Mai multe publicaţii de la Chişinău inserează reacţii la decizia președintelui în exercițiu, Igor Dodon, de a promulgat legea care prevede trecerea Serviciului de Informații și Securitate din subordinea șefului statului în cea a Parlamentului.
„Igor Dodon nu avea niciun drept să promulge această lege din moment ce Curtea Constituțională a suspendat acțiunea acesteia”, afirmă expertul în drept constituţional Alexandru Arsene, citat de Radio Chișinău. „S-a creat o situație în care există două acte care se bat în cap. Curtea Constituțională trebuie să intervină de urgență”, mai spune expertul.
„Dodon sfidează Curtea Constituţională”, titrează jurnal.md care î-l citează pe fostul judecător al Curții Constituționale Nicolae Osmochescu. „E o încălcare directă a Constituției și a hotărârii Curții Constituționale care a decis suspendarea până la examinarea în fond a acestei legi. Consider că e o încălcare brutală a Constituției și o demonstrare clară de nerespect față de una din instituțiile fundamentale ale statului care este Curtea Constituţională”, afirmă Nicolae Osmochescu.
Protv.md îl citează pe fostul președinte al Curţii Constituţionale Alexandru Tănase cu afirmaţia că Igor Dodon nu a avut nici un temei moral să promulge legea SIS suspendată de Înalta Curte. „Președintele trebuie să acţioneze în conformitate cu Constituţia şi în spiritul loialităţii faţă de Legea Supremă”, explică Tănase. „Singurul lucru pe care putea să-l facă un preşedinte de ţară, care respectă Constituţia, este să ceară el însăşi verificarea constituționalității acestei legi… Cred că acest gest al preşedintelui Dodon se încadrează perfect în atitudinea sa faţă de Legea fundamentală pe care a manifestat-o pe parcursul mandatului său”. Alexandru Tănase mai precizează că promulgarea acestei legi nu are nici un efect juridic şi că ea rămâne în continuare suspendată.
Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, cel care a contestat respectiva lege la Înalta Curte, precizează că dacă Igor Dodon a promulgat legea după ce aceasta a fost suspendată de Curtea Constituţională, atunci e un caz de o gravitate ieşită din comun. „Pe de o parte, Dodon a încălcat principiul loialității constituţionale, iar pe de altă parte, în aşa caz, există toate premisele pentru a constata comiterea de către Dodon a infracţiunii abuz de putere sau abuzul de serviciu. Cert este că acţiunea legii rămâne suspendată, ea nu este în vigoare şi nu produce efecte juridice”, menţionează SergiuLitvinenco, citat de TVR Moldova.
Șefa Serviciului de Presă al Președinției, Carmena Sterpu, a precizat pentru Radio Chişinău că legea SIS a fost promulgată pe data de 4 decembrie, adică înainte de a fi suspendată de Curtea Constituțională şi că prin urmare, legislația în vigoare a fost respectată.
Euro-deputatul Siegfried Mureşan, citat de jurnal.md, critică legile votate săptămâna trecută de majoritatea informală din parlament între socialiști și deputații platformei „Pentru Moldova” incluzând formațiunea Șor, mai ales cea care prevede resubordonarea SIS-ului. „Este inacceptabil votul majorității Parlamentului Republicii Moldova – controlată de președintele socialist încă în funcție... Igor Dodon a pierdut alegerile, dar nu vrea să piardă prerogativele prezidențiale, așa că încearcă să le ia împreună cu el… O astfel de decizie duce inevitabil la o scădere a încrederii instituțiilor europene”, a declarat Mureşan la o reuniune a Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova la care a participat și președinta aleasă, Maia Sandu. Europarlamentarul a cerut Parlamentului moldovean să respecte legea și voința oamenilor exprimată la vot.
Jurnaltv.md rezumă un apel adresat inclusiv misiunilor diplomatice şi semnat de mai multe organizaţii de media care cer retragerea controversatului proiect de amendare al Codului audiovizualului, votat săptămâna trecută în prima lectură, de majoritatea informală între socialiști și deputații platformei „Pentru Moldova” incluzând formațiunea Șor. Semnatarii apelului spun că proiectul a fost votat fără respectarea condițiilor legale de transparență decizională, fără avizele necesare și fără dezbateri în ședință plenară. Potrivit lor, amendamentele sunt motivate de interese politice, în măsură să deturneze dezvoltarea mass-mediei pe principii democratice și să îngrădească drepturile și libertățile jurnaliștilor. Proiectul prevede între altele reducerea cotelor zilnice de programe audiovizuale locale şi redeschiderea pieței audiovizuale din Moldova pentru programele propagandistice rusești.
Zugo.md rezumă o altă luare de atitudine a ONG-urilor din Platforma Națională a Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic în care se condamnă „nerespectarea procedurilor legale de promovare a proiectelor de lege comise de către majoritatea parlamentară, formată din Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și grupul Pentru Moldova, în ședința plenului Parlamentului din 3 decembrie”. Niciunul dintre proiecte nu a fost supus expertizei anticorupție și nu a fost consultat public. La fel, au lipsit avizele comisiilor parlamentare de profil și avizul Guvernului, se spune în declaraţia ONG-urilor. Se mai precizează că proiectele au fost votate în regim de urgență, deși, cu o singură excepție, nu vizează subiecte urgente. „Constatăm că majoritatea deciziilor adoptate au scopul de a submina rolul noului Președinte ales al R Moldova. Îndemnăm deputații în parlament să respecte cu strictețe legea, voința poporului și să se abțină de la promovarea inițiativelor care subminează statulul de drept, independența instituțiilor publice, democrația și relațiile externe ale țării, precum și încurajează promovarea schemelor obscure în detrimentul intereselor și obiectivelor naționale”, se mai menționează în declarație.
Portalul bizlaw.md informează că Guvernul și-a actualizat Planul de acțiuni până în anul 2023. Unele acțiuni ce vizează justiția au fost transferate, iar altele excluse. Din documentul care a intrat deja în vigoare printre obiectivele excluse se numără revizuirea cadrului legal cu privire la modul și condițiile de numire și promovare în funcții a judecătorilor și procurorilor, excluderea lacunelor ce favorizează influențele externe asupra activității procurorilor și judecătorilor şi ajustarea cadrului legal în vederea eficientizării activității de evaluare ordinară și extraordinară a judecătorilor şi procurorilor. Unele măsuri care urmau să fie realizate pe parcursul anului 2020 au fost transferate pentru anul viitor. Este vorba, între altele, de pedepsirea judecătorilor pentru pronunțarea cu bună-ştiinţă o unor decizii contrare legii, revizuirea componenţei Consiliului Superior al Procurorilor şi eficientizarea activităţii Procuraturii Anticorupție și a Centrului Național Anticorupție.
Persoanelor infectate cu Covid-19 care se tratează la domiciliu le sunt încălcate drepturile la viaţă şi la sănătate, atenționează Avocatul Poporului Mihail Cotorobai, citat de Ziarul de Gardă. El consideră că bolnavii nespitalizați nu beneficiază de asistența necesară din partea autorităților de resort. „Tratamentul la domiciliu, inclusiv post-Covid-19, deși costisitor, nu este acoperit din contul asigurărilor medicale obligatorii”. Avocatul Poporului mai semnalează deficitul de medicamente, majorarea nejustificată a preţurilor lor şi lipsa unui protocol clinic unificat pe care să-l aplice medicii de familie care, spune Cotorobai, propun „diferite scheme, care se contrazic între ele, ceea ce provoacă neîncredere și neliniște în rândul pacienților”. Ombudsmanul recomandă Ministerului Sănătăţii să emită în regim de urgenţă un document pentru standardizarea tratamentului la domiciliu pentru persoanele bolnave de Covid-19. El mai solicită acces echitabil la investigațiile necesare persoanelor cu Covid-19 aflate în tratament la domiciliu, iar aceste investigaţii să fie acoperite de poliţa medicală. Mihail Cotorobai mai propune includerea medicamentelor din tratamentul infecţiei de Covid-19 în lista medicamentelor compensate.
