Linkuri accesibilitate

Platon cere să fie parte vătămată în dosarul lui Plahotniuc și pretinde prejudicii de sute de milioane

Businessmanul Veaceslav Platon a publicat prima poză după ce a fost eliberat din detenție în Londra, 24 iulie 2025.
Businessmanul Veaceslav Platon a publicat prima poză după ce a fost eliberat din detenție în Londra, 24 iulie 2025.

Сontroversatul om de afaceri Veaceslav Platon se vrea parte vătămată în procesul oligarhului Vladimir Plahotniuc și cere să-i fie compensat „prejudiciul de 870 de milioane de lei”. Apărarea solicită respingerea cererii, dar a găsit în ea un nou motiv pentru recuzarea judecătoarei Ana Cucerescu.

După ce anterior Judecătoria Buiucani nu l-a admis pe Veaceslav Platon în calitate de martor în dosarul în care Vladimir Plahotniuc este judecat pentru rolul său în furtul a circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, acum acesta solicită să fie recunoscut ca parte vătămată. În cerere, publicată în canalul său de Telegram, Platon argumentează că, în 2014, Plahotniuc ar fi folosit 869,2 milioane de lei, sustrași din Banca de Economii, pentru a procura de la el 38,2% din acțiunile „Victoriabank”, precum și clădirile „Asito”, „Centrul de Modă” și hotelul „Național”.

Omul de afaceri spune că, pentru a-și ascunde infracțiunea, Plahotniuc l-ar fi convins pe Ilan Șor să depună mărturii împotriva sa (a lui Platon), fiindu-i fabricat un dosar penal. Ulterior, în 2017, Veaceslav Platon fost condamnat la 18 ani de închisoare și obligat să întoarcă Băncii de Economii prejudiciul de 869 de milioane de lei. Astfel, pentru executarea hotărârii, au fost vândute 63,98% din acțiunile Moldinconbank și Moldova-Agroindbank care aparțineau lui Platon și partenerilor săi de afaceri.

În 2020, dosarul a fost revizuit, iar în 2021 Platon a fost achitat. El subliniază în cerere că cei patru ani petrecuți în penitenciar i-au cauzat „suferințe sufletești”, iar recent Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a confirmat că în timpul detenției i-au fost încălcate drepturile: nu avea acces la medic și îi erau interzise întrevederile cu soția.

Platon a solicitat ca Plahotniuc să-i compenseze prejudiciul material de 869 de milioane de lei și cel moral – de 1 milion. El a promis că, dacă va fi recunoscut parte vătămată, „va prezenta probe incontestabile ale vinovăției lui Plahotniuc.

În ședința de judecată din 29 ianuarie procurorul Alexandru Cernei a solicitat judecătorilor să respingă cererea lui Veaceslav Platon.
În ședința de judecată din 29 ianuarie procurorul Alexandru Cernei a solicitat judecătorilor să respingă cererea lui Veaceslav Platon.

În ședința din 29 ianuarie acuzatorul de stat Alexandru Cernei și trei avocați ai inculpatului Plahotniuc au solicitat instanței să respingă cererea pe motiv că este neîntemeiată. Președintele completului de judecată, Sergiu Strătan, a spus că instanța se va expune la o altă ședință.

Pe 16 ianuarie completul a respins cererea lui Veaceslav Platon de a fi recunoscut martor în acest dosar. Atunci procurorul spunea că el figurează în alte dosare legate de furtul miliardului, iar avocatul Lucian Rogac a explicat că acesta este „inamic declarat și adversar politic” al clientului său, Vladimir Plahotniuc”.

În prezent, Platon se află în Londra, în timp ce procurorii moldoveni solicită autorităților britanice să fie extrădat la Chișinău. Cererea va fi examinată de Judecătoria Westminster în luna mai.

Cerere repetată de recuzare a judecătoarei Cucerescu

În aceeași ședință de judecată, avocatul Lucian Rogac a solicitat recuzarea judecătoarei Ana Cucerescu, spunând că a găsit în cererea lui Platon motive noi pentru acest demers. Mai exact, Ana Cucerescu a fost în completul de judecată care l-a găsit vinovat pe fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, de ingerință în procesul de înfăptuire a justiției. În sentință se menționa că Morari „a acționat în interesele președintelui partidului de guvernământ - Partidul Democrat, Vladimir Plahotniuc” și a avut scopul de a-l proteja pe el, dar și pe alți demnitari publici din anturajul lui, de urmărire penală în legătură cu investigarea furtului miliardului. (Viorel Morari neagă vinovăția și spune că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Platon).

Ulterior, Lucian Rogac a explicat presei că „doamna Cucerescu a dat apreciere acțiunilor domnului Plahotniuc”. „Apărarea crede că dumneaei deja are o percepție că inculpatul Plahotniuc Vladimir ar fi vinovat”, a subliniat avocatul.

Cererea depusă de Rogac va fi examinată ulterior de un alt complet de judecată.

Anul trecut, pe 19 decembrie, avocații au mai declarat recuzare Anei Cucerescu. Atunci au invocat faptul că judecătoarea locuiește într-un apartament cumpărat de părinții ei de la fiul unei martore a apărării, fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Cangaș. Cererea lor a fost respinsă ca una neîntemeiată.

Avocatul Lucian Rogac a înaintat o cerere de recuzare pentru judecătoarea Ana Cucerescu.
Avocatul Lucian Rogac a înaintat o cerere de recuzare pentru judecătoarea Ana Cucerescu.

Martorii apărării, de negăsit

Tot în ședința din 29 ianuarie, poliția urma să aducă silit în instanță trei martori ai apărării: pe fostul președinte al consiliului de administrare al Băncii de Economii, Victor Bodiu, pe ex-președintele Băncii de Economii, Ivan Crivceanschi, și pe fostul administrator special al Unibank, Ruslan Grate. Oamenii legii susțin că nu l-au găsit pe niciunul din ei la adresele lor de domiciliu.

Ulterior, Ruslan Grate a trimis Judecătoriei Buiucani o cerere prin care a solicitat să nu fie admis în calitate de martor pe motiv că este judecat de Curtea de Apel într-o cauză ce are tangență cu frauda bancară. În vara anului 2025, el a fost condamnat de prima instanță la cinci ani de închisoare pentru că a ajutat la deblocarea a 75 de milioane de lei, care au fost întoarse unei companii juridice din garanțiile de stat, fapt calificat drept abuz în serviciu. În timpul procesului, Grate pleda nevinovat, iar judecătorii l-au obligat să nu părăsească țara până când dosarul va fi examinat de Curtea de Apel.

O altă martoră, Olga Dnestrean, de asemenea a solicitat instanței să nu fie audiată, pe motiv că figurează într-o cauză penală ce are tangență cu cea a lui Plahotniuc.

Judecătorii i-au exclus pe Grate și Dnestrean din lista martorilor. Totodată, președintele Partidului „Respect Moldova”, Marian Lupu, pentru care a fost dispusă aducerea silită pe 2 februarie, a transmis în instanță o cerere prin care a indicat numărul său de telefon și adresa de domiciliu, și i-a confirmat grefierei că se va prezenta benevol.

Avocatul Lucian Rogac a spus presei că apărarea nu a avut intenția de a tergiversa procesul, iar acum și judecătorii s-au convins că „nu este ușor de adus martorii în instanța de judecată”. La rândul său, procurorul Alexandru Cernei crede că este „vina avocaților” că nu asigură prezența martorilor săi.

***

În acest dosar – singurul care a ajuns în instanță, Plahotniuc este acuzat că a creat și a condus organizația criminală care a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari și că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din această fraudă. El se declară nevinovat și susține că dosarul este fabricat politic, acuzație negată de guvernarea PAS.

Procurorii investighează încă patru cauze penale împotriva lui Plahotniuc: un alt episod din frauda bancară, escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și mituirea fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Nadejda Coptu

    La Europa Liberă Moldova scriu despre justiție. Urmăresc ședințele de judecată din dosarele de rezonanță, relatez despre ilegalități și încălcarea drepturilor omului. De fiecare dată, când scriu, sper ca munca mea să schimbe lucrurile în bine. Anterior, am scris despre aceleași probleme și pentru site-ul newsmaker.md. Am început să lucrez în presă în 2016, când eram studentă la Facultatea de Jurnalism și reporteră pentru site-ul publika.md.

XS
SM
MD
LG