Linkuri accesibilitate

Iuliana Cantaragiu: Extinderea infrastructurii energetice a Ucrainei pe râul Nistru va avea un impact extrem de negativ asupra Moldovei


Ecologiștii moldoveni, îngrijorați de „lipsa de fermitate a guvernului” în negocierile cu Ucraina

Mai multe organizații ale societății civile au anunțat pentru azi o acțiune de protest pentru salvarea fluviului Nistru. Organizatorii îndeamnă cetățenii să se manifeste împotriva extinderii Complexului hidroenergetic nistrean și construcției altor șase hidrocentrale pe Nistru, toate aflate pe teritoriul Ucrainei, lucru care, în opinia specialiștilor, ar putea lăsa fără apă la robinet circa jumătate din populația Moldovei. Cine și cum trebuie să ia atitudine, ce soluții propun activiștii, vom afla de la experta Centrului Național de Mediu, Iuliana Cantaragiu.

Europa Liberă: Așadar, astăzi, de Ziua Internațională de Acțiune pentru Râuri, mai multe organizații ale societății civile, simpli cetățeni și activiști vor protesta în fața Ambasadei Ucrainei la Chișinău, apoi în fața Guvernului, vrând să-și arate astfel împotrivirea față de extinderea complexului hidroenergetic nistrean și construcția a șase hidrocentrale pe Nistru. La Chișinău, de mai mulți ani ecologiștii atrag atenția că intenția Kievului de a construi hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru echivalează cu o catastrofă ecologică. S-au adunat îngrijorări în plus sau anume aceasta pare să fie ignorată?

Iuliana Cantaragiu
Iuliana Cantaragiu

Iuliana Cantaragiu: „Deci, asta este culminația momentului, aceste hidrocentrale; culminația care vine din anumite lucruri care nu au fost executate anterior de către Ucraina și este vorba despre documentația de evaluare a impactului asupra mediului, care trebuie să fie efectuată la etapa de planificare pentru orice obiect, adică înainte de a se apuca de construit, pe de o parte; pe de altă parte, Republica Moldova nu este fermă în solicitările sale de a-i fi prezentată această documentație, care este obligatorie în condițiile unor obiecte mari care au un impact în context transfrontalier. Acest lucru trebuia să-l facă Ucraina și conform Convenției ESPO, la care au aderat ambele țări încă în anii ‘90. Și același lucru se solicită inclusiv prin Directiva Uniunii Europene privind evaluarea impactului asupra mediului care sunt incluse în acordurile de asociere ale ambelor țări și, respectiv, deja sunt transpuse în legislația națională.”

Europa Liberă: Cunoaștem că din 2016 au fost reluate negocierile privind semnarea unui acord bilateral între Republica Moldova și Ucraina privind funcționarea complexului hidroenergetic nistrean. La ce etapă sunt aceste negocieri, nu au dat rezultate până acum?

Republica Moldova nu este fermă în solicitările sale de a-i fi prezentată această documentație, care este obligatorie...

Iuliana Cantaragiu: „Negocierile sunt destul de avansate și interesul Ucrainei este major în sensul extinderii acestui nod hidroenergetic nistrean de la Novodnestrovsk, inclusiv construcția a celor șase hidrocentrale în amonte. Respectiv, în procesul de negocieri, din partea Ucrainei vin mai mult reprezentanți din partea sectorului energetic și nu atât a mediului, fiindcă din discuții am înțeles că oameni de știință de mediu din Ucraina la fel se împotrivesc acestor intenții.”

Europa Liberă: Autoritățile de profil de la Chișinău declarau că, până nu va fi clar impactul asupra mediului și nu vor fi stabilite anumite debite de apă, nu se va întâmpla nimic.

Iuliana Cantaragiu: „Nu este chiar așa. Adică, din partea autorităților din Republica Moldova solicitarea era de a fi introduse în acordul acesta și prevederi care se referă la mediu, însă ele sunt destul de simbolice sau nu sunt atât de ferme din partea autorităților din Republica Moldova și insistența Ucrainei este destul de mare pentru semnarea acestui acord, fiindcă Ucraina vrea să privatizeze acest complex hidroenergetic, plus are nevoie de acest acord pentru a putea solicita și finanțare externă pentru construcția celorlalte hidrocentrale. Plus că noi ne punem foarte mari semne de întrebare: de ce Moldova este gata să cedeze o parte din teritoriul său de-a lungul graniței cu Ucraina?”

Europa Liberă: Există asemenea evidențe?

Iuliana Cantaragiu: „Da, există, care sunt prevederi-parte a acestui acord care se negociază, deci, ele nu sunt excluse. Aceste prevederi sunt stipulate în proiectul acordului care este la momentul actual.”

Europa Liberă: În ce măsură comunică experții și ecologiștii cu autoritățile în acest caz pentru atingerea unui acord cu garanții?

De ce Moldova este gata să cedeze o parte din teritoriul său de-a lungul graniței cu Ucraina?

Iuliana Cantaragiu: „În procesul de negocieri din partea Republicii Moldova fac parte și ecologiști, nu din partea societății civile, dar din partea autorităților, fie de la Academia de Științe, fie de la ministerul de resort. Și, în general, ecologiștii susțin partea care este favorabilă mediului, dar pe lângă, bineînțeles, oamenii care sunt din domeniu mai sunt și reprezentanți de la Ministerul de Externe, de la Ministerul Economiei. Liderul acestor negocieri din partea Republicii Moldova este Ministerul Economiei. Și noi știm foarte bine că domeniul protecției mediului nu este creditat în Republica Moldova, inclusiv sub plan intern, deseori prevederile referitor la mediu erau și sunt și în continuare ignorate sau sunt lăsate pentru mai târziu ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Mi-am amintit acum o opinie a unor ecologiști moldoveni care spuneau că lumea s-ar gândi și la Nistru, dacă într-un oraș cum e Chișinăul sau Odesa ar lipsi apa două sau trei zile. Nu este încă suficient de evidentă această problemă care ar putea apărea? Trebuie în continuare studii, expertize?

Iuliana Cantaragiu: „Pentru noi este evident: studii sunt necesare. Cum am zis, studiul acesta de impact asupra mediului este obligatoriu, deci, e conform legislației și el trebuie să fie făcut pentru într-un fel a convinge și scepticii – una la mână și doi – de exemplu, asemenea studii pentru cazuri când impactul nu este chiar catastrofal aduc și recomandări ce măsuri trebuie să se întreprindă pentru a diminua impactul asupra mediului și cum trebuie să fie acel obiect economic eficientizat și cum el trebuie să funcționeze în continuare, ce fel de limite admisibile pentru diferite emisii, poluanți trebuie să respecte. În cazul actual, presupunerea noastră e că într-adevăr studiul acesta va demonstra că impactul va fi extrem de negativ. Și eu mă bazez pe simplul fapt că construcția aceasta hidrotehnică a început încă în anii ‘80, pe timpul sovietic și la acel moment s-a făcut un studiu de impact asupra mediului, reieșind din contextul acumulărilor de apă din precipitațiile la acel moment ș.a.m.d. Și încă atunci, în anii ’80, s-a construit primul baraj la Novodnestrovsk și un lac de acumulare și acel studiu a demonstrat că hidrocentrala nu trebuie să se mai extindă, întrucât extinderea ei ar crea anumite repercusiuni ireversibile pentru fluviul Nistru.”

Europa Liberă: În toată această perioadă nu au existat asemenea consecințe?

Încă în anii ’80 s-a demonstrat că hidrocentrala de la Novodnestrovsk nu trebuie să se mai extindă...

Iuliana Cantaragiu: „Consecințele se simt și s-au simțit imediat după construcția la acel moment a primului baraj și asta de fapt încă în anii ’80 a alarmat ecologiștii, încă de pe timpul sovietic și atunci au fost primele expediții organizate de ecologiștii civici, chiar și la acel moment sovietic, primele expediții pe Nistru. Și ulterior, cu toate prevederile acelui studiu, după independență, Ucraina oricum a hotărât să-și extindă acea hidrocentrală și a vurt să construiască și al doilea baraj și, respectiv, lacul de acumulare să și-l fortifice, prin pompare deja să-i schimbe destinația și aproape că reușise să acceseze și finanțare de la Banca Mondială pentru acest lucru. Și ecologiștii din Moldova la acel moment, în anii ’90 deja, au reușit, iarăși prin efort comun, să se fortifice și, respectiv, să apeleze la Banca Mondială exprimându-și îngrijorările.”

Europa Liberă: La această etapă, ce ar trebui să facă Guvernul de la Chișinău și nu face, în opinia Dvs.?

Iuliana Cantaragiu: „Deci, la această etapă Guvernul trebuie să insiste în continuare, să nu se angajeze în semnarea unui acord bilateral pentru funcționarea acestui nod hidroenergetic, fără a avea documentația privind evaluarea impactului asupra mediului. Aceasta e obligatoriu. În acordul care se negociază nu se negociază strict referitor la nodul hidroenergetic de la Novodnestrovsk, nu se iau în considerare încă și cele șase hidrocentrale planificate. Ele trebuie să fie obligatoriu parte a acestui acord, să fie incluse acolo și pentru ele la fel trebuie să solicite această documentație, să nu dea în arendă cele aproape 20 de hectare de teren al Moldovei și să insiste pe introducerea în acord a compensațiilor pentru pierderea serviciilor ecosistemice pe care le va avea Moldova în cazul în care se continuă în formula care este.”

Europa Liberă: Înțeleg că, dacă procesul de negocieri contează, mai este timp pentru aceste măsuri de intervenție…

Iuliana Cantaragiu: „Insistență trebuie să fie din partea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar în interiorul Republicii Moldova există cel puțin o garanție, dacă se ajunge la un deficit de apă potabilă?

Iuliana Cantaragiu: „Garanție pentru aprovizionarea cu apă a populației?”

Europa Liberă: Exact.

Iuliana Cantaragiu: „Garanție nu există niciodată, în mod special, că asta vorbim despre natură, nu vorbim despre lucruri pe care omul poate să le controleze oricât de tare ar vrea. Deci, există un potențial oarecare de apă din subteran, dar noi știm că apa din subteran în mare parte nu este chiar favorabilă pentru aprovizionarea cu apă. Ea este tehnică, are deseori, în mod special în zona de centru a Republicii Moldova, are depășiri fie la sulf, fie la fluor și atunci necesită o tratare adițională pentru a aduce apa la robinet, ceea ce înseamnă echipamente mai sofisticate și ceea ce înseamnă că se va reflecta în facturi. Același lucru se va reflecta în facturi, vor crește facturile iarăși dacă Republica Moldova în procesul acesta de negocieri nu va avea o poziție foarte fermă, fiindcă în momentul în care Ucraina oprește o mare cantitate de apă, respectiv Nistrul în aval de hidrocentrală va avea o cantitate mult mai mică de apă și astfel își va pierde procesul de autoepurare, se va micșora procesul său de autoepurare, ceea ce va duce la intensificarea poluării Nistrului.”

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG