Guvernul Elveției anunță că în următorii patru ani va investi peste 39 de milioane de euro în trei domenii strategice pentru dezvoltarea Republicii Moldova, și anume guvernare locală, sănătate, dezvoltare economică și ocuparea forței de muncă. În perioada 2014-2017 zeci de sate au beneficiat de donații elvețiene, autoritățile locale reușind să aprovizioneze localnicii cu apă potabilă, să îmbunătățească serviciile medicale și să îmbunătățească infrastructura locală.
Primăria comunei Ciorești din raionul Nisporeni are o experiență de aproape zece ani de beneficiară de fonduri elvețiene. Grație acestei asistențe a fost construit un apeduct care asigură sătenii cu apă potabilă, inclusiv pe cei din satul Vulcănești, iar școala și primăria au fost dotate cu toalete ecologice. În cel mai recent proiect, autoritățile locale încearcă să implice și băștinașii plecați peste hotare, spune primarul Valeriu Guțu. El se declară convins că aleșii locali nu au altă cale decât să atragă proiecte din afară, pentru că mereu au la dispoziție bugete austere:
„Autoritățile trebuie să dea dovadă în primul rând de insistență, deschidere, transparență și coparticipare la implementarea proiectelor care sunt obținute.”
Europa Liberă: Sunt și critici donatorii, își doresc să vadă rezultate palpabile?
Noi solicităm partenerilor din UE ca aceste proiecte de dezvoltare, ce ține de dezvoltarea locală, să vină direct către autoritățile publice locale...
„Sigur, donatorii își doresc să vadă rezultatele și ei le văd permanent, monitorizează. Sunt unele activități care au fost desfășurate ulterior, ceea ce ține de întărirea capacităților administrației publice locale și a întreprinderilor municipale pe care noi le-am creat, pentru ca să-i pregătească să gestioneze bine aceste servicii.”
Asemeni comunei Ciorești, alte zeci de localități din toate regiunile Moldovei au reușit să intre în atenția donatorilor elvețieni. Cum? Este nevoie de străduința aleșilor locali și implicarea sătenilor care să participe cu propria contribuție.
Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a precizat că mulți din locuitorii autonomiei ar putea povesti despre felul în care proiectele realizate le-au influențat viața cotidiană:
„Astăzi puteți veni în Găgăuzia și auzi de la cadrele medicale despre sprijinul consistent acordat complexului chirurgical din municipiul Comrat, secției de pediatrie. Puteți merge în școlile în care a fost realizat proiectul Ecosan, puteți vizita zecile de grădinițe în care a fost acordat un mare sprijin pentru învățarea limbii materne - găgăuze și a limbii de stat, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Asta într-adevăr e o problemă. Toți spun că populația autonomiei găgăuze ar trebui să vorbească în limba maternă sau în cea de stat, dar noi, de sine stătător, nu am putut rezolva problema.”
În proiectele destinate localităților rurale, donatorii elvețieni lucrează direct cu autoritățile locale, ceea ce constituie un avantaj incontestabil, concluzionează președinta Congresului Autorităților Locale, Tatiana Badan. În opinia ei, după această schemă ar trebuie să ajungă și alte fonduri externe în teritoriu:
„Noi solicităm și ne adresăm și către partenerii din Uniunea Europeană, ca aceste proiecte de dezvoltare, în susținerea Republicii Moldova, ce ține de dezvoltarea locală, să vină direct către autoritățile publice locale. Noi cunoaștem că în Republica Moldova este o politizare excesivă și unele finanțări care vin prin intermediul guvernului nu întotdeauna sunt repartizate după acele solicitări sau după anumite criterii prin care ar putea participa toate comunitățile locale.”
Prezentă la ceremonia de lansare a strategiei de cooperare pentru următorii patru ani, Krystyna Lang, secretară adjunctă de stat a Elveției, a atras atenția că reușitele autorităților locale trebuie să fie susținute la nivel de țară prin reforme reale din partea guvernanților:
„Pentru mine, cel mai important este progresul continuu în implementarea reformelor importante în Moldova. Vorbesc, de exemplu, despre reforma descentralizării, a administrației publice locale, sunt condiții necesare pentru Elveția, ca proiectele pe care le sprijinim să avanseze în continuare. Mai este de lucru la capitolul luptei împotriva corupției. Buna guvernare nu este doar o parte importantă a noii strategii de cooperare, ci și în centrul valorilor elvețiene.”
De cealaltă parte, reprezentanții guvernului au reacționat cu promisiuni la recomandările donatorilor și angajamente că vor continua îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor locale. În sectorul medical bunăoară, urmare a investițiilor elvețiene, în raioanele Orhei, Soroca, Cimișlia și Cahul au fost create patru centre comunitare de sănătate mintală. Iar la Cahul, Bălți și Chișinău au ajuns să funcționeze centre de asistență pediatrică de urgență, dotate cu echipament medical performant și cadre medicale instruite.
