Rusia și NATO sunt pe cale de a continua lanțul de acuzații reciproce în legătură cu nerespectarea tratatelor.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Moscova că încalcă Tratatul din 1987 privind Forţele Nucleare Intermediare după ce Moscova a recunoscut, cu întârziere, că a dezvoltat un nou tip de rachetă care poate amenința Europa.
În cadrul unei conferinţe de presă înaintea reuniunii miniştrilor apărării NATO, Stoltenberg a precizat că este vorba de un nou tip de rachete cu rază medie de acţiune, denumite 9M729, care ar încălca Tratatul din 1987 privind Forţele Nucleare.
După avertismentul lansat de Stoltenberg, ambasadorul american la NATO, Kay Bailey Hutchison, a dat asigurări că Statele Unite ar putea oferi dovezi aliaţilor privind încălcările Rusiei şi ar fi pregătite să „elimine" rachetele ruseşti dacă e necesar.
Rusia și Statele Unite s-au acuzat reciproc de mai multe ori de încălcarea acestui tratat. Rusia la rândul său a spus că sistemul anti-balistic din România poate duce la anularea Tratatului forţelor nucleare. Elemente ale scutului anti-rachete sunt instalate în Polonia și în România, la baza militară de la Deveselu.
„Dacă această problemă rămâne nerezolvată, Tratatul forţelor nucleare intermediare ar putea fi ruinat. În mod clar, Statele Unite vor fi responsabile de anularea tratatului”, a spus Vladimir Iermakov, directorul Departamentului pentru neproliferare şi Controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.
SUA şi NATO insistă că instalaţiile anti-rachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei...
Administraţia lui Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente anti-rachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem anti-balistic în Coreea de Sud. SUA şi NATO insistă că instalaţiile anti-rachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
Pentru Rusia, România care adăpostește elemente ale scutului anti-rachetă este foarte importantă și în mod cert Moscova ar dori o schimbare de regim. Un pretext ideal pentru proteste i-a fost oferit Rusiei în luna august, când ministrul român al apărării, Mihai Fifor, a declarat într-un interviu la TV că România are în baza miliară de la Deveselu rachete americane balistice.
Fifor a vorbit apoi de o „greșeală de înțelegere”, cum s-a exprimat el, însă Ambasada Rusiei la București a ripostat de îndată oficial, printr-un comunicat plin de amenințări directe la adresa României.
„Dacă, ieri, unele părți din teritoriul României nu știau ce înseamnă să fii sub bătaia focului, astăzi va trebui ca noi să întreprindem anumite acțiuni care să ne asigure securitatea”, scria în comunicatul Ambasadei Rusiei postat pe pagina oficială, de fapt un citat dintr-o declarație făcută de Putin despre baza de la Deveselu din 2016.
Incidentul a arătat încă o dată că în raport cu Rusia, SUA și NATO trebuie să-și revizuiască strategia publică. Asta s-a văzut imediat după intervenţia Rusiei în Ucraina, în 2014, și după anexarea Crimeei, lucruri care au forțat Alianța să-și regândească strategia.
Sigur, a fost marcat un moment de pauză atunci când s-a vădit că printre marile ambiguități ale poziției președintelui american Donald Trump se numără și atitudinea sa vizavi de scutul anti-rachetă de la Deveselu. Casa Albă anunțase chiar că dorește amânarea amplasării sistemului Aegis la Deveselu deoarece „nu se știe dacă este eficient și nici ce efecte va avea radarul asupra localnicilor.”
Asta se înscrie într-un întreg sistem de revizuire a strategii Pentagonului, dorită de Trump, care i-a luat prin surprindere pe programatorii militari americani.
În cazul scutului anti-rachetă de la Deveselu, trebuie amintit însă că e vorba de un foarte vechi program american. Scutul american anti-rachetă descinde în linie directă din programul militar al lui Reagan, botezat pe atunci afectuos Star Wars – „Războiul stelelor”. Costul potenţial uriaș a redus însă ambiția inițială și, în cele din urma, proiectul, în ultimii ani ai președinției Bush, – și preluat ulterior de Obama, - s-a redus la ideea unui scut balistic, un sistem de interceptare a rachetelor, teoretic provenite din Iran și care ar fi trase asupra Europei. Scutul trebuia instalat iniţial în Cehia și Polonia.
Încă din momentul alegerii lui Barak Obama, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev (în alternanță cu Vladimir Putin) a avertizat că dacă planurile americane nu sunt anulate, atunci Rusia va desfăşura la rândul ei rachete nucleare în enclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania (ceea ce a și făcut), şi că va bruia sistemul electronic de interceptare a scutului balistic SUA.
În mai 2011 s-a decis ca scutul anti-rachetă va fi instalat în fosta bază aeriană de la Deveselu, județul Olt, iar atunci statul român a dat permisiunea americanilor să folosească și baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din Dobrogea, precum și portul Constanța pentru tranzitul trupelor şi al materialelor de război americane spre teatrele de război din Irak și Afganistan.
Și, pentru a încheia tot cu un anunț al ministrului Fifor, el făcut cunoscut, după o întâlnire la Washington cu secretarul american al Apărării, James Mattis, că România intenţionează să lanseze luni procedurile de licitaţie pentru achiziţionarea unui nou sistem mobil de apărare a coastelor Mării Negre.
Instalații mobile de rachete anti-navă ar putea fi instalate şi la bordul corvetelor pe care România intenţionează să le achiziţioneze. Boeing se numără printre principalele companii care ar putea obţine contractul estimat la peste 150 de milioane de dolari.
