Uniunea Europeană UE va suspenda un acord care facilita acordarea vizei Schengen rușilor.
Le Monde îl citează pe cel care a anunțat primul decizia miniștrilor de externe ai celor 27 de țări din UE și anume evul diplomației maghiare Péter Szijjártó, care a anunțat-o într-o postare pe Facebook, după summitul miniștrilor de externe ai UE de la Praga.
Măsura era așteptată, iar asta va face ca cetățenii ruși să obțină vize mai greu, mai scump și pierzând mai mut timp, a declarat șeful relațiilor externe al UE Josep Borrell, care a spus că miniștrii au decis că relațiile cu Moscova „nu pot rămâne neschimbate” și că acordul în privința vizelor ar trebui de fapt „suspendat total”.
Semnat în 2007 de către UE (pe atunci incluzând și Marea Britanie) cu Moscova, acest acord oferă facilități pentru eliberarea vizelor de scurtă ședere pentru anumite categorii de cetățeni ruși. În momentul declanșării invadării Ucrainei de către Rusia, Uniunea Europeană suspendase deja aplicarea acestor reguli pentru anumite categorii de oameni legați de regim.
Un prim efect, cum o constată și comentează site-ul Euractiv, va fi acela că țările UE care au o graniță cu Rusia, precum țările baltice, Finlanda sau Polonia, vor avea acum mai multă libertate în a decide dacă sau nu să acorde o viză solicitanților ruși.
Obținerea unei vize va fi acum și mai scumpă pentru ruși: suspendarea completă a acordului de facilitare a vizelor din 2007 va însemna perioade de așteptare mai lungi și costuri ridicate (de la 35 EUR la aproximativ 80 EUR) pentru turiștii ruși.
UE taie para în două
Ca de multe ori când trebuie să ia decizii dificile, liderii țărilor europene au fost împărțiți în două.
Pe de o parte, susținătorii unei linii dure față de cetățenii ruși. Un bloc compus în principal din țări din nordul și estul UE, inclusiv Finlanda, Estonia, Lituania, Polonia, Letonia și Republica Cehă. Guvernele acestora au făcut o campanie pentru o încetare totală (sau aproape) totală a eliberării vizelor (în special a vizelor turistice) pentru ruși.
În partea cealaltă erau greii occidentali precum Franța și Germania, care consideră că „o interdicție generală ar pedepsi pe nedrept toți rușii, ar împiedica criticii Kremlinului să fugă și ar risca să joace un rol în mâinile lui Putin, acreditându-i afirmațiile despre rusofobia occidentală”, amintește The Washington Post.
„Țările care solicită o interdicție generală a vizelor văd suspendarea Acordului de facilitare ca pe un prim pas modest, dar vor face eforturi pentru măsuri suplimentare în cadrul UE”, scrie Washington Post, care încheie amintind cuvintele lui Volodimir Zelenski pe acest subiect: „Lăsați rușii să trăiască în propria lor lume până își schimbă filozofia... Numai așa îl puteți influența pe Putin”.
«Moștenirea ambiguă a lui Gorbaciov»
«Admirat în Occident — disprețuit în Rusia»… Ecourile morții lui Mihail Gorbaciov continuă în presa din afara Rusiei.
«Moștenirea ambiguă a lui Gorbaciov», este titlul principalului articol din Le Monde, dar găsim un titlu identic și în cotidianul economic flamand din Bruxelles De Tijd (Timpul).
Tot așa, peste ocean, The New Yorker îl numește pe Gorbaciov «Omul sovietic chintesențial».
Tot Le Monde explică în detaliu despre cum UE va forma un număr de militari ucraineni. Pe front, cum o scrie la Londra The Daily Telegraph, experții au descoperit că dronele rusești nu fac distincție între autenticele tunuri Himars (M142 High Mobility Artillery Rocket System) primite din SUA și imitațiile din lemn, în care dronele rusești trag permanent, epuizând proviziile de rachete ale Rusiei.
Dronele rusești nu pot face diferența dintre lansatoarele false din lemn plasate ca momeală pentru drone și tunurile reale, atunci când cercetează câmpul de luptă pentru a depista ținte de lovit.
Afacerile cu lemnul și defrișările ilegale din România
În sfârșit, revista lunară franceză Le Monde Diplomatique (care nu are nimic de-a face cu cotidianul Le Monde) publică în numărul său tocmai apărut pentru luna septembrie un mare reportaj în jurul afacerilor cu lemnul din România și cu defrișările ilegale.
Economia paralelă e considerată a reprezenta aproape o treime din producția de venit din România, potrivit unor serioase studii economice. Clasată printre țările cele mai afectate de delapidarea banilor publici din Europa, România – țară care a aderat la Uniunea Europeană în 2007 – trece printr-o lungă serie de scandaluri. Exemplul industriei lemnului ajută la înțelegerea naturii sistemice a corupției, scrie Le Monde Diplomatique.
Reportajul din Le Monde Diplomatique spune: «Cei care îndrăznesc să vorbească împotriva acaparării ilegale de lemn își pun viața în pericol. Din 2016, aproape 181 de persoane care lucrează în principal ca lucrători forestieri au fost molestate. Șase au fost uciși. Pentru că pădurile, administrate pe trei sferturi de stat, reprezintă o pleașcă și o bogăție râvnite din toate părțile. Potrivit unui studiu publicat de Universitatea din Brașov, sectorul lemnului a reprezentat 3,5% din produsul intern brut (PIB) al României în 2016, sau 8 miliarde de euro.»
