În premieră de când apare în instanță, Plahotniuc a fost lăsat de magistrații Judecătoriei Buiucani să părăsească boxa inculpaților și să depună declarații de la tribuna din centrul sălii. Mascații din brigada cu destinație specială „Fulger” au format în spatele lui un semicerc, izolându-l de persoanele care asistau la proces. Încă înainte să înceapă ședința, lângă tribună a fost instalată o tablă cu coli de hârtie, pe care erau imprimate diferite tabele, scheme ale tranzacțiilor financiare și definiții din Codul Penal.
În timpul audierilor, care au durat circa trei ore, Plahotniuc se deplasa de la tribună spre tablă și făcea însemnări cu un pix roșu. Discursul pe care oligarhul l-a pregătit începând cu 6 ianuarie a fost menit să demonstreze nevinovăția sa. „Aici e varză în probe, în celelalte dosare e și mai urât”, a spus el.
Argumentele lui Plahotniuc
Plahotniuc crede că a fost desemnat ca principalul beneficiar al furtului miliardului de către clasa politică pentru a sustrage opinia publică de la problemele sociale și economice. El i-a acuzat pe judecători că, „sub presiunea politicului”, i-au dat puțin timp pentru a studia dosarul și au admis în proces doar 17% din martorii apărării, iar procurorilor le-a reproșat că ar fi făcut greșeli aritmetice și au formulat învinuiri abstracte. „Cum poate beneficiarul final să primească 2%? E o aberație!”, a spus Plahotniuc. (În acest dosar, oligarhul este acuzat că ar fi obținut 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din frauda bancară din 2014).
El s-a expus pe fiecare capăt de acuzare și a început cu cel privind crearea și conducerea unei organizații criminale care l-a ajutat pe Ilan Șor (un alt oligarh, condamnat la 15 ani de închisoare pentru rolul său în frauda bancară) să preia controlul asupra trei bănci moldovene – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Plahotniuc susține că procurorii nu au demonstrat cine făcea parte din acea organizație, dacă recruta membri sau dacă el, în calitate de lider, organiza întâlniri și comunica în vreun fel cu membrii ei. „Poate, procurorii s-au inspirat din [romanul lui] Mario Puzo «Nașul»?”, s-a întrebat Plahotniuc.
Oligarhul neagă că l-ar fi ajutat pe Șor să preia controlul asupra celor trei bănci. El a explicat că Banca Socială și Unibank erau bănci comerciale, iar pentru preluarea lor, Șor avea nevoie doar de bani și de acordul acționarilor. Majoritatea acțiunilor Băncii de Economii (56%) era inițial deținută de stat, dar, din cauza mai multor credite neperformante, Guvernul a cedat controlul asupra băncii către acționarii minoritari, printr-o emisie de acțiuni suplimentare, în 2013. După aceasta, Șor a intrat în consiliul de administrare a băncii, iar ulterior a fost ales în fruntea lui.
Plahotniuc a dezvăluit un „detaliu picant”: Șor și-a dat singur un vot, iar un altul a venit de la reprezentatul Guvernului.
„Divergențele politice” cu Filat
La fel ca martorii audiați până acum, inculpatul a spus că în 2014 majoritatea instituțiilor cu atribuții de control în domeniul financiar-bancar erau controlate de Partidul Liberal-Democrat (PLDM), în frunte cu Vlad Filat. Plahotniuc, care pe atunci conducea Partidului Democrat, susține că avea „divergențe politice” cu Filat, discuta cu el numai prin intermediari și, astfel, nu ar fi avut cum să exercite influență asupra exponenților PLDM.
În plus, afirmă Plahotniuc, mecanismul de acordare a creditelor de urgență sub garanții de stat, a fost elaborat de Guvern în 2014, la solicitarea Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, și nu a fost inventat de el.
De asemenea, Plahotniuc susține că nu a comis nici escrocherie în proporții deosebit de mari, nici spălare de bani. El a citit definițiile acestor infracțiuni și a menționat că procurorii nu au găsit nicio victimă indusă de el în eroare, nicio bancă, și niciun martor care ar putea declara că el a comis o escrocherie.
Ce urmează în proces?
Procurorul Alexandru Cernei l-a întrebat pe Plahotniuc despre mai multe companii al căror beneficiar este, în opinia acuzării. Despre unele dintre acestea, Plahotniuc a răspuns că banca letonă ABLV l-a identificat eronat drept beneficiar: semnătura lui nu ar exista în actele acestor firme. Despre altele, a spus că beneficiară este fosta lui soție, Oxana Childescu. „Până în 2009, aș fi putut să fiu și eu beneficiarul, trebuie să verific”, a spus oligarhul.
După ședință, Cernei a spus presei că Plahotniuc și-a expus propria viziune asupra unor tranzacții, dar nu a dat detalii despre tranzacțiile companiilor al căror beneficiar este. „Inculpatul este acuzat în acest dosar pe un segment din frauda bancară. O altă parte este la etapa de urmărire penală”, a explicat procurorul.
Acuzatorul a mai menționat că Plahotniuc, în calitate de inculpat, poate prezenta „orice versiune în apărarea sa”, și nu riscă să fie tras la răspundere pentru declarații false.
La modul practic, audierea inculpatului încheie etapa de cercetare judecătorească, dar judecătorii le-au oferit părților încă o ședință pentru a prezenta cereri suplimentare. De exemplu, procurorul insistă să fie citite declarațiile unui agent sub acoperire, care nu poate veni în instanță ca să fie audiat ca martor. După cercetarea judecătorească urmează pledoariile în care părțile își prezintă concluziile despre proces, ultimul cuvânt al inculpatului și pronunțarea sentinței.
***
În acest dosar – singurul care a ajuns în instanță, Plahotniuc este acuzat că a creat și a condus organizația criminală care a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari și că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din această fraudă . El se declară nevinovat și susține că dosarul este fabricat politic, acuzație negată de guvernarea PAS.
Procurorii investighează încă patru cauze penale împotriva lui Plahotniuc: un alt episod din frauda bancară, escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și mituirea fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
