În Germania, statul cu cea mai puternică economie în acest moment din Uniunea Europeană, au loc alegeri generale. Peste 60 de milioane de germani au drept de vot, dar participarea în acest an este marea problema și marea necunoscută care ar putea răsturna toate scenariile.
Pe de o parte, până în ultimul moment, sondajele de opinie indicau o cotă mare de indeciși: peste 30%. Pe de altă parte, cum victoria cancelarei Angela Merkel și a Uniunii sale Creștin Democrate este prezentată drept sigura, mulți alegători se simt demotivați, ceea ce ar putea crea o breșă pentru așa-numitele partide „ale protestului”, în primul rând pentru partidul xenofob-naționalist „Alternativa pentru Germania” sau pentru partidul „Stângii” (Die Lincke), urmaș al Partidului comunist est-german.
Ultimele sondaje creditau Uniunea Creștin Democrată, împreună cu Uniunea Social Creștină din Bavaria, cu 34%, la mare distanță față de Social-Democrați (cu numai 21%) iar pe locul trei, partidul xenofob-naționalist „Alternativa pentru Germania” cu 13%.
Potrivit sondajelor, în Parlament vor mai intra liberalii, verzii și Partidul stîngii (urmaș al Partidului comunist est-german), în total șase partide, față de patru câte sunt acum.
La numai trei ani de la creare, „Alternativa pentru Germania” ar putea, așadar, intra în Parlament/Budestag pentru prima dată, direct ca a treia mare forță politică. Pentru social-democrații, orice rezultat sub 23% - cel mai slab de pînă acum în alegeri generale - ar fi un dezastru, iar unul peste 25%, un mare succes.
Partidele mici: Alternativa pentru Germania, Verzii, Liberalii și Stânga vor fi „greutatea” care va inclina balanța spre o coaliție sau alta; sau ele vor face o mare coaliție considerată, din nou, singura alternativă solidă.
Deși sondajele arată că ultimii patru ani de mare coaliție au nimicit aproape apetitul germanilor pentru politică, aceleași sondaje indică faptul că o majoritate își dorește o noua mare coaliție. Pentru că, demonstrează ele, 84% dintre alegători cred că economia germană merge bine sau foarte bine, iar șomajul, o temă dominantă la începutul secolului, este astăzi relevantă pentru numai 8% dintre alegători.
