambelor țări.”
Experții mai cer ca în textul acordului să se facă trimitere la garanții clare pentru debitele ecologice și mecanismele de compensare a pierderilor în urma funcționării complexului hidroelectric pe Nistru. Radu Cazacu, director interimar la Agenția „Apele Moldovei”, una din instituțiile care participă la negocierea acordului spune că anume asta este una din cerințele părții moldovene.
„Pentru aceasta noi și insistăm, ca să fie asigurat acel debit minim de 120 de metri cubi pe secundă, care ne-ar asigura funcționarea tuturor stațiilor de captare pentru aprovizionarea cu apă și pentru irigație.”
Radu Cazacu sugerează că acordul de funcționare a complexului hidroelectric Dnestrovsk va fi negociat astfel încât să nu dezavantajeze în niciun fel partea moldovenească. El consideră pripite concluziile experților, pentru că documentul este în stadiu de discuții.
Membrii organizațiilor obștești consideră că proiectul actualizat al acordului trebuie publicat și supus ulterior dezbaterilor publice.
