Zeci de activişti au protestat astăzi în faţa Ambasadei Ucrainei şi a Guvernului de la Chişinău împotriva proiectului reactualizat în urmă cu câțiva ani privind construirea a şase hidrocentrale pe Nistru. Reproşul ONG-iştilor e că acest acord se negociază cu ochii închişi, iar marii perdanţi ai situaţiei vor fi în primul rând natura, iar apoi cetăţenii Republicii Moldova.
Organizatorii – mai multe ONG-uri de protecție a mediului – s-au adunat mai întâi în faţa ambasadei Ucrainei şi apoi, în marş, au ajuns în faţa sediului Guvernului de la Chişinău. Ei şi-au propus astfel să dea un semnal atât autorităţilor, cât şi cetăţenilor că nepăsarea ar putea să-i coste scump, chiar foarte scump. Republica Moldova riscă să rămână fără apă potabilă. Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, explică de ce negocierile cu ucrainienii privind extinderea complexului hidroenergetic de pe teritoriul ţării vecine provoacă mai multe îngrijorări:
„Nistrul este singura fântână orizontală care ne asigură cu apă potabilă atât Ucraina apuseană, peste patru milioane de oameni, cât şi Republica Moldova, cu regiunea Odesa, încă patru milioane de oameni. A te juca cu proiecte hidroenergetice, nepermiţând Nistrului să funcţioneze în regim natural este o adevărată crimă faţă de aceste peste opt milioane de oameni care beneficiază de apă potabilă. Clar că energetica întotdeauna pare o chestie mult mai atractivă. Decât să protejezi un râu mai bine faci nişte bani din acest râu, dar trebuie să te întrebi câte zile o să mai aibă râul după ce apar aceste baraje?”
Reproşul formulat la adresa Kievului e că până acum nu a prezentat un studiu de evaluare a impactului asupra mediului după extinderea complexului hidroenergetic nistrean şi construcţiei pe teritoriul ţării vecine a şase hidrocentrale. Guvernului de la Chişinău i se reproşează că dă dovadă de pasivitate şi că tratează cu nepăsare efectele de-a dreptul catastrofale pe care le-ar putea avea viitoarele baraje. Asta în plus de impactul negativ asupra imaginii ambelor state, crede directorul organizaţiei Eco-Tiras, Ilia Trombiţchi. Dupa ce atât Republica Moldova, cât şi Ucraina declară că vor să adere la UE, felul în care negociază acest acord bilateral ce vizează râul Nistru, încalcă toate prevederile de protejare a mediului, asumate în faţa partenerilor occidentali:
„În preambulul acestui acord trebuie să fie introduse referinţele la mai multe directive europene din sfera de mediu, dar ambele ţări refuză acest lucru. Până acum nu sunt făcuţi aceşti paşi. Ambele ţări trebuie să respecte legislaţia Uniunii Europene şi nerespectarea acesteia va afecta imaginea lor.”
Europa Liberă: Dar ar putea exista şi penalităţi?
Ilia Trombiţchi: „După intrarea în Uniunea Europeană, da, până atunci doar pierderi pentru ţară şi populaţie.”
Atât la Ambasada Ucrainei, cât şi la guvern a fost depusă o petiţie în care, între altele, semnatarii revendică negocieri transparente şi includerea reprezentanţilor ONG-urilor de mediu în procesul de cautare a soluţiilor de compromis.
Activiștii notează că Ucraina nu are cum să soluționeze problema deficitului de resurse energetice prin aglomerarea de noi baraje pe râul Nistru, în schimb ar dăuna puternic ecosistemului deja șubrezit al fluviului şi ar pune în mare dificultate aprovizionarea cu apa potabilă a cetățenilor din Republica Moldova.
Îndiguirea va reduce debitul de apă, ceea ce va zădărnici purificarea naturală. În consecință, costurile sporite pentru prelucrarea apei captate din Nistru pentru a o face bună de pompat în apeducte, le vor suporta consumatorii. Acest raționament ar trebui să fie cunoscut de toata lumea, astfel încât negociatorii să nu se ghideze doar de rațiuni politice.
Printre protestatari am surprins şi câţiva elevi, însoţiţi de profesoara lor de biologie. Irina Blohina predă la liceul ucrainean „Neciui-Leviţchi” din capitală. Este pentru a treia oară când protestează alături de elevii săi împotriva distrugerii râului Nistrului:
„Ucraina vrea să construiască şase hidrocentrale! Această construcţie va îneca în primul rând rezervaţiile naturale ale ţării vecine, iar pe noi ne va lăsa fără apă. Nistrul, cel mai mare râu al nostru, se va transforma în pârâiaș. Mă întreb ce se va întâmpla cu agricultura noastră? Nu întâmplător am venit aici cu elevii mei. Este vorba de viitorul lor. Fără apă nu văd cum se va dezvolta Moldova noastră.”
Ecologiştii cu care am stat de vorbă constată că subiectele de mediu niciodată nu au fost o prioritate pentru guvernanți, iar cetăţenii de regulă au fost feriți în mod deliberat de date îngrijorătoare de natură să stârnească nemulțumirea alegătorilor. Negocierile cu Ucraina învecinată privind starea râului Nistru probează o atare atitudine.
