Cei care critică trecerea la sistemul electoral mixt şi au ieşit duminică la proteste au cerut, în rezoluţia lor adresată instituțiilor occidentale, ca eventuale acţiuni de răspuns să vizeze persoane care se fac vinovate de adoptarea reformei, nicidecum cetăţenii. S-a avut în vedere inclusiv stoparea unor ajutoare din Vest. Finanțările din exterior trebuie sau nu condiţionate? Ce mecanisme de presiune au partenerii străini asupra Chişinăului? Ce spune istoria recentă a ajutoarelor oferite de Statele Unite ale Americii Republicii Moldova.
Dintre programele finanţate de Guvernul SUA cele mai cunoscute sunt Pământ şi Compact. Primul a asigurat, la sfârşitul anilor 90 ai secolului trecut, împroprietărirea cu terenuri şi logistica necesara pentru legiferarea dreptului de proprietate asupra terenurilor obținute.
O revoluție în domeniu, puţin întârziată, după părerea unor experţi, şi hulită de nostalgicii după URSS. Ulterior, ca o continuare, Banca Mondială a acordat un împrumut prin care s-a pus bazele sistemul național Cadastru.
Unii experți spun că nici măcar în ziua de azi nu toți proprietarii conștientizează ce a însemnat scoaterea pământurilor agricole de sub stăpânirea colhozurilor.
Cel de-al doilea ajutor, în valoare de 262 de milioane de dolari, a fost acordat între anii 2010-2015 şi a implicat mai multe reforme în domeniile agricultură şi transport.
A fost reparată capital şoseaua Sărăteni-Soroca şi reformat Fondul rutier. De asemenea, au fost reabilitate zece sisteme de irigare de la Prut şi Nistru, fiind ajutați fermierii din aceste zone cu echipamente, cunoștințe şi împrumuturi avantajoase.
Anume în timpul programului Compact a fost utilizată de către partea americană practica de a pune condiţii. Fiecare debursare necesita realizarea anumitor măsuri într-un termen fix.
Valentina Badrajan, directoarea executivă a Fondului Provocările Mileniului, structura naţională care a gestionat programul Compact, spune că această metodă dă rezultate, motivează şi responsabilizează autoritățile.
Acum multe programe internaționale, inclusiv finanţate de Statele Unite ale Americii, presupun şi îndeplinirea unor condiții, altele depind de îndeplinirea angajamentelor asumate guvern.
Deşi a vizat domenii tehnice – drumurile şi sistemele de irigare - , printre condițiile programului Compact s-a aflat controlul corupţiei, ce presupune un şir de alţi indicatori precum reforma din domeniul justiţiei, respectarea drepturilor omului, combaterea traficului cu fiinţe umane etc. Regresul la aceste capitole din ultimii ani a dus la amânarea oferirii de noi ajutoare, a spus Valentina Badrajan:
„Orice ţară care dorește să beneficieze de un program de asistență urmează să corespundă unor indicatori de performanță - acestea sunt 20 la număr şi sunt din diferite domenii, ceea ce ţine de drepturile omului, investiții în oameni, drepturi asupra proprietăților, investiții în sănătate, dar de rând cu acestea este şi indicatorul de importanță majoră controlul corupției. În 2010 a fost semnat acordul Compact am corespuns, indicatorul controlul corupției a fost la nivelul peste media în grupul de ţări în care noi concuram. În ultimii doi ani la noi indicatorul controlul corupției s fost sub mediană. Nu ne-a permis acest fapt să accesăm resurse pentru un program „Compact 2”.
În prezent executivul de la Washington finanțează în Republica Moldova două programe, în valoare de 27 milioane de dolari, în domeniul agriculturii şi creșterii exporturilor pe piaţa europeană şi consolidarea democrației.
Chiar şi atunci când ajutoarele sunt mai puţin consistente, cum a fost în perioada guvernării comuniste sau în prezent, se urmărește evoluția la câțiva indicatori decisivi, cum ar fi schimbările din domeniul justiţiei, mass-media, nivelul de corupție ş.a.
Economistul de la Centrul analitic Expert-Grup, Sergiu Gaibu, afirmă că sunt momente când partenerii occidentali sunt în dilemă dacă să sisteze sau nu finanțările şi că la mijloc sunt mai mulţi factori.
„Mai curând este doar economic. Mă rog economic, de fapt, el este justificat, Republica Moldova într-adevăr depinde de aceste influxuri de mijloace bănești. Sunt o serie de programe care dacă sunt acum oprite se va altera şi rezultatul lor. Cel mai probabil, nu vom resimți imediat lucrul acesta, ci mai curând în volumul de finanțări noi. Trebuie să ne temem de anii care vin”.
Unii decidenţi politici de la Chişinău, adaugă economistul Sergiu Gaibu, nu își dau seama că există o diferență între modurile de abordare venite din est şi Rusia in special, pe de o parte, şi cele propuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite, pe de altă parte.
În est reacțiile sunt imediate, dure, cu artificii; în occident este o abordare mult mai calmă, mai pragmatică, dar cu efecte de lungă durată.
Asta pentru că gândirea din est este marcată de trecutul socialist, în timp ce vestul propune alternativa testată cu succes în ţări prospere.
