Ştiri
Activitatea agențiilor umanitare din Ucraina, perturbată de rachetele lansate de armata rusă
Activitatea organizațiilor internaționale de ajutorare care operează în Ucraina a fost perturbată pe 10 octombrie de atacurile cu rachete lansate de Rusia asupra unor orașe din țară.
Atacurile de dimineață, care au vizat infrastructura și zonele rezidențiale urbane, au lovit orașe importante din Ucraina, inclusiv Kiev, provocând moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea a 97 de persoane. Biroul umanitar al Națiunilor Unite a declarat la 10 octombrie că valul de atacuri „a avut un impact asupra operațiunilor umanitare din întreaga Ucraină, împiedicând, în special, deplasarea lucrătorilor umanitari și livrarea de provizii de urgență în estul țării, unde oamenii au nevoie disperată de asistență”.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care are aproximativ 700 de angajați pe teren în Ucraina, a declarat că echipele sale din 10 puncte de ajutor și-au suspendat operațiunile. Și Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), care are lucrători umanitari în parte din orașele vizate de loviturile rusești, a declarat că își suspendă operațiunile până când va fi sigur că poate continua fără pericol.
„Nu putem ajuta comunitățile vulnerabile atunci când lucrătorii noștri se ascund de bombe și se tem de atacuri repetate”, a declarat secretarul general al organizației, Jan Egeland. Un purtător de cuvânt al Agenției ONU pentru Refugiați a declarat că operațiunile acestei organizații continuă.
Vezi ultimele știri
R. Moldova va avea un nou registru național de vaccinuri, după modelul aplicat în pandemie
Guvernul de la Chișinău a aprobat crearea unui sistem centralizat de monitorizare a vaccinării populației, după modelul pe care l-a aplicat în timpul pandemiei COVID-19. Noul sistem va fi integrat cu Registrul de Stat al Populației.
Actualul Registru Electronic Național de Vaccinuri va extins și corelat cu Programul Național de Imunizări pentru anii 2023-2027.
Noul sistem va fi integrat și cu Registrul de Stat al Populației, ceea ce, spun autorii proiectului, va permite reducerea timpului necesar pentru raportarea vaccinărilor în cadrul Sistemului informațional de supraveghere a bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică.
Registrul Electronic Național de Vaccinuri este creat în scopul centralizării datelor referitoare la vaccinările efectuate în Republica Moldova, nu doar pe cele legate de COVID-19. „Pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea de a avea un sistem flexibil și adaptabil, capabil să răspundă rapid la situații de urgență sanitară”, se spune în nota informativă la proiectul deciziei propus de Ministerul Sănătății.
Printre avantajele noului sistem centralizat sunt menționate, în timpul rând, „detectarea timpurie a contacților și prevenirea răspândirii bolii”.
„Identificarea rapidă a persoanelor care au fost în contact cu un caz confirmat facilitează implementarea intervențiilor rapide, precum izolarea și carantina, limitând astfel răspândirea bolii. Aceasta contribuie la reducerea numărului de cazuri secundare și la prevenirea apariției unor noi focare”, se mai spune în proiectul deciziei.
Registrul Electronic Național de Vaccinuri va emite și certificate de vaccinare în conformitate cu legislația în vigoare. Totodată, acesta va fi conectat la sisteme europene și globale de supraveghere a sănătății pentru facilitarea schimbului informații relevante, afirmă sursa citată.
Autoritățile spun că înființarea unui sistem centralizat ar fi necesară pentru gestionarea mai eficientă a datelor privind vaccinarea populației și evenimentele de sănătate publică, pentru a răspunde mai eficient la epidemii, dar și pentru a ușura organizarea campaniilor de imunizare.
Registrul Electronic Național de Vaccinuri va integra, pe lângă componentele de vaccinare, și secțiuni dedicate intoxicațiilor cauzate de substanțe sau amestecuri chimice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Nou pachet de sprijin al SUA pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari
Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat luni, 30 decembrie, un nou pachet de sprijin de securitate pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Biden afirmă că sprijinul va acoperi atât nevoile imediate ale armatei ucrainene, cât și pe cele pe termen lung.
Într-un comunicat de presă, președintele Joe Biden, spune că din valoarea totală a sprijinului militar - 1, 25 miliarde de dolari reprezintă echipamente militare luate din stocurile armatei SUA.
„Am ordonat administrației mele să continue să ofere cât mai multă asistență Ucrainei cât mai repede posibil – inclusiv folosirea echipamentelor americane mai vechi pentru Ucraina, livrarea rapidă a acestora pe câmpul de luptă și apoi revitalizarea bazei industriale de apărare a SUA pentru a moderniza și a ne reface stocurile cu arme noi”, arată declarația președintelui american.
De asemenea, Joe Biden mai spune că alți 1,22 miliarde de dolari vor fi oferiți Ucrainei pentru achiziționa echipamente, arme și muniție direct de la contractorii de apărare din SUA, prin programul USAI (Ukraine Security Assistance Initiative).
„Departamentul Apărării este în proces de livrare a sute de mii de cartușe de artilerie, mii de rachete și sute de vehicule blindate care vor întări mâna Ucrainei în timp ce se îndreaptă spre iarnă. La îndrumarea mea, Statele Unite vor continua să lucreze neobosit pentru a consolida poziția Ucrainei în acest război în restul mandatului meu”, a spus președintele al cărui mandat se încheie pe 20 ianuarie.
Anunțul președintelui american Joe Biden vine după ce omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski anunțase duminică seara că Statele Unite urmează să anunțe „pachete de sprijin semnificative” pentru a susține forțele armate ale țării.
„[Sprijinul] ar trebui să susțină imediat efortul de stabilizare pe front: cu cât aprovizionarea este mai completă de la parteneri, cu atât mai multe vieți ale soldaților noștri vor fi salvate”, a adăugat președintele Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Biden accelerează sprijinul militar al SUA pentru Ucraina, înainte să-și încheie mandatul
Pachetul va fi probabil ultimul prezentat în timpul administrației președintelui Joe Biden. Acesta se teme că președintele ales Donald Trump va reduce semnificativ sau va opri livrările de arme către Ucraina după preluarea mandatului, pe 20 ianuarie 2024, pentru a forța Kievul să negocieze un acord de pace cu Rusia.
Financial Times a scris la mijlocul lunii decembrie că echipa președintelui ales i-a informat pe aliații europeni că nu există astfel de intenții, ci din contră, ajutorul pentru Ucraina va continua, deși rămâne neclar în ce volum și sub ce condiții.
Tot luni, șefa Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a anunțat că SUA au trimis Ucrainei un sprijin bugetar adițional de 3,4 miliarde de dolari. Banii vor fi folosiți pentru a menține funcționarea guvernului ucrainean, adică pentru plata salariilor bugetarilor, precum profesori, medici și alți angajați la stat, scrie Reuters.
Situație dificilă pe frontul de est
Rusia a avansat semnificativ pe linia frontului în ultimele săptămâni și a susținut pe 29 decembrie că a capturat un alt oraș din regiunea ucraineană Donețk, în avansul militarilor către orașul strategic Pokrovsk.
Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au capturat Novotroițke, o așezare cu o populație de 6.300 de locuitori la aproximativ 16 kilometri sud de Pokrovsk.
Armata ucraineană nu a comentat în mod specific despre Novotroițke, dar a spus că trupele ruse au realizat 133 de atacuri asupra pozițiilor sale - dintre care majoritatea în zona Pokrovsk.
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a anunțat pe 29 decembrie, că Kievul a primit un ajutor suplimentar de 150 de milioane de euro (156 de milioane de dolari) din Danemarca, Franța și Lituania pentru a ajuta la finanțarea industriei de apărare a țării.
„Aceste fonduri, în special, vor fi folosite pentru producerea de rachete, drone de atac adânc și instalații de artilerie”, a spus el într-o postare pe Facebook.
Între timp, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că nu se așteaptă ca următorul guvern de la Berlin să „abandoneze” Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.
„Niciun guvern german dedicat securității Germaniei și Europei nu va abandona poporul ucrainean", a spus ea într-un interviu publicat de ziarul Bild pe 29 decembrie.
Germania va avea alegeri legislative anticipate pe 23 februarie după ce un guvernul de coaliție condus de cancelarul Olaf Scholz a fost răsturnat în parlament luna trecută.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tiraspolul ia măsuri pentru reducerea impactului crizei energetice și refuză ajutorul Chișinăului
Liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a dispus un șir de măsuri menite să reducă impactul social și economic al sistării livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană după 1 ianuarie.
Astfel, locuitorii din regiunea separatistă controlată de Moscova vor fi scutiți de penalități pentru neachitarea facturilor la întreținere și nu vor putea fi debranșați de la rețelele de curent electric, gaze și căldură. Datoriile acumulate, însă, vor trebui să fie achitate până la sfârșitul anului 2025. Între altele, populația va avea dreptul să adune lemne uscate pentru foc, fără să dețină acte permisive.
Totodată, întreprinderile transnistrene vor beneficia de o amânare sau de eșalonarea achitării impozitelor pentru perioadele în care nu vor activa. Angajatorii vor avea dreptul să instituie ziua sau săptămâna de muncă scurtă, dar nu vor putea să reducă retribuția mai jos de salariul minim sau nivelul minim de subzistență.
- Te-ar putea interesa și: Gazprom oprește livrările de gaze către R. Moldova. Reacția Chișinăului: „Rusia folosește energia ca armă politică”
Între timp, la Chișinău, președinta Maia Sandu a anunțat că guvernul, împreună cu partenerii săi de dezvoltare, a venit cu propuneri concrete pentru acordarea ajutorului umanitar regiunii transnistrene. Este vorba despre alimente, medicamente, combustibil, generatoare sau transportarea bolnavilor de pe malul stâng la spitalele de pe malul drept, în caz de necesitate, însă liderii transnistreni ar fi respins propunerile Chișinăului.
„Am înțeles că regimul de la Tiraspol a refuzat aceste ajutoare. Deci, vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile fac totul pentru a ușura această situație”, a declarat șefa statului, pe 30 decembrie, după o ședință comună cu premierul, spicherul Parlamentului și cu vicepremierul responsabil de reintegrare.
Săptămâna trecută, pretinsul ministru al economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a spus că Transnistria dispune de rezerve de cărbune pentru acoperirea necesităților proprii de energie electrică și căldură timp de 50 de zile.
Potrivit lui, regiunea ar avea și o „mică rezervă” de gaze naturale în conducte, care va fi folosită pentru aprovizionarea blocurilor de locuit și a spitalelor. El nu a precizat pentru ce perioadă ar fi suficiente aceste rezerve. Estimările unor oficiali de la ministerul moldovean al energiei arată că ar fi vorba de circa 20 de zile.
Obolonic a mai spus că Transnistria ar avea nevoie de cca 100 de milioane de metri cubi de gaz pe lună pentru consumatorii casnici.
Compania rusă Gazprom a anunțat că va sista complet livrările de gaze naturale către Republica Moldova de pe 1 ianuarie, după ce Ucraina va opri tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său. Chișinăul a încetat să cumpere gaze naturale de la Gazprom pentru malul drept al Nistrului la scurt timp după începutul războiului din Ucraina, însă regiunea transnistreană este dependentă în totalitate de gazele rusești. Gazprom a refuzat să livreze gaze pe rute alternative după 1 ianuarie, cerând achitarea unei pretinse datorii istorice de 700 de milioane de dolari, pe care Chișinăul însă nu o recunoaște.
Regimul de licențe la importul cerealelor și oleaginoaselor, extins cu o jumătate de an
Importul de culturi cerealiere și oleaginoase în Republica Moldova va fi reglementat în continuare prin mecanismul de licențe până pe 30 iunie 2025.
Măsura aprobată de Guvern în ședința de luni, 30 decembrie, urmărește să mențină stabilitatea pieței interne de grâu, porumb și floarea soarelui, să sprijine producătorii locali și să protejeze sectorul de fluctuațiile externe.
Autoritățile spun că Republica Moldova dispune de stocuri „solide” de grâu, porumb și floarea soarelui, care ar putea acoperi, în următoarele luni, necesitățile interne.
Decizia vine la o lună după apelul repetat al asociațiilor agricole din Republica Moldova de a prelungi mecanismul de eliberare a licențelor pentru importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina și după 31 decembrie.
- Te-ar putea interesa și: Trei asociații agricole cer prelungirea mecanismului de obținere a licențelor la importurile de cereale din Ucraina
Asociația Forța Fermierilor, Asociația Producătorilor de Cereale și Asociația Producătorilor de Culturi Oleaginoase au insistat asupra importanței acestei măsuri pentru protejarea pieței și a producătorilor din Republica Moldova. Potrivit celor trei asociații, importul nereglementat de cereale și oleaginoase ucrainene au dus la prăbușirea pieței interne în anii 2022-2023, cauzând pierderi de mai multe miliarde de lei producătorilor locali.
În vara anului 2024, după luni de proteste ale fermierilor, autoritățile au acceptat să introducă licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase.
„Războiul pornit de Federația Rusa în Ucraina a perturbat piețele de cereale din lume. Începând cu anul 2022, cerealele și semințenie oleaginoase ucrainene au pierdut o parte din piețele tradiționale și, ulterior, au ocupat piețele de livrare ale țărilor din regiunea balcanică - Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia. Ca urmare a acestor perturbări, Republica Moldova a pierdut piețele sale. Până în anul 2022, grâul de toamnă moldovenesc era exportat în 27 de țări, în timp ce după 2022 numărul acestora s-a redus pana la 14 țări. În acest context, importurile de cereale și semințe de oleaginoase vor crea potențiale riscuri de prejudiciu economic esențial fermierilor din Republica Moldova”, se spune în nota informativă la proiectul deciziei guvernului, aprobat în ședința din 30 decembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cutiile negre ale avionului Azerbaijan Airlines prăbușit în Kazahstan vor fi examinate în Brazilia
Kazahstanul a anunțat duminică, 29 decembrie, că Brazilia va examina cutiile negre ale aeronavei prăbușite în urmă cu cinci zile în apropiere de orașul Aktau, de lângă Marea Caspică. Anunțul vine pe fondul acuzațiilor Azerbaidjanului că Rusia ar încerca să „ascundă” adevărata cauză a tragediei.
Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines zbura din capitala azeră Baku spre Groznîi, capitala regiunii Cecenia a Federației Ruse, la 25 decembrie, când a fost deviat și s-a prăbușit în Kazahstan, omorând 38 dintre cele 67 de persoane aflate la bord.
De atunci, tot mai multe dovezi atestă că avionul a fost lovit de o rachetă rusească de apărare aeriană în Cecenia înainte de a se prăbuși lângă orașul Aktau, în vestul Kazahstanului.
Ministerul kazah al Transporturilor a spus că o comisie a guvernului însărcinată cu anchetarea accidentului aviatic „a decis să trimită înregistrările de zbor la Centrul pentru Investigarea și Prevenirea Accidentelor Aeronautice din Brazilia” - țara unde a fost fabricat popularul avion Embraer-190, utilizat în special pentru zboruri de mai puțin de trei ore.
Președintele azer, Ilham Aliev, a spus că avionul a fost doborât din greșeală în timp ce se apropia de Groznîi, adăugând că sistemele GPS ale aeronavei au fost afectate de bruiaj electronic.
„Avionul nostru a fost lovit accidental”, a spus Aliev la televiziunea publică azeră pe 29 decembrie.
„Prin urmare, recunoașterea vinovăției, prezentarea de scuze în timp util Azerbaidjanului, care este considerată o țară prietenă, și informarea publicului cu privire la acest lucru - toate acestea au fost măsuri și pași care ar fi trebuit să fie luați”.
„Din păcate, în primele trei zile, nu am auzit nimic din Rusia, cu excepția unor teorii absurde”, a adăugat Aliev, citând declarațiile din Rusia care au atribuit prăbușirea coliziunii cu un stol de păsări sau exploziei unui tip de butelie de gaz în avion.
Aceste teorii, a spus Aliev, au arătat „că partea rusă vrea să mușamalizeze problema”. Comentariile lui Aliev au venit la o zi după ce președintele rus, Vladimir Putin, și-a cerut scuze omologului său azer, dar nu a acceptat vina pentru prăbușirea avionului.
Într-o convorbire telefonică cu Aliev, Putin a spus că apărarea aeriană rusă respingea un presupus atac ucrainean cu drone asupra orașului Groznîi în momentul în care avionul încerca să aterizeze pe aeroportul din capitala Ceceniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Putin „și-a prezentat scuzele în legătură cu faptul că tragicul incident a avut loc în spațiul aerian al Rusiei”, se arată în comunicat, indicând că președintele rus a recunoscut că avionul a fost avariat deasupra Ceceniei, dar nu a afirmat că un atac cu rachete rusești a fost cauza.
- Te-ar putea interesa și: Putin a cerut scuze Azerbaidjanului pentru prăbușirea „tragică” a unui avion de pasageri
Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis un dosar penal privind presupusa încălcare a normelor de siguranță a zborului, se arată în declarație. Declarația Kremlinului este de natură să sporească și mai mult suspiciunile că o rachetă rusească a avariat avionul Embarer-190 înainte ca acesta să fie deviat spre Aktau din Cecenia, peste Marea Caspică, unde s-a prăbușit lângă țărm după o coborâre abruptă și a luat foc.
Dovezile unei lovituri de rachetă includ imagini ale avariilor din interiorul avionului înainte de prăbușire și imagini ale părții din spate a aeronavei, găurite după prăbușire, precum și declarații ale supraviețuitorilor care au spus că au auzit cel puțin o explozie în afara avionului deasupra Ceceniei.
Deputatul azer Hikmat Babaoghlu a spus Europei Libere pe 27 decembrie că există o posibilitate „foarte puternică” ca avionul să fi fost avariat de o rachetă rusească de apărare aeriană. El a declarat că „observațiile și concluziile trase până acum susțin ideea că doborârea avionului este cea mai apropiată de adevăr”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Premierul Recean cere revizuirea legislației privind naționalizarea, în contextul litigiului cu Gazprom
Primul ministru Dorin Recean a cerut revizuirea legislației moldovene cu privire la naționalizare, astfel încât guvernul să-și poată recupera „activele strategice preluate prin „forță și șantaj”.
Premierul a făcut anunțul la începutul ședinței guvernului de luni, în contextul sistării livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană. Gazprom, care deține 50% plus o acțiune a companiei Moldovagaz, a refuzat să livreze gaze în Transnistria pe rute alternative după 1 ianuarie – când tranzitul prin Ucraina va fi întrerupt –, invocând o pretinsă datorie istorică de 700 de milioane de dolari, pe care Chișinăul nu o recunoaște.
„Această datorie nu există”, a punctat premierul Recean, după ce a criticat opoziția socialistă care a cerut continuarea negocierilor cu Gazprom.
„Noi trebuie să ne facem – și ne facem – temele pentru acasă, ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj. În acest context, doamnă ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, vă rog, în următoarele trei săptămâni să revizuim toată legislația cu privire la naționalizare, în așa fel încât noi să putem să acționăm, în mod special acolo unde avem active strategice și care, apropo, au fost preluate, tot așa, prin forță și șantaj. Noi trebuie să ne recuperăm activele noastre”, a spus premierul, fără să facă alte precizări.
- Te-ar putea interesa și: „Moscova prin Gazprom tolera corupția la Moldovagaz” sau cum s-au acumulat datoriile
În dimineața zilei de 30 decembrie, șefa statului, Maia Sandu, i-a convocat la Președinție pe premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, pentru a discuta despre „situația energetică a țării”.
„Kremlinul folosește din nou șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația, de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a ne submina parcursul european. În astfel de momente, e important să rămânem uniți, solidari și să avem încredere în Moldova și în oamenii ei. Și să folosim rațional energia”, a declarat Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.
Maia Sandu a spus că malul drept al Nistrului este asigurat cu gaze naturale pentru sezonul de încălzire, iar autoritățile întreprind măsuri pentru furnizarea neîntreruptă a energiei electrice.
„Pentru malul stâng, Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, a pregătit un plan pentru acordarea ajutorului umanitar cetățenilor noștri de acolo”, a mai spus șefa statului.
Ulterior, la ședința guvernului, premierul Dorin Recean a declarat că guvernul va susține cu măsuri suplimentare cetățenii afectați de creșterea tarifelor la energie, precum și companiile ce produc alimente sau competitivitatea cărora poate fi afectată de majorarea prețului curentului electric. Potrivit lui, guvernul va susține întreprinderile în două moduri – prin compensarea parțială a cheltuielilor la energie – pentru o perioadă limitată, între 3 și 6 luni –, în paralel cu subvenționarea investițiilor în eficiența energetică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul numește „lipsite de fundament” acuzațiile Kremlinului privind „rusofobia” în R. Moldova
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a respins acuzațiile la adresa Chișinăului formulate într-un raport al MAE rus privind presupusa discriminare a cetățenilor ruși, în care R. Moldova este prezentată drept una dintre fruntașele în „rusofobie”.
„Aceste afirmații sunt lipsite de fundament și urmăresc să divizeze societatea noastră. Spre deosebire de Federația Rusă, Republica Moldova respectă în totalitate drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate, etnie sau limbă”, a spus purtătorul de cuvânt al MAE, Tatiana Barac, pe 28 decembrie.
În raportul rus, MAE rus susține că R. Moldova ar „încearca să ajungă liderii la rusofobie”, care potrivit Kremlinului sunt Ucraina și Țările Baltice, prin îngrădirea posibilității de a studia în limba rusă.
Totodată, Moscova a spus că „regimul de la Chișinău” ar fi ghidat de „coordonatorii occidetali”, similar celui din Ucraina.
La rândul său, ministrul de Externe moldovean a spus că aceste declarații sunt „provocatoare” și instigă la ură. „Îndemnăm cetățenii să nu se lase manipulați de aceste narative maligne. Republica Moldova rămâne angajată în promovarea dialogului pașnic și a cooperării constructive”, a mai spus Barac.
Recent, Parlamentul de la Chișinău a actualizat Strategia națională de apărare a R.Moldova pentru următorii zece ani (2024-2034), ținând cont de „politica agresivă deliberată a Federației Ruse”, acțiunile ei hibride și agresiunea militară împotriva Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Rusia este principala amenințare la adresa securității R. Moldova, potrivit noii Strategii de apărare
Documentul spune că Rusia reprezintă un risc major pentru securitatea R. Moldova, în special printr-o „posibilă extindere” a acțiunilor sale militare în Ucraina, mai ales prin „stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele R. Moldova” în regiunea Odesa. Aceasta ar crea premise pentru „acțiuni agresive” directe și la adresa R. Moldova.
Strategia mai spune că securitatea R. Moldova este amenințată de „operațiunile de tip hibrid” desfășurate de Rusia, direct sau prin intermediul „interpușilor locali”, dar și de militarii ruși „staționați ilegal pe teritoriul Republicii Moldova” și de „formațiunile armate” ale așa-numitelor autorități de la Tiraspol. Documentul spune că soluționarea definitivă a problemei transnistrene „este puțin probabilă în următorii ani”, iar R. Moldova dorește rezolvarea acesteia doar pe cale pașnică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tiraspolul a deconectat de la rețeaua de gaze 12 instituții din Zona de Securitate
Compania „Tiraspoltransgaz” a deconectat, pe 28 decembrie, de la rețeaua de gaze naturale 12 instituții publice din mai multe localități din Zona de Securitate, controlate de autoritățile constituționale de la Chișinău.
Potrivit Biroului politici de reintegrare al Guvernului, deconectările au avut loc în localitățile din raionul Dubăsari, municipiul Bender și suburbiile acestuia.
Fără gaze au rămas 4 școli, o instituție medicală și două instituții culturale. Totodată, de la agent termic au fost deconectate mai multe sedii publice din Bender, inclusiv sediile teritoriale ale poliției și ale procuraturii R. Moldova.
Deconectările au avut loc la scurt timp după ce Gazprom a anunțat că va sista complet livrările de gaze naturale către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie.
Concernul rus a invocat pretextul „neachitării sistematice a datoriilor” de către compania-fiică Moldovagaz, precizând că este vorba despre o datorie fictivă nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.
La rândul său, premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazprom, calificând-o drept „o tactică opresivă”, prin care Rusia „folosește energia ca armă politică”. În cuvintele lui, Rusia ar transforma locuitorii din regiunea transnistreană în „ostatici” și ar „încerca să șantajeze” R. Moldova prin pretenții financiare „nejustificate”.
Câte localități pot rămâne fără încălzire?
Anterior, Biroul pentru politici de reintegrare a transmis că 11 localități din Zona de Securitate, aflate pe malul drept al Nistrului, sunt conectate la rețelele „Tiraspoltransgaz” și, prin urmare, pot fi afectate de întreruperea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.
Este vorba despre satele Hârbovăț și Varnița, din raionul Anenii Noi; satele Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea și Vasilievca, din raionul Dubăsari; satele Copanca, Hagimus și Fârlădeni, din raionul Căușeni. De asemenea, gimnaziile din satele Roghi și Corjova, din raionul Dubăsari, care sunt alimentate cu gaze din stânga Nistrului.
Te-ar putea interesa și: 11 sate din dreapta Nistrului riscă să rămână fără gaze odată cu regiunea transnistreană
În același timp, regiunea transnistreană depinde în totalitate de gazele naturale livrate din Rusia, iar sistarea livrărilor poate provoca o „criză umanitară”, potrivit guvernului moldovean.
Directorul „Tirasteploenergo”, Oleg Ișcenco, a spus presei din regiune că regiunea transnistreană va rămâne fără agent termic și apă caldă chiar de pe 1 ianuarie. Potrivit lui, livrarea apei calde și a agentului termic va fi sistată la câteva ore după încetarea livrării gazelor rusești, care este preconizată pentru dimineața de 1 ianuarie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Accident aviatic în Coreea de Sud cu peste 120 de morți. Echipajele de urgență au salvat doi oameni
Cel puțin 120 de oameni au murit în Coreea de Sud, după ce o aeronavă a companiei Jeju Air a aterizat fără să fi reușit să scoată trenul de aterizare. Avionul s-a izbit de un zid și a explodat.
Cursa companiei Jeju Air 7C2216, cu 181 de oameni la bord - 175 de pasageri și 6 membri ai echipajului - venea din Bangkok (Thailanda) către aeropotul sud-coreean Muan, din sud-vestul țării. Cel puțin 120 dintre pasageri au murit, scrie agenția de presă Reuters în dimineața zilei de 29 decembrie.
Majoritatea pasagerilor erau sud-coreeni care se întorceau din vacanța de Crăciun în Thailanda. Doi dintre pasagerii aeronavei erau cetățeni thailandezi.
Avionul Boeing 737-800 jet, operat de Jeju Air, a fost fabricat în 2009.
Încercarea de aterizare a avut loc imediat după ora locală 09:00 dimineața (02:00 noaptea ora României), conform declarațiilor ministrului sud-coreean al Transporturilor. Potrivit acelorași oficiali, este cel mai tragic accident în care a fost implicată o aeronavă sud coreeană din ultimele decenii. În 1997, un avion al companiei Korean Air s-a prăbușit în Guam și în urma lui au murit atunci peste 200 de oameni.
Doi dintre membrii echipajului au fost salvați în viață din coada avionului și sunt tratați pentru răni cu gravitate medie spre severă.
Până la publicarea acestui articol, autoritățile au recuperat trupurile neînsuflețite ale 120 dintre pasageri.
Echipele de salvare presupun că restul pasagerilor și echipajului sunt morți, iar echipajele de urgență au transmis familiilor strânse la aeroport că șansele de supraviețuire pentru cei care nu au fost scoși din aeronavă sunt „practic zero”.
Un post de televiziune local a publicat imagini cu aterizarea avionului Boeing 737-800 Jeju Air - un low-cost sud-coreean - acestea par să arate o coliziune cu un stol de păsări în timp ce aeronava se apropia de pistă.
Este posibil ca această coliziune să fi împiedicat deschiderea trenului de aterizare.
În imagini se poate vedea aeronava care derapează pe pistă, se rupe în două și explodează. Focul a fost stins în jurul orei 13:00, ora locală.
Oficialii locali spun că și condițiile meteorologice ar fi putut contribui la accident.
Cauzele exacte ale accidentului nu sunt clare deocamdată. Kim E-bae, președintele Jeju Air, a transmis condoleanțe familiilor victimelor, precizând că că „indiferent de cauză, ca director, simt o responsabilitate profundă pentru acest incident”.
„Ne plecăm capetele în semn de scuze pentru toți cei care au avut încredere în Jeju Air”, transmite E-bae în numele companiei.
Președintele interimar al Coreei de Sud, Choi Sang-mok, pus în funcție acum doar două zile după demiterea celuilalt președinte interimar, a ajuns la locul accidentului. El a cerut să se „mobilizeze toate resursele și tot personalul” către misiunile de salvare. Și reprezentanții Boeing sunt implicați în anchetarea condițiilor accidentului.
Președintele a declarat Muan o zonă de dezastru, ceea ce permite declanșarea măsurilor de urgență și a măsurilor administrative sau financiare speciale din partea guvernului. Operatorul de stat al căilor ferate sud-coreene a aranjat curse speciale, pe care familiile victimelor le pot folosi gratuit pentru a ajunge la aeroportul Muan.
Aeronava circula de 15 ani și nu are un istoric de accidente, iar acesta este primul accident al companiei Jeju Air în cei 19 ani de la fondare. În general, aviația comercială sud-coreeană este printre cele mai sigure.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Gazprom oprește livrările de gaze către R. Moldova. Reacția Chișinăului: „Rusia folosește energia ca armă politică”
Concernul rus Gazprom a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2025, ora Moscovei 08:00, va sista complet livrările de gaze naturale către Republica Moldova, invocând „neachitarea sistematică a datoriilor” de către compania-fiică Moldovagaz și „abateri esențiale de la prevederile contractuale”.
Decizia a fost comunicată printr-un mesaj publicat pe canalul de Telegram al gigantului rus, care avertizează că își rezervă dreptul de a anula unilateral contractul și de a solicita achitarea integrală a datoriilor și penalităților.
Șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a spus și el că livrările vor fi sistate și a precizat că, încă din decembrie 2022, întreg volumul de gaze furnizat de Gazprom era destinat exclusiv regiunii transnistrene.
Cantitățile necesare locuitorilor din dreapta Nistrului au fost cumpărate de pe piețele regionale și europene, iar stocurile existente sunt suficiente pentru a acoperi consumul până în martie 2025.
Vezi și: 11 sate din dreapta Nistrului riscă să rămână fără gaze odată cu regiunea transnistreană
Premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazprom, calificând-o drept „o tactică opresivă”, prin care Rusia „folosește energia ca armă politică”.
„Transformarea locuitorilor din regiunea transnistreană în ostatici și încercarea de a șantaja Republica Moldova prin pretenții financiare nejustificate sunt inacceptabile. Auditul internațional a invalidat aceste datorii, iar guvernul nostru nu le recunoaște”, a declarat Recean.
Mai citește și: Stânga Nistrului ar putea rămâne fără căldură la câteva ore după sistarea livrărilor de gaze rusești
Decizia Gazprom vine după ce Ucraina a refuzat să prelungească acordul de tranzit cu Rusia, care expiră la 1 ianuarie 2025, împiedicând astfel livrarea gazelor rusești prin teritoriul său. În acest context, Republica Moldova a decretat stare de urgență în energetică, la fel ca și administrația de la Tiraspol.
Premierul a amintit că Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare, reducând dependența de Gazprom pentru malul drept al Nistrului.
„Suntem pregătiți să gestionăm această situație și să protejăm cetățenii vulnerabili. Vom apela la arbitraj internațional pentru a ne apăra interesele și pentru a solicita despăgubiri pentru pierderile cauzate de Kremlin”, a spus Recean.
Totodată, Moldovagaz a transmis că a contractat suficiente volume de gaze pentru a asigura integral consumul malului drept al Nistrului până la sfârșitul lunii martie 2025.
Regiunea transnistreană depinde în totalitate de gazele de la concernul rus Gazprom. În baza acestor gaze este produsă și energia electrică la centrala din stânga Nistrului (MGRES), care a fost până acum principala sursă de curent pentru malul drept.
Autoritățile au anunțat, anterior, că au un plan prin care vor asigura consumatorii cu lumină, diversificând sursele de achiziții, ceea va implica, însă, costuri mai mari.
Te-ar putea interesa și: Cum planifică autoritățile să țină lumina aprinsă în această iarnă
Motivul oficial invocat de Gazprom pentru sistarea livrărilor este că Moldovagaz nu și-ar fi îndeplinit „în mod regulat obligațiile de plată conform prezentului contract, ceea ce reprezintă o încălcare semnificativă a termenilor acestuia”. Gazprom invocă o pretinsa datorie istorică a Moldovagaz de 700 milioane de dolari, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.
Guvernul de la Chișinău a transmis că „nu va recunoaște vreo pretinsă datorie” față de concernul rus, după cum a stabilit și un audit independent al datoriilor istorice, realizat în 2023 la cererea autorităților moldovene.
Partidul Socialiștilor (PSRM), cel mai mare partid de opoziție condus de fostul președinte pro-rus Igor Dodon, și-a exprimat „îngrijorare” după ce Gazprom a luat decizia de a sista livrările de gaze „din cauza datoriilor Moldovagaz” și crede că responsabilă de situația creată este „actuala putere”. Socialiștii au chemat la reluarea dialogului cu „partea rusă” pentru reluarea livrărilor de gaze.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Premierul slovac Robert Fico amenință că nu va mai trimite Ucrainei energie electrică
Premierul Slovaciei, Robert Fico, amenință că va opri aprovizionarea Ucrainei cu energie electrică dacă Kievul va refuza în continuare să permită tranzitul gazului rusesc.
Ucraina a anunțat că nu va prelungi contractul de tranzit al firmei rusești de stat Gazprom după data de 1 ianuarie 2025. Astfel, gazul nu va mai putea ajunge pe uscat la țările central-europene încă dependente de el.
Țări precum Slovacia, Ungaria, Austria și Italia sunt încă dependente de gazul rusesc cumpărat de la Gazprom, care curgea prin Ucraina înainte să ajungă în provizia energetică a țării. Țările UE caută să-și diversifice sursele de gaz și petrol, astfel că această rupere forțată de Gazprom a fost considerată un semn bun pentru eforturile europene.
Fico a încercat fără succes să convingă liderii UE și Ucrainei, într-un summit la Bruxelles, săptămâna trecută, să prelungească acordul cu Gazprom.
Zelenski a răspuns acid, spunând că „noi [ucrainenii, n.r.] ne luptăm pentru viețile noastre, Fico se luptă pentru bani, și este prea puțin probabil ca acei bani să fie pentru Slovacia. Acorduri din umbră cu Putin sunt ori un schimb de interese, ori pentru câștig personal”.
Văzând că nici președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu are de gând să negocieze pe acest subiect, nici măcar partenerii din UE, liderul slovac Robert Fico a vizitat duminică Moscova, pentru a încerca să negocieze cu Vladimir Putin un contract de aprovizionare cu gaze naturale rusești.
Nu a fost anunțat vreun rezultat pozitiv al vizitei lui Fico la Moscova - și rușii spuseseră anterior că vor opri tranzitul gazului prin Ucraina.
Când nici amenințarea cu apropierea de Putin nu a dat roade, slovacul a transmis că vrea să caute o măsură echivalentă împotriva Ucrainei.
„De la 1 ianuarie, vom evalua situația și posibilitățile măsurilor reciproce împotriva Ucrainei. Dacă este inevitabil, vom opri aprovizionarea cu energie, de care Ucraina are nevoie în timpul penelor de curent”, a spus vineri Fico.
Vezi și: Premierul Slovaciei, vizită surpriză la Moscova. El i-a cerut lui Putin să continue livrările de gas rusesc
Ucrainenii văd amenințarea lui Fico drept un șantaj, iar experții din domeniul energetic al Ucrainei spun că această amenințare nu îi sperie.
„Consider că promisiunea lui Fico să taie aprovizionarea Ucrainei cu electricitate nu e o amenințare serioasă. Volumul pe care Ucraina îl primește acum de la UE poate fi compensat cu ușurință prin alte conexiuni”, spune Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare al Energiei de la Kiev. El spune că energia pe care Ucraina o importă de la slovaci poate fi adusă ușor din Polonia, Ungaria sau România.
„Cel mult, Slovacia ar pierde niște venit adițional, peste ceea ce pierde deja din oprirea tranzitului gazului”, adaugă Kharchenko.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova vrea accelerarea negocierilor de aderare odată cu preluarea președinției Consiliului UE de către Polonia
Președinta Maia Sandu a transmis premierului polonez Donald Tusk, prioritățile R. Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) pentru prima jumătate a anului 2025, când Polonia va înlocui Ungaria la președinția rotativă a Consiliului UE.
Prioritățile Moldovei...
Într-o discuție telefonică din 27 decembrie, Sandu i-a spus lui Tusk că R. Moldova vrea, în primul rând, deschiderea grupurilor de capitole de negocieri de aderare.
UE a deschis negocierile de aderare cu R. Moldova și Ucraina, la pachet, la 25 iunie, după ce țările UE au reușit să găsească un compromis cu Ungaria. Budapesta, care deține președinția Consiliului UE până la sfârșitul anului 2024, s-a opus începerii negocierilor cu Ucraina.
Deschiderea negocierilor este un eveniment simbolic, iar negocierile propriu-zise pe capitole ar urma să înceapă la începutul anului 2025, speră autoritățile moldovene.
Potrivit Președinției, Sandu a mai spus că, în perioada când Varșovia va deține președinția Consiliului UE, Chișinăul va încerca abolirea completă a taxelor de roaming dintre R. Moldova și UE, eliminarea cotelor pentru exporturile unor produse agricole, aderarea la zona unică de plăți în euro (SEPA) și avansarea debursării fondurilor din Planul de Creștere pentru Moldova.
- Te-ar putea interesa și: Ursula von der Leyen anunță sprijin de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova
Este vorba despre cele 1,8 miliarde de euro promise Chișinăului de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ajunul alegerilor prezidențiale și ale referendumului privind modificarea Constituției în vederea aderării la UE din 20 octombrie.
În ajunul discuției cu Tusk, aceleași obiective ale politicii externe moldovene pentru anul viitor Sandu le-a trasat diplomaților moldoveni, de la care se așteaptă ca în 2025, în primul rând, să fie înregistrat progresul în negocierile de aderare a R. Moldova la UE.
...și suportul Poloniei
„I-am urat Poloniei o președinție de succes a Consiliului UE, în timp ce lucrăm împreună la etapele cheie pentru Moldova”, a scris Sandu pe rețeaua X după discuția cu Tusk. Totodată, pentru publicul din R. Moldova, Președinția a transmis că Polonia este un „partener de încredere” al R. Moldova în parcursul european și în consolidarea stabilității în regiune.
Odată cu alegerea lui Tusk, fost președinte al Consiliului European (2014-2019), ca prim ministru al Poloniei în decembrie 2023, Varșovia s-a poziționat ca un puternic susținător al aderării R. Moldova la UE.
Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a dat asigurări că Polonia va sprijini aspirațiile europene ale R. Moldova în special în perioada în care va deține președinția rotativă a Consiliului UE, după întâlnirea de la Varșovia cu omologul său moldovean, Mihai Popșoi, în vara acestui an.
„Considerăm că relațiile noastre sunt strategice în multe domenii și susținem aderarea rapidă a Republicii Moldova la UE”, a spus Sikorski, care și-a reiterat angajamentul și în cadrul vizitei la Chișinău din septembrie 2024.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Președintele Germaniei a anunțat alegeri parlamentare anticipate pe 23 februarie
Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a dizolvat vineri Parlamentul de la Berlin și a stabilit data alegerilor legislative anticipate pentru 23 februarie. Decizia vine după ce guvernul condus de Olaf Scholz a eșuat în a primi vot de încredere din partea deputaților.
Criza politică de la Berlin a pornit de la dizolvarea coaliției lui Scholz, marcată de dispute politice interne cu privire la modul de relansare a celei mai mari economii europene, dar a fost amplificată și de un atac mortal comis cu o mașină-capcană săptămâna trecută la o piață de Crăciun, ceea ce a reluat dezbaterile aprinse din țară cu privire la securitate și imigrație.
Un medic saudit, Taleb al-Abdulmohsen, în vârstă de 50 de ani, a fost arestat la locul atacului, care a avut loc în orașul Magdeburg, în estul țării, care s-a soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, scrie AFP.
- Te-ar putea interesa și: Atac deliberat la un târg de Crăciun din Magdeburg, Germania
Ministra Afacerilor Interne a Germaniei, Nancy Faeser, a spus că atacatorul de la Magdeburg avea opinii „islamofobe”, dar motivul exact al atacului rămâne neclar. În urma incidentului, cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, a făcut apel la germani să „își unească brațele” și să nu permită „urii să ne determine coexistența”.
Confirmând data de 23 februarie pentru alegerile parlamentare anticipate, Steinmeier a subliniat nevoia de „stabilitate politică” și a făcut apel ca campania electorală să fie „condusă cu respect și decență”.
Opoziția conduce în sondaje
Partidul de opoziție, Uniunea Creștin Democrată, condus de Friedrich Merz, conduce în sondaje cu aproape o treime din intențiile de vot. Politicianul, văzut drept viitorul cancelar, a promis o linie mai dură privind imigrația, precum și o schimbare spre dreapta a politicilor sociale și economice.
Vineri, Merz a scris despre atac în buletinul său informativ, arătând antecedentele penale ale suspectului și întrebându-se: „De ce nu scăpăm de astfel de oameni înainte să facă ceva atât de îngrozitor?”.
Dacă este necesar, legea ar trebui modificată pentru a facilita deportările, a spus el.
Pe locul al doilea în sondaje se plasează formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) cu 19% din intențiile de vot, care a organizat luni la Magdeburg ceea ce a numit un miting „memorial”.
La eveniment, liderul regional al AfD, Jan Wenzel Schimdt, a spus că Germania „nu mai poate primi nebuni din întreaga lume” și a cerut țării „să închidă granițele”.
Îngrijorări privind „interferențele străine”
Steinmeier a mai spus vineri că-și dorește ca „campania să se desfășoare cu mijloace corecte și transparente” și a avertizat cu privire la pericolele „influenței străine... care este deosebit de intensă pe X”, platforma de social media deținută de miliardarul Elon Musk.
„Ura și violența nu trebuie să aibă loc în această campanie electorală, nici denigrarea sau intimidarea... toate acestea sunt otravă pentru democrație”, a spus Steinmeier.
Social-democrații lui Scholz sunt în urmă în sondaje cu doar 15%. Coaliția sa, numită „semafor”, creată alături de verzi și liberal-democrați, s-a prăbușit la 6 noiembrie, ziua în care Donald Trump a fost reales la Casa Albă.
Acest lucru l-a determinat pe Scholz să convoace săptămâna trecută un vot de încredere pe care l-a pierdut, deschizând calea pentru alegeri anticipate. El va rămâne cancelar interimar până la formarea unui nou guvern, ceea ce ar putea dura câteva luni după alegeri.
În timp ce programul CDU rămâne vag în ce privește sprijinul pentru Ucraina, în special la partea legată de armele ce ar trebui trimise Kievului, deși Friedrich Merz a spus că ar oferi rachete cu rază lungă de acțiune, social-democrații lui Scholz se opun trimiterii acestui tip de armament deoarece „Germania și NATO nu trebuie să devină ele însele părți la război”.
În ce privește problema spinoasă a relansării economice, aflate în dificultate, ambele partide doresc să revigoreze marca „Fabricat în Germania”, să stimuleze investițiile și să modernizeze infrastructura care se destramă.
Conservatorii germani merg mai departe și chiar și-ar dori să studieze dacă unele dintre centralele atomice închise din Germania pot fi repuse în funcțiune.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Un deputat azer spune că este „foarte posibil” ca Rusia să fi doborât avionul de pasageri prăbușit în Kazahstan
Un parlamentar azer a spus că este „foarte posibil” ca prăbușirea avionului de pasageri de pe 25 decembrie lângă orașul Aktau din Kazahstan să fi fost cauzată de sistemele rusești de apărare antiaeriană, aflate în alertă din cauza unui atac cu drone al Ucrainei.
Anterior, s-a speculat că avionul Azerbaijan Airlines, care se îndrepta de la Baku la Groznîi, capitala republicii ruse Cecenia, ar fi fost lovit de o rachetă de apărare aeriană înainte de a traversa Marea Caspică și de a se prăbuși lângă Aktau, Kazahstan, omorând 38 de pasageri și membri ai echipajului.
Deputatul Hikmat Babaoghlu a declarat pentru serviciul azer al Europei Libere într-un interviu din 27 decembrie că o astfel de explicație este cel mai probabil „cea mai apropiată de adevăr”.
„Aceasta este doar o posibilitate, dar una foarte puternică, iar observațiile și concluziile trase până acum susțin ideea că doborârea avionului este cea mai apropiată de adevăr”, a declarat el.
„În acest caz specific, incidentul implică avarierea avionului de linie al Azerbaidjanului pe teritoriul Federației Ruse, evenimentul care a provocat prăbușirea producându-se acolo. Prin urmare, nu există nicio îndoială că responsabilitatea revine Federației Ruse. În cazul în care aceste ipoteze sunt corecte, responsabilitatea revine, fără îndoială, Rusiei”, a adăugat el.
Experții kazahi au sosit la 27 decembrie pentru a examina locul prăbușirii și cutia neagră a avionului de pasageri al companiei Azerbaidjan Airlines, în timp ce speculațiile - și dovezile - creșteau, sugerând că o rachetă rusească de apărare aeriană ar fi lovit din greșeală aeronava.
Chiar dacă ancheta se intensifică, țările cu victime la bordul avionului - Azerbaidjan, Kazahstan, Rusia și Kârgâzstan - continuă să își plângă morții și să trateze răniții în urma prăbușirii avionului Embraer 190.
Un zbor al Azerbaijan Airlines cu destinația Mineralnîe Vodî, un oraș balnear din Rusia, a decolat de la Baku la 27 decembrie, dar a făcut brusc cale întoarsă după ce a primit o notificare de informare a zborului conform căreia spațiul aerian rusesc pe care urma să îl traverseze era închis.
Azerbaijan Airlines a declarat ulterior că suspendă zborurile către mai multe orașe rusești, inclusiv Mineralnîe Vodî, Soci, Volgograd, Ufa, Samara, Groznîi și Mahacikala.
În jurul tragediei au apărut speculații, unii experți indicând găurile observate în coada avionului ca un posibil semn că acesta ar fi putut fi atacat de sisteme rusești de apărare aeriană angajate în contracararea atacurilor dronelor ucrainene.
Un oficial american, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat agențiilor de presă că există semne că un sistem antiaerian rusesc ar fi putut lovi avionul, dar nu a furnizat alte detalii.
Dovezile, care nu au fost încă coroborate de autorități, includ imagini din interiorul avionului înainte de prăbușire, imagini ale secțiunii cozii cu găuri a avionului după prăbușire, comentariile unui supraviețuitor și relatări care indică un presupus atac cu dronă în jurul orei în care avionul ar fi încercat să aterizeze la Groznîi.
Reuters a citat o sursă azeră familiarizată cu ancheta, care a declarat că rezultatele indică faptul că avionul a fost lovit de un sistem de apărare aeriană Panțîr-S, un sistem autopropulsat de tunuri antiaeriene și rachete proiectat de Rusia.
Nu a fost imediat clar unde va fi examinată cutia neagră. Procesul poate fi extrem de tehnic și nu toate țările dispun de resursele necesare pentru a întreprinde o astfel de activitate. Gulag Aslanli, un lider al mișcării de opoziție Musavat din Azerbaidjan, a declarat pentru RFE/RL că este nevoie de o comisie internațională care să investigheze incidentul.
„Rusia nu poate fi lăsată acolo”, a spus el. „Dacă cutia neagră va fi dusă în Rusia și examinată acolo, voi privi rezultatul cu suspiciune.” Oficialii au declarat că, de obicei, este nevoie de aproximativ două săptămâni pentru a evalua complet o cutie neagră, deși diverse condiții pot modifica acest interval de timp.
Comentând informațiile neconfirmate potrivit cărora avionul ar fi fost doborât de o rachetă, președintele Senatului din Kazahstan, Maulen Ashimbaev, a declarat că, până când ancheta nu va fi finalizată, „este imposibil” de spus ce ar fi putut deteriora aeronava.
„Adevărați experți analizează toate acestea și vor trage propriile lor concluzii. Nici Kazahstanul, nici Rusia și nici Azerbaidjanul, desigur, nu sunt interesate să ascundă informații, așa că acestea vor fi făcute publice,” a spus Ashimbaev.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut un comentariu similar, reiterând poziția anterioară a Moscovei cu privire la incidentul mortal.
„O anchetă este în curs de desfășurare, iar până la concluziile anchetei, nu considerăm că avem dreptul să facem vreun comentariu și nu o vom face,” a declarat Peskov reporterilor, pe 27 decembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Noi măsuri de „economisire” a energiei electrice, aprobate de CSE
Comisia pentru Situații Excepționale a dispus vineri, 27 decembrie, mai multe măsuri prin care se va încerca evitarea deconectării energiei electrice, prin reducerea consumului, în special în orele de vârf.
Noua dispoziție, aprobată în prima ședință de la instituirea stării de urgență, prevede deconectarea luminii din vitrine, a iluminatului decorativ, a scărilor rulante și altele. Autoritățile au mai dispus ca întreprinderile energofage își vor ajusta programul, inclusiv prin mutarea producției pe timp de noapte.
Comisia a dispus ca instituțiile de presă să difuzeze mesajele: „Economisiți energia electrică în orele de vârf: între 07:00-11:00 și 18:00-23:00 pentru a plăti mai puțin și a evita riscul unor deconectări” sau „Consumați eficient energia electrică, termică și combustibilii”.
Mai puțin iluminat și fără ascensoare în orele de vârf
Cetățenii sunt îndemnați să nu utilizeze ascensoarele în orele de vârf, inclusiv pentru a evita riscul de a rămâne blocați dacă se deconectează energia electrică, dar și alte măsuri.
Tot de la 1 ianuarie, în clădirile publice și unitățile comerciale se va deconecta iluminatul interior în încăperile neocupate. S-a dispus și deconectarea iluminatului decorativ, arhitectural și publicitar, cu excepția „iluminatului firmei” în timpul orelor de program.
Întreprinderile de alimentare cu apă și canalizare vor regla regimul de funcționare a pompelor bazinelor de acumulare astfel încât consumul de energie în orele de vârf să fie redus la minimum.
O altă măsură prevede ca firmele și consumatorii să nu plătească penalități pentru întârzieri la plata facturii pentru energia electrică sau gaz, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
Între orele 06:00 - 23:00, energia electrică produsă în țară va fi vândută doar pe piața internă. Exportul de energie electrică va fi permis doar în timpul zilelor de odihnă și zilelor cu sărbători, nelucrătoare.
De asemenea, se permite amplasarea pe perioada stării de urgență a generatoarelor electrice pe terenurile proprietate publică, adiacente proprietății private, fără a coordona prealabil schema de amplasare.
Primăriile locale și instituțiile publice care dispun de centrale termice pe bază de biocombustibili solizi au primit indicația să le utilizeze în mod prioritar.
Cei care doresc să producă energie electrică și au deja aprobările necesare pentru centralele lor, vor primi sprijin pentru a se conecta mai ușor la rețea.
Prim-ministrul Dorin Recean a declarat în cadrul primei ședințe a Comisiei pentru Situații Excepționale că centralele electrice și sectorul energiei regenerabile „rezolvă problema asigurării cu energie electrică”. Potrivit acestuia, „ne ajută orice megawatt de energie produs în țară, la costuri corecte”.
Consum de peste 1.000 MW în ora de vârf
Ministerul Energiei a comunicat anterior că aproape jumătate din energia consumată de R. Moldova în orele de vârf va fi cumpărată din diferite surse din România. Cealaltă jumătate e asigurată de CET-urile din țară, dar și de sursele alternative de energie electrică.
Consumul malului drept al Nistrului ajunge în lunile de iarnă la circa 850 MW, dar în unele zile poate fi mai mare. Autoritățile pot asigura în jur de 800 MW, motiv pentru care îndeamnă populația să consume mai puțină energie electrică în orele de vârf pentru a evita deconectările.
Joi, 26 decembrie Republica Moldova a atins un consum maximal de 1.017 MW la ora 17:45, potrivit datelor furnizate în timp real de Moldelectrica.
Autoritățile de la Chișinău spun că din 1 ianuarie, în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.
Totodată, malul drept al Nistrului s-ar putea confrunta cu deficit de energie electrică din cauza sistării livrărilor de la centrala din Cuciurgan, care produce energie electrică ieftină prin arderea gazelor rusești. În acest sens, din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Un solicitant de azil în R. Moldova nu a putut utiliza polița medicală. Consiliul pentru Egalitate spune că e discriminare
Un spital moldovean a refuzat să ajute gratuit un bărbat solicitant de azil, care este angajat oficial în R. Moldova și, deci, plătește pentru asigurarea de sănătate. Consiliul pentru egalitate a recunoscut acest fapt drept discriminare directă și a solicitat Serviciului Fiscal să ramburseze banii.
Decizia Consiliului din 12 decembrie arată că bărbatul a sosit în Moldova dintr-o țară nespecificată în noiembrie 2022 și a solicitat imediat azil. El a primit un document de identitate temporar, care trebuie reînnoit la fiecare 30 de zile până la soluționarea cererii de azil.
În 2023, bărbatul s-a fost angajat oficial, iar din salariul său se reținea în fiecare lună o anumită sumă pentru a plăti asigurarea de sănătate, la fel precum se întâmplă în cazul cetățenilor moldoveni.
Cu toate acestea, după ce și-a rupt brațul și a solicitat îngrijiri medicale, la un spital i s-a spus că nu are dreptul la asigurare de sănătate. Reprezentanții spitalului i-au cerut să plătească pentru serviciile medicale și nu i-au dat un certificat care să motiveze absența de la serviciu.
Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină au răspuns Consiliului că, în conformitate cu legea, solicitanții de azil nu fac parte din categoria celor care pot conta pe o poliță medicală, chiar dacă lucrează oficial în Moldova. Singura modalitate prin care aceștia pot beneficia de asistență medicală este achiziționarea unei asigurări de sănătate private. În plus, ei au spus că baza de date a deținătorilor de polițe medicale este menținută pe baza numărului de identificare (IDNP), dar solicitanții de azil au doar documente temporare.
- Citiți și: De ce a crescut discriminarea pe criteriul limbii și ce realitate se ascunde în spatele statisticii
Consiliul pentru Egalitate a decis că neprestarea serviciilor medicale este discriminare directă și a cerit Serviciului Fiscal să îi returneze bărbatului banii care i-au fost reținuți din salariu pentru a plăti serviciile medicale.
Pentru a preveni astfel de probleme, Consiliul a recomandat Parlamentului să adopte amendamente care ar deschide accesul solicitanților de azil la serviciile medicale. „Acest lucru va permite solicitanților de azil care lucrează în baza unui contract de muncă să aibă aceleași drepturi la asigurarea de sănătate ca și cetățenii moldoveni”, a transmis Consiliul.
Parlamentul se pregătește să adopte amendamente la Legea privind azilul, conform cărora solicitanții de azil care lucrează în Moldova vor fi incluși în lista celor care au dreptul la asigurare de sănătate.
Potrivit datelor pentru 2023, în Moldova se aflau aproximativ 4.000 de solicitanți de azil. Ei reprezintă 8 la sută din totalul străinilor care se aflau pe teritoriul țării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
21 de gospodării din sudul R. Moldova vor primi compensații după ploile torențiale din vară
Aproximativ 115 milioane de lei au fost alocați vineri, 27 decembrie, pentru lichidarea consecințelor ploilor torențiale din iunie-septembrie 2024. Cei mai mulți bani sunt direcționați către reparația drumurilor publice deteriorate.
Banii au fost alocați de Comisia pentru Situații Excepționale, întrunită în prima ședință de după instituirea stării de urgență din 16 decembrie, din Fondul de intervenție al guvernului și sunt destinați reparației de drumuri și imobile din 54 de localități din R. Moldova, care au avut de suferit în urma ploilor torențiale cu vânt puternic și grindină.
Din banii alocați, autoritățile vor să repare circa 160 km de drumuri publice și 20 de podețe, inclusiv canale de scurgere. Cei mai mulți bani au fost alocați raionului Leova – peste 75 milioane de lei. Peste 14 milioane de lei va primi Consiliul sătesc Tomai și Cupcui. Tomai va primi alți 2,8 milioane de lei pentru reparația acoperișului grădiniței din sat. Satul Filipeni va primi peste 11 milioane de lei pentru reparația drumurilor.
21 de gospodării private din comuna Cania și satul Stoianovca, raionul Cantemir, vor primi sprijin financiar de peste 330.000 de lei. Acestea au fost afectate de ploile puternice din luna septembrie 2024, denumite și „Ciclonul Boris”.
La începutul lunii decembrie 2024, Guvernul a aprobat strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor pentru perioada 2024-2030. Documentul prevede eforturi comune dintre autorități și politici direcționate spre gestionarea dezastrelor în Republica Moldova.
În ultimii zece ani, în Republica Moldova au avut loc peste 644 episoade de ploi torențiale, inclusiv cu grindină și vânt puternic. În perioada 2000-2019, ploile torențiale, grindină și vânt puternic au produs o pagubă de aproape 4 miliarde de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Agricultorii pot amâna plata datoriilor până toamna viitoare
Parlamentul a instituit, pe 26 decembrie, moratoriul la plata datoriilor și penalităților agricultorilor față de creditori până la 31 octombrie 2025. Măsura vine după numeroase proteste ale fermierilor, nemulțumiți de sprijinul statului după seceta din vara aceasta.
Inițiativa legislativă, care a fost elaborată de deputații Viorel Barda și Alexandr Trubca, după consultări cu agricultorii, aduce două modificări importante pentru fermieri, față de legea veche.
În primul rând, autoritățile au redus criteriul de eligibilitate pentru agricultori. Acum, cad sub incidența moratoriului fermierii ai căror culturi agricole au fost prejudiciate în proporție de cel puțin 40% din roadă (în trecut erau 60%), pe o suprafață de cel puțin 40% din terenurile deținute.
În al doilea rând, a fost introdus un al doilea criteriu de eligibilitate. Mai exact, sunt eligibili doar fermierii care au în gestiune cel mult 1.800 de hectare.
În continuare, nu sunt eligibili agricultorii care sunt în procedură de insolvabilitate confirmată printr-o hotărâre a instanței de judecată.
Agricultorii care vor să beneficieze de moratoriu trebuie să-și notifice creditorii despre afectarea culturilor agricole până la 28 februarie 2025.
Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, a spus Europei Libere că noua lege îi ajută pe agricultori să deschidă un dialog cu creditorii despre înghețarea plăților.
Potrivit lui, datoriile nu se anulează, însă timpul câștigat prin amânare poate ajuta agricultorii să găsească o soluție de plată a datoriilor. „Poate își vând o parte din bunurile la un preț mediu pe piață. Să nu fie executați și bunurile lor să nu fie vândute la prețuri foarte mici”, a spus Bădărău. Din cuvintele lui, probabilitatea că agricultorii să-și poată achita datoriile din roada anului viitor este mică.
Modificările legislative au fost făcute după ce agricultorii au protestat de mai multe ori și au solicitat statului măsuri de sprijin pentru cei afectați de secetă.
Prima încercare a fost la mijlocul lunii septembrie 2024, când Parlamentul a votat o lege care oferă unele măsuri de sprijin pentru fermieri. Agricultorii, în special cei uniți în „Forța Fermierilor”, au criticat inițiativa legislativă spunând că aceasta nu i-ar fi ajutat pe cei afectați.
Alte solicitări ale agricultorilor
În timpul recentelor proteste ale agricultorilor, din 18-19 decembrie, agricultorii au cerut prelungirea măsurii de licențiere a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase.
Agricultorii susțin că producția locală nu poate concura pe piață cu grâul și porumbul importat la un preț scăzut din Ucraina. Pe 20 decembrie, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a spus că un proiect care vizează măsura de licențiere va fi aprobat până la 31 decembrie 2024.
Agricultorii au mai cerut să fie achitate subvențiile pentru 2023. Bădărău presupune că aceste plăți ar putea fi făcute în 2025, deși înțelege că acum prioritatea autorităților este gestionarea crizei energetice.
Anul acesta, Guvernul a oferit ajutor financiar de 100 milioane de lei fermierilor afectați de secetă și arșiță puternică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
A crescut numărul tinerilor care aleg să-și continue studiile universitare în R. Moldova
Peste 50% dintre absolvenții de liceu care au susținut BAC-ul în 2024 au fost înmatriculați în instituțiile de învățământ superior din R. Moldova. Cei mai mulți dintre ei au ales să studieze la USM și UTM. Anul viitor, autoritățile își propun să lanseze o campanie de promovare a studiilor în țară.
Informațiile au fost prezentate de ministrul Educației, Dan Perciun, la întâlnirea anuală cu rectorii instituțiilor de învățământ superior din R. Moldova. Potrivit lui, numărul studenților înscriși la licență și master a crescut cu 10% față de anul precedent.
La licență au fost înmatriculate 16.345 de persoane, cu 1.100 (sau cu 6,7%) mai multe comparativ cu 2023 (15.245). La master au fost înscrise 5.713 persoane, (sau cu 10%) mai mult decât în 2023 (5 177).
Majoritatea celor înmatriculați la licență (86%) au ales instituții publice, iar 34% dintre aceștia au fost acceptați pe locuri bugetate, se mai arată în comunicatul Ministerului Educației.
Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, a declarat pentru Europa Liberă că, în 2024, numărul studenților înmatriculați în instituția pe care o conduce a crescut cu aproximativ 30%. Pe de altă parte, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia, care face acum parte dintr-o universitate din Bulgaria, nu a fost atractivă pentru tinerii din Moldova. Aici s-au înscris doar 42 de studenți, ceea ce reprezintă doar 0,27% din total.
Pe locul al doilea după numărul studenților înmatriculați în 2024 se află Universitatea Tehnică din Moldova. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a spus că, datorită platformei e-admitere, instituția a reușit să identifice raioanele cu cei mai puțini tineri înmatriculați și intenționează să organizeze o campanie comună pentru a-i atrage.
„Admiterea de anul acesta ne-a oferit o anumită doza de optimism, dar nu e suficient, circa 50% din tineri aleg să rămână să studieze în țară, ceilalți pleacă”, a precizat Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din Moldova.
Mai mulți studenți la specialitățile pedagogice
În ultimii trei ani s-a observat o creștere a popularității studiilor pedagogice. Deși în acest an a fost introdusă o medie minimă de admitere de 6,5 pentru specializările din domeniul pedagogiei, numărul studenților înmatriculați a crescut cu 150, ceea ce reprezintă o majorare de 8,8%.
Cele mai solicitate domenii de studii superioare de licență sunt Business, administrare și Drept, care au atras 6.654 de studenți (41%), în timp ce domeniile cel mai puțin populare sunt Științele naturii și Agricultură, fiecare cu aproximativ 2% dintre studenți.
Pentru 2025, Ministerul Educației vrea ca 60% dintre absolvenții de liceu să aleagă universitățile din Moldova și să crească interesul pentru pedagogie prin campanii și burse mai atractive.
În R. Moldova sunt 16 universități, dintre care două private.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rebelii Houthi spun că au tras asupra aeroportului Ben Gurion din Tel Aviv. Israelul afirmă că a interceptat atacul
Rebelii Houthi spun că au țintit spre aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, în timpul unui atac cu rachete în seara de joi spre vineri. Armata israeliană a spus că a interceptat racheta înainte să intre în spațiul aerian al Israelului.
„Racheta a ajuns cu succes în ciuda blocării inamicului, iar operațiunea a creat victime și a oprit operațiunile aeroportului”, au transmis rebelii Houthi din Yemen. Ei spun că au atacat cu succes și un atac împotriva unei ținte strategice din zona capitalei israeliene.
Autoritățile israeliene afirmă cu tărie că sistemul lor antiaerian a interceptat toate dronele și rachetele destinate Tel Avivului.
Schimbul de foc dintre israelieni și rebelii Houthi s-a întețit în ultimele două săptămâni. Cu câteva ore înaintea presupusului atac al rebelilor împotriva unor ținte din Tel Aviv, israelienii au tras cu rachete în aeroportul internațional din Sana’a, capitala Yemenului.
Rachetele au căzut la doar câțiva metri de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și au afectat terminalul și pista.
„Eram pe punctul de a ne îmbarca în zborul care părăsea Sana’a în jurul orei 17:00, când a început un bombardament asupra aeroportului. O persoană din echipajul aeronavei noastre a fost rănită. Cel puțin doi oameni au murit la aeroport”, descrie Ghebreyesus.
O persoană din delegația ONU care vizita Yemenul împreună cu Ghebreyesus a suferit răni grave în urma atacului.
Cel puțin șase oameni au fost uciși în Yemen în ultimele zile și zeci de oameni au fost răniți, din pricina atacurilor aeriene ale armatei israeliene. De partea israelienilor nu s-au înregistrat victime.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu le-a ordonat forțelor sale să distrugă infrastructura rebelilor Houthi și spune că „vom continua să zdrobim forțele răului cu forță și ingeniozitate”.
„Acesta este doar începutul”, spune Netanyahu despre campania militară împotriva rebelilor Houthi.
La rândul lor, liderii Houthi promit că vor răspunde echivalent și dau vina pe „aroganța americanilor și israelienilor” pentru continuarea confruntărilor.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Parlamentul sud-coreean demite al doilea președinte al țării în mai puțin de o lună
Parlamentul Coreei de Sud l-a demis vineri, 27 decembrie, pe președintele interimar al țării, Han Duck-soo, pentru refuzul său de a numi noi judecători la Curtea Constituțională. În locul lui Han, președinte interimar a devenit ministrul de Finanțe, Choi Sang-mok.
Moțiunea înaintată de Partidul Democrat de opoziție, care are majoritate parlamentară, a trecut cu votul a 192 de deputați din cei 300.
Liderul formațiunii, Lee Jae-myung, a spus că Han este acuzat de „acțiuni în favoarea insurecției”, după ce a refuzat numirea a trei noi judecători constituționali aprobați de Parlament și promulgarea mai multor legi, printre care și una care ordona unui procuror special să investigheze presupusele ilegalități comise de soția actualului președinte.
Partidul prezidențial Puterea Poporului a criticat inițiativa, iar deputații săi au înconjurat prezidiul Parlamentului și au acuzat un vot ilegal și „tiranie” din partea legislativului. Deputații formațiunii au depus o contestație la Curtea Constituțională, scrie Reuters.
Deși pentru demiterea unui președinte este necesară, în mod obișnuit, o majoritate de două treimi, sepakerul Woo Won-shik, a aprobat demiterea lui Han Duck-soo, care mai este și premier al țării, cu o majoritate simplă de voturi.
Decizia Parlamentului sud-coreean nu înseamnă o demitere propriu-zisă a lui Han, întrucât pentru aceasta este nevoie și de aprobarea Curții Constituționale, care în prezent, examinează cererea de demitere a președintelui Yoon Suk-Yeol, acuzat de insurecție când a anunțat legea marțială la începutul lunii decembrie.
Într-un comunicat de presă publicat după votul Parlamentului, președintele interimar, acum suspendat din funcție, Han Duck-soo, s-a declarat „întristat” de evoluția evenimentelor, dar a spus că va accepta și respecta decizia aleșilor poporului.
Han a refuzat să numească noi judecători constituționali, spunând că și-ar depăși atribuțiile în acest fel și că aceste candidaturi trebuiau să fie aprobate prin consens între putere și opoziție.
După suspendarea lui Han, funcția de președinte va fi preluată temporar de ministrul Finanțelor, Choi Sang-mok, care este următorul în lista de succesiune conform legislației. El urmează să aibă discuții cu șeful armatei și să se consulte cu ministrul Afacerilor Externe și ministrul interimar al Apărării, a anunțat un purtător de cuvânt.
Anterior, Chio Sang-mok a cerut Parlamentului să renunțe la impeachment spunând că acest lucru va dăuna serios economiei.
Curtea Constituțională vrea să se „miște rapid”
Votul pentru demiterea lui Han a avut loc chiar în ziua în care Curtea Constituțională a desfășurat primele audieri în privința demiterii președintelui suspendat Yoon Suk-Yeol.
În cadrul ședinței, judecătorul Cheong Hyoung-sik, a spus că instanța va „acționa rapid” în acest caz, având în vedere gravitatea acestuia și respingând o cerere a avocaților lui Yoon de a amâna audierile. Următoarea ședință a fost programată pentru 3 ianuarie.
Instanța are la dispoziție 180 de zile pentru a se pronunța și a admite sau respinge decizia Parlamentului în privința demiterii președinților sau altor oficiali în privința cărora a fost inițiat impeachmentul.
Yoon Suk Yeol a șocat națiunea pe 3 decembrie, când a acordat armatei puteri de urgență extinse pentru a elimina ceea ce el numea „forțe anti-statale” și pentru a înfrunta opoziția politică obstructivă.
- Vezi și: Ce se întâmplă în Coreea de Sud?
El a anulat decretul la doar șase ore după aceea, după ce parlamentul a sfidat trupele și poliția și a votat împotriva decretului. Totuși, acest gest a aruncat țara într-o criză constituțională și a stârnit apeluri larg răspândite pentru demisia sa, pe motiv că a încălcat legea. Yoon și-a cerut ulterior scuze națiunii, dar și-a apărat decizia și a rezistat apelurilor de a demisiona.
Yoon este, de asemenea, sub anchetă penală pentru presupusă insurgență legată de decretul de lege marțială, iar autoritățile i-au interzis să călătorească în străinătate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Petrolier rusesc, anchetat pentru tăierea intenționată a cablurilor de electricitate dintre Finlanda și Estonia
Autoritățile finlandeze au anunțat joi, 27 decembrie că investighează un petrolier care a plecat dintr-un port rusesc pentru „sabotarea” unui cablu de alimentare care leagă Finlanda și Estonia, avariat miercuri, transmite AFP.
Cablul submarin Estlink 2 care transportă electricitate din Finlanda către Estonia a fost deconectat de la rețea în ziua de Crăciun, la mai puțin de o lună după ce alte două cabluri de telecomunicații au fost tăiate în apele teritoriale suedeze din Marea Baltică.
Robin Lardot de la Biroul Național de Investigații al Finlandei a declarat că a fost deschisă o anchetă pentru „sabotaj agravat” asupra petrolierului Eagle S, arborat sub pavilionul Insulelor Cook din Pacificul de Sud.
„În acest moment se presupune că este o navă a flotei din umbră, iar marfa era benzină fără plumb încărcată într-un port rusesc”, a declarat Sami Rakshit, directorul general al autorităților vamale finlandeze.
Flota din umbră se referă la navele care transportă țiței și produse petroliere rusești aflate sub embargo după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
Eagle S se afla în drum spre Port Said din Egipt și încă se află în Golful Finlandei, potrivit site-ului de urmărire Marine Traffic.
Petrolierul a fost escortat de o navă de patrulare finlandeză către coasta de lângă Porkkala, la aproximativ 30 de kilometri vest de Helsinki.
„Ne-am urcat deja pe vas, am vorbit cu echipajul și am adunat dovezi”, a spus Lardot.
„Ceva ciudat”
Poliția bănuiește că ancora petrolierului ar fi putut deteriora cablul de alimentare.
„Nava noastră de patrulare a călătorit în zonă și a putut stabili vizual că ancora lipsește”, a declarat Markku Hassinen, de la Poliția de Frontieră finlandeză, într-o conferință de presă.
„Deci există un motiv clar pentru a bănui că s-a întâmplat ceva ciudat”, a spus el.
Premierul finlandez Petteri Orpo a calificat joi tăierea cablului ca „foarte gravă”, într-o conferință de presă.
„De aceea, acțiunea hotărâtă a autorităților noastre de astăzi și de ieri cu privire la această navă în apele noastre teritoriale transmite un mesaj puternic altor nave: vom interveni”, a spus el.
El nu a incriminat Rusia explicit, adăugând că cele două țări nu au avut încă nicio discuție cu privire la incident.
Însă ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat: „Daunele aduse infrastructurii subacvatice critice au devenit atât de frecvente încât este greu de crezut că sunt accidente sau doar manevre maritime proaste”.
Tragerea unei ancore pe fundul mării cu greu poate fi considerată un accident, a adăugat Tsahkna într-o declarație, după discuții cu omologul său finlandez joi după-amiază.
UE amenință cu sancțiuni împotriva navelor rusești
„Condamnăm ferm orice distrugere deliberată a infrastructurii critice a Europei”, potrivit unei declarații comune emise joi de Comisia Europeană și șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas.
„Nava suspectată face parte din flota umbră a Rusiei, care amenință securitatea și mediul, în timp ce finanțează bugetul de război al Rusiei”, se mai spune în declarație.
„Vom propune măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni, pentru a viza această flotă”.
Lista neagră a petrolierelor
Țările UE au convenit la începutul acestei luni să pună pe lista neagră încă aproximativ 50 de petroliere din „flota din umbră” a Rusiei, folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale din cauza războiului din Ucraina.
Este al 15-lea pachet de sancțiuni care urmează să fie impuse de blocul celor 27 de națiuni de la invadarea Ucrainei.
Tensiunile au crescut în jurul Mării Baltice după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
În septembrie 2022, o serie de explozii subacvatice au rupt conductele Nord Stream care transportau gaz rusesc în Europa, a căror cauză încă nu a fost stabilită.
În octombrie 2023, o conductă de gaz subacvatică dintre Finlanda și Estonia a fost închisă după ce a fost avariată de ancora unei nave de marfă chineză.
La începutul zilei de 17 noiembrie a acestui an, cablul de telecomunicații Arelion, care mergea din insula suedeză Gotland până în Lituania, a fost avariat.
A doua zi, cablul submarin C-Lion 1 care leagă Helsinki și portul german Rostock a fost tăiat la sud de insula Oland a Suediei.
Suspiciunile cu privire la incidentul din 17 noiembrie s-au concentrat asupra unei nave sub pavilion chinez, Yi Peng 3, care se afla în zonă în acel moment.
Suedia a declarat luni că China a respins cererea procurorilor de a efectua o investigație asupra navei și că a părăsit zona.
Oficialii europeni au spus că bănuiesc că multe dintre incidente sunt sabotaj legate de invazia Rusiei în Ucraina. Kremlinul a respins această afirmație ca fiind „absurdă” și „de râs”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Soldatul nord-coreean capturat de armata ucraineană a murit din cauza rănilor, susține Coreea de Sud
Un soldat nord-coreean rănit a murit vineri din cauza agravării rănilor, la o zi după ce a fost capturat de trupele ucrainene, potrivit serviciului de informații sud-coreean, citat de agenția Yonhap.
Serviciul națiolnal de informații al Coreii de Sud (NIS) a emis un scurt comunicat pe 27 decembrie, prin care confirmă informațiile primite de la o „țară prietenă”.
„Am confirmat prin intermediul serviciului de informații al unei țări prietene că un soldat nord-coreean, capturat în viață pe 26 decembrie, a murit cu puțin timp în urmă, deoarece rănile (sale) s-au agravat”, se spune în comunicat.
Precizările au venit la câteva ore după ce NIS a confirmat capturarea unui soldat nord-coreean de către trupele ucrainene de operațiuni speciale. Este primul caz cunoscut de acest fel.
Informația a venit la o zi după ce publicația ucraineană Militarnîi a susținut că un soldat considerat nord-coreean a fost capturat de forțele ucrainene de operațiuni speciale în regiunea Kursk din Rusia.
De asemenea, o fotografie a unui soldat capturat, despre care se crede că a fost rănit, a fost distribuită anterior pe Telegram. Imaginea nu a fost verificată independent.
O sursă a serviciilor secrete sud-coreene, citată de AFP, a declarat că nu există încă informații cu privire la locul exact în care a fost capturat militarul nord-coreean.
Luna trecută, Phenianul a ratificat un acord de „parteneriat strategic cuprinzător” cu Rusia, consolidând o înțelegere care a permis soldaților săi să lupte pe teritoriul rus împotriva Ucrainei.
Forțele ucrainene ocupă o parte din regiunea Kursk din Rusia, unde au avut loc lupte crâncene.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina spune că soldați nord-coreeni au fost uciși și răniți în luptele din regiunea Kursk a Rusiei
La 23 decembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mai mult de 3 000 de soldați, sau aproximativ un sfert din forțele speciale nord-coreene trimise în Rusia, au fost uciși sau răniți, dar a specificat că datele sunt preliminare.
Serviciul național de informații din Coreea de Sud a raportat o cifră mai mică, afirmând la 19 decembrie că aproximativ 1 100 de membri ai forțelor speciale nord-coreene au fost uciși sau răniți în Rusia de când au intrat în luptă împotriva Ucrainei.
La 15 decembrie, Shemî (Scheme), o unitate de investigație a Serviciului ucrainean al RFE/RL, a primit fotografii de la surse militare ucrainene care ar arăta corpurile unor soldați morți la Kursk, inclusiv ale unor luptători nord-coreeni.
RFE/RL nu a fost în măsură să verifice în mod independent aceste afirmații. Rusia nu a comentat informațiile.
Sprijinul militar nord-coreean vine într-un moment critic al războiului. Rusia încearcă să copleșească infanteria ucraineană, care nu dispune de efective și resurse suficiente, și să câștige teritoriu înainte ca propriile resurse umane și materiale să devină limitate.
Rusia a pierdut peste 600 000 de soldați în cei aproape trei ani de război, a declarat Pentagonul la începutul lunii octombrie. A consumat atât de mult material de război încât acum întâmpină dificultăți în a-și asigura necesarul de artilerie și rachete, pe fondul sancțiunilor occidentale severe.
În prezent, aproape două treimi din mortierele și proiectilele lansate de Rusia asupra Ucrainei provin din Coreea de Nord, potrivit Wall Street Journal, care îl citează pe Andrii Kovalenko, un ofițer al armatei ucrainene. Și fiecare a treia rachetă balistică a fost fabricată în Coreea de Nord, au declarat oficialii ucraineni.
În baza relatărilor RFE/RL și Radio Svoboda.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Pentru decembrie, compensațiile la energie vor fi între 500 și 1.000 de lei
Pentru luna decembrie autoritățile vor acorda compensații pentru energie între 500 și 1.000 de lei, iar valoarea compensației medii va fi de circa 715 lei, a anunțat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, pe 27 decembrie.
„Acest nivel al compensațiilor va garanta, în mediu, un tarif post compensație mai mic decât cel din anul precedent. Guvernul va compensa echivalentul la 150 metri cubi de gaze pe gospodărie, care este mai mare decât media de consum din sezonul precedent”, a spus Buzu.
Potrivit lui, compensațiile pentru decembrie vor fi disponibile după data de 10 ianuarie, iar majoritatea cetățenilor vor primi compensații între 700 și 800 de lei.
Cei care folosesc gaze naturale pentru încălzire vor beneficia de sume mai mari, depășind 800 de lei, din cauza creșterii tarifului la gaze, care a ajuns la 16,74 lei/mc începând cu 1 decembrie.
Ministrul a precizat că valoarea compensațiilor va fi ajustată în funcție de tarife, astfel încât moldovenii „să nu plătească mai mult decât anul trecut”.
Autoritățile au recepționat, în luna decembrie, peste 33.000 de solicitări noi pentru compensații, față de cele peste 700.000 depuse anterior. Pentru luna noiembrie au fost acordate compensații între 300 și 800 de lei.
Pentru a beneficia de compensații, cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, dacă nu au acces la internet sau nu se descurcă singuri.
Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia este principala amenințare la adresa securității R. Moldova, potrivit noii Strategii de apărare
Parlamentul a adoptat joi, 26 decembrie, Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru următorii zece ani (2024-2034), ținând cont de „politica agresivă deliberată a Federației Ruse”, acțiunile ei hibride și agresiunea militară împotriva Ucrainei.
„Strategia urmărește realizarea intereselor naționale privind garantarea suveranității, a independenții, a unității și a integrității teritoriale a R. Moldova”, a spus ministrul Apărării, Anatol Nosatîi, care a prezentat proiectul în fața deputaților.
Acțiunile Rusiei – risc major pentru securitatea R. Moldova
Un risc major pentru securitatea R. Moldova reprezintă, potrivit Strategiei, o „posibilă extindere” a acțiunilor militare ruse în Ucraina, „în special în regiunea Odessa” și „stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele R. Moldova”. Aceasta ar crea premise pentru „acțiuni agresive” directe și la adresa R. Moldova.
Liderul opoziției comunist-socialiste, deputatul Vlad Batrîncea, a criticat puterea pro-europeană despre care spune că „a furat din bugetul armatei”. În opinia lui „nu e nevoie de strategie, ci de un efort bugetar” pentru a moderniza armata, iar Strategia propusă de autorități nu trebuie să „creeze mai multe probleme decât sunt”, referindu-se la numirea Rusie drept agresor.
Securitatea R. Moldova este amenințată și de „operațiunile de tip hibrid” desfășurate de Rusia, direct sau prin intermediul „interpușilor locali”. Recent, la Parlament au fost organizate audieri ale instituțiilor de forță din R. Moldova pentru a înțelege și preveni pe viitor o schemă masivă de cumpărare de voturi, pe care Rusia și Ilan Șor ar fi folosit-o la alegeri și referendum din 20 octombrie.
Autoritățile spun că cel puțin 140.000 de cetățeni moldoveni „și-au vândut votul”, fiind plătiți între altele prin intermediul unei aplicații de telefon a băncii rusești de stat PSB.
- Te-ar putea interesa și: Șor, Dughin, „Wagner”: Primele audieri în Parlament privind amestecul Rusiei în alegerile din Republica Moldova
O altă amenințare la adresa securității țării sunt militarii ruși „staționați ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, dar și „formațiunile armate” ale așa-numitor autorități de la Tiraspol. Documentul spune că soluționarea definitivă a problemei transnistrene „este puțin probabilă în următorii ani”, iar R. Moldova vrea rezolvarea acesteia doar pe cale pașnică.
Locul Moldovei în lupta celor mari
Strategia observă că pe plan mondial, „marii actori internaționali” sunt implicați într-o confruntare ce schimbă raportul de putere pe glob, iar R. Moldova trebuie să aleagă o „poziționare strategică”, adică de partea cui este.
Astfel, documentul spune că pentru R. Moldova NATO „este pilonul central stabilizator, în asigurarea securității și stabilității în regiune”.
Totodată, primirea statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, cooperarea cu țările europene în domeniul apărării și consolidarea relațiilor cu NATO ar reprezenta pentru R. Moldova „о treapta avansată în asigurarea securității și rezilienței”.
Despre România, țară membră și a UE, și a NATO, strategia spune că este un „partener esențial pentru R. Moldova”, iar relația cu ea în domeniul apărării „cunoaște o dezvoltare semnificativă”, în timp ce „un dialog intens cu Ucraina” este descris drept „vital”.
- Vezi și: Robert E. Hamilton: „Moldova rămâne vulnerabilă la interferențele rusești, mai ales în Transnistria”
Strategia prevede о creștere graduală a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din Produsul Intern Brut (PIB), până în 2030, de la 0,55 %, în prezent.
În rândul statelor membre ale NATO, ținta este de 2% din PIB, deși presa scrie că viitoarea administrație Trump ar insista pe o majorare a acesteia până la 5%.
Proiectul a fost votat, în prima lectură, de deputați la ultima ședință plenară din 2024, pe 26 decembrie.
Anterior, la mijlocul verii, strategia a fost avizată pozitiv de Guvern și trimisă spre consultare președintei Maia Sandu. După aprobarea în lectura finală, instituțiile statului au la dispoziție șase luni pentru a implementa politici în conformitate cu această strategie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te