Mai mulți reprezentanți ai unor structuri de stat din Federaţia Rusă, dar și reprezentanți din Nagorno-Karabah și din regiunile separatiste ale Georgiei – Abhazia și Osetia de Sud – au venit să monitorizeze așa-zisele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană. Iar mai mulți deputați și funcționari ruși îndeamnă locuitorii regiunii să vină la acest scrutin.
În același timp, administrația de la Tiraspol a emis o declarație în care condamnă piedicile puse de autoritățile de la Chişinău mai multor persoane din Federaţia Rusă care, joi și vineri, au declarat la aeroportul Chişinău că merg să monitorizeze alegerile din regiunea separatistă și cărora li s-a interzis intrarea în Republica Moldova.
Chişinăul a spus că tratează drept „ilegale” așa-zisele alegeri prezidențiale din regiunea sa separatistă și a îndemnat partenerii internaționali să se abțină de la declarații, mediatizări, desemnări de „observatori electorali” sau alte acțiuni și contacte cu exponenții Tiraspolului pe acest subiect, pentru a exclude orice legitimizare a așa-numitelor „alegeri”.
„Asemenea acțiuni vor fi considerate drept sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și ar putea avea un impact contraproductiv asupra procesului de reglementare transnistreană”, se spune într-o declarație difuzată de Biroul de reintegrare de la Chişinău.
„Acest „exercițiu electoral” se desfășoară în condiții de nerespectare a standardelor democratice internaționale, cazurilor de suprimare sistemică a libertății de exprimare și a pluralismului de opinii, prezenței unei cenzuri informaționale dure în regiune și altor încălcări ale drepturilor omului”, mai subliniază comunicatul.
Manifestați-vă activismul cetățenesc
Mai mulți deputați ruși, printre care Serghei Cijov și Marina Orgheeva, au înregistrat adresări video difuzate masiv de mass media din regiune, afiliată total administrației de la Tiraspol. „Pe 12 decembrie are loc un eveniment dintre cele mai importante – alegerile președintelui republicii. Sunt încrezător că veți da dovadă de unitate, unitate și un grad mare de responsabilitate pentru soarta patriei comune”, spune Serghei Cijov în apelul său. „Veniți la alegeri, manifestați-vă activismul cetățenesc, votați pentru dezvoltarea de mai departe a republicii, pentru întărirea prieteniei cu Rusia”, le spune transnistrenilor și deputata rusă Marina Orgheeva, care, pe final, le urează locuitorilor regiunii să aibă parte de „sănătate, prosperitate și pace”.
Iar deputatul rus Oleg Matveicev spune că alegerile transnistrene sunt legitime și se vor desfășura „normal”, iar Chişinăul nu lasă observatorii să vină la scrutin pentru că s-ar teme că acesta va fi recunoscut drept „corespunzând tuturor normelor democratice”.
Iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat vineri la Moscova decizia autorităților moldovene de a nu o lăsa să meargă la Tiraspol pe Natalia Narocinițkaia, politolog rus, care a declarat pentru agenția rusească TASS că trebuia să ajungă „la alegerile din Transnistria în calitate de observator”.
Într-un răspuns pentru portalul Zona de Securitate, Ministerul de Externe de la Chişinău a declarat că orice participare la așa-numitele alegeri din regiunea transnistreană „reprezintă o sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și subminează procesul de soluționare a conflictului transnistrean”.
La așa-numitele „alegeri prezidențiale” din regiunea separatistă candidează de facto un singur candidat – actualul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îl are drept concurent pe Serghei Pânzari, un locuitori al satului Hârtop din raionul Grigoriopol, o persoană absolut necunoscută publicului larg și care nu a avut o campanie electorală în care să-și prezinte platforma electorală.
Autoritatea electorală de la Tiraspol anunță că pe 12 decembrie în regiunea separatistă vor fi deschise 255 de secții de votare.
La precedentele alegeri, care au avut loc anul trecut și unde s-au ales membrii legislativului local, prezența la urne a fost de 27 la sută. Niciun reprezentant al opoziției nu a intrat în Legislativul „ales” la sfârșitul anului trecut. Astfel încât holdingul Sheriff, care controlează toate fluxurile de afaceri din regiune, deține în prezent și toată puterea politică. Experții care urmăresc evoluțiile din regiunea transnistreană notează că la actualul așa-zis scrutin prezența ar putea fi și mai mică, dat fiind faptul că locuitorii regiunii practic nu au de făcut o alegere reală și rezultatul este clar din start.
În regiunea transnistreană nu există prag electoral pentru validarea alegerilor, acesta a fost eliminat acum câțiva ani, când prezența la vot a scăzut atât de mult încât risca să nu depășească pragul de validare. O prezență tot mai scăzută alimentează vocile critice atât din regiune, cât și din afara acesteia, care contestă din ce în ce mai mult legitimitatea puterii de la Tiraspol.
Liderii opoziției și vocile critice din societatea civilă sunt persecutați penal și administrativ de către administrația de la Tiraspol controlată de holdingul Sheriff - unii au fost închiși și apoi eliberați, iar alții rămân și acum în închisoare. Aceste practici au fost condamnate inclusiv la nivel internațional.
Singurul oponent real care a încercat să candideze, politologul Anatoli Dirun, nu a fost înregistrat în cursă de comisia electorală de la Tiraspol. Iar liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, care a trimis și el actele pentru înregistrare, este în închisoare al treilea an după ce a organizat un protest pașnic la Tiraspol.
Vadim Krasnoselski este al treilea așa-zis „președinte” al regiunii separatiste. Primii 20 de ani de la proclamarea secesiunii de Chişinău poziția a fost ocupată de Igor Smirnov, care în 2011 a fost înlocuit, pentru cinci ani, de Evgheni Șevciuk. Șevciuk însă a intrat în confruntare cu patronii săi din holdingul Sheriff și, în 2016, a pierdut așa-zisele alegeri în fața lui Vadim Krasnoselski, ulterior fiind nevoit să fugă noaptea cu barca din regiune pentru a scăpa de închisoare.
Președinta Maia Sandu a sugerat într-o conferință de presă că nu intenționează să se întâlnească nici pe viitor cu liderul administrației separatiste de la Tiraspol, așa cum nu a făcut-o nici până acum.
