Invitați la București de Fundația Universitară a Mării Negre, Maia Sandu și Andrei Năstase, liderii blocului electoral ACUM, trag un semnal de alarmă: alegerile din Moldova de la sfârșitul lui februarie sunt deja furate de cei care, acum patru ani, au furat un miliard de dolari, adică mai bine de 12 procente din Produsul Intern Brut al țării de-atunci. Pe lângă compromiterea economiei, cu banii furați acum patru ani s-a distrus presa independentă și s-a creat o centură sanitar-mediatică în jurul lui Vladimir Plahotniuc, șef al Partidului Democrat și cel care, spun reprezentanții opoziției proeuropene, îl manipulează pe Igor Dodon și Partidul Socialiștilor.
Corupția transferată în politică, spune Maia Sandu, tinde să devină instituțională, să se organizeze la nivel de țară, iar alegerile, după cum scrie Andrei Năstase într-un comunicat, „se vor desfășura sub aceeași coordonate ale manipulării, războiului hibrid și dezinformării.”
Deja au fost lansate primele salve ale acestui război. Liderii ACUM spun că opoziția este intimidată, în țară este menținut un climat de teroare, structurile represive ale puterii îi urmăresc, deschid dosare penale pe baza unor dovezi fictive, fac arestări arbitrare, fabrică probe. Mai mult, la nivel politic s-au dat legi care interzic finanțarea alegerilor din banii celor din diaspora, deși în străinătate își desfășoară activitatea circa un milion de persoane, adică jumătate din populația activă a țării.
E de înțeles de ce: peste 80% din diaspora a votat cu partidele celor doi. De asemenea, guvernul aplică o dublă măsură fiscală partidelor de pe scena politică. În vreme ce partidele controlate de cuplul Dodon-Plahotniuc (al Socialiștilor și Democrat) dispun cum vor de fonduri, își cumpără simpatia publică cu pachete electorale, își angajează consilieri străini și își îngrașă conturile din buzunarele unor donatori pe care fie nu-i declară, fie nu-i identifică, banii care intră în conturile celor două partide din alianța ACUM sunt verificați scrupulos, la fel și donatorii sau cheltuielile făcute.
La câte donații au strâns, nu ar avea bani în conturi nici măcar să angajeze o firmă de consultanță electorală. Peste noapte cei doi lideri au fost acuzați de trădare pentru că au participat acum doi ani la o întâlnire la Bruxelles pentru a-i informa pe europarlamentari în legătură cu abuzurile și încălcările drepturilor omului de la Chișinău.
Adversarii celor doi afirmă că excursia a fost subvenționată de o organizație din Polonia acuzată de legături tenebroase cu Moscova. S-a format chiar o comisie parlamentară pentru a verifica aceste informații și, în plen, s-a discutat mai mult despre așa-zisa trădare a celor doi decât despre problemele cu care se confruntă țara: sărăcia, corupția, abuzurile, influența Moscovei, emigrația masivă sau revenirea încet dar sigură la autoritarism și centralism. S-a vorbit mai mult și decât furtul miliardului din care, după cum se pare, nu mai pot fi recuperate decât câteva zeci de milioane pentru că mai toți banii au dispărut în paradisuri fiscale.
Un miliard care creează o diferență esențială de reprezentare a partidelor politice: cu banii aceștia, susțin cei doi lideri ai opoziției de peste Prut, au fost cumpărați demnitari și instituții, afaceri de stat și private care acum funcționează conform agendei stăpânului din umbră.
Pe alocuri, tonul dialogului s-a înăsprit și acuzele au început să zboare în aer...
Nu avem acces la presă, nu putem să ne apărăm la televiziune. Suntem supuși zilnic linșajului mediatic și terorismului intelectual, spune Andrei Năstase. De altfel, în sala unde liderii opoziției din Republica Moldova s-au întâlnit cu presa și simpatizanții bucureșteni s-au aflat și oamenii lui Plahotniuc de la partid sau din televiziuni astfel că, pe alocuri, tonul dialogului s-a înăsprit și acuzele au început să zboare în aer. A fost o bună ocazie pentru a vedea propaganda anti-opoziție la lucru. Au pus umărul, tot cu această ocazie, și alți „oameni de bine” care au încercat să-i forțeze pe cei doi să facă declarații tranșante în domenii sensibile deși știau că punctele marcate la București ar costa voturi la Chișinău.
Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, avertizează asupra diversiunilor care deturnează atenția publică de la alte probleme mai grave: Dodon, „un Putin în pantaloni scurți” cum îl caracterizează politologul, ține prima pagină și le dă tuturor impresia că este mai important decât poate fi conform Constituției și bunului simț. La fel, președintele autoproclamatei republici transnistrene care este scos mereu din cutie ca un fel de sperietoare pentru autoritățile de la Chișinău. Anul 2019 este un an crucial în negocierea cu autoproclamata republică transnistreană. La Tiraspol se merge pe cartea federalizării conform unei agende care nu mai consideră demilitarizarea importantă.
Realizarea acestei agende depinde de majoritatea politică de după alegerile din Republica Moldova. Miza alegerilor este, așadar, mult mai mare decât ar putea crede românul obișnuit, de orice parte a Prutului s-ar afla.
Alegerile din Moldova sunt ca o sabie a lui Damocles deasupra capului românilor ...
Dan Dungaciu susține că România a avut o politică incoerență, adesea iresponsabilă față de Moldova, încurajând guvernări dubioase și acoperind financiar pierderi economice venite din corupție și incompetență. România, la cârma Consiliului Uniunii Europene, nu va avea o marjă prea mare de manevră și, se teme Dan Dungaciu, nici nu va penaliza derapajele de la democrație ale puterii de la Chișinău. Politica românească, dincolo de gesticulația rituală din preajma centenarului Unirii, nu are consistență: nu știi cui să i te adresezi (Președinției? Guvernului?) dacă vrei să afli o reacție sau o poziție coerentă în legătură cu Chișinăul.
Nu știi ce departament sau secretariat de stat răspunde de legătura cu Republica Moldova. Așadar, spune Dan Dungaciu, alegerile din Moldova sunt ca o sabie a lui Damocles deasupra capului românilor pentru că ele vor modela pe multă vreme opțiunile electorale, peisajul geopolitic și viitorul traiect al Moldovei de peste Prut care acum ezită între Eurasia și Uniunea Europeană. Oficialii români ar trebui să fie mai tranșanți și ajutoarele financiare să fie condiționate de reforme cu adevărat democratice.
Retorica ne-a făcut foarte rău. Ar trebui să trecem la fapte, spune Andrei Năstase. El are un dosar pentru că la alegerile trecute le-a cerut oamenilor să vină să voteze. Cum vor, cu cine vor. A fost acuzat că a încercat să influențeze voturile. O face și azi, cerându-le conaționalilor săi să meargă la vot și să voteze cu cine vor ei. Doar să știe că o fac pentru multă vreme de acum înainte. Moldova avea toate datele să facă cerere de aderare la Uniunea Europeană. Ar putea s-o facă până în 2023, spune Maia Sandu. Depinde însă cât de mult va fi influențat rezultatul votului din 24 februarie de miliardul furat acum patru ani.
