În Franța s-a încheiat astă seară turul al doilea al alegerilor parlamentare, iar potrivit primelor estimări partidul prezidențial La Republique en marche a obținut ceva mai puține locuri decît se prognostica după primul tur.
Potrivit estimărilor anunțate de Kantar Sofres, La Republique en marche (LREM) ar urma să obțină în jur de 315 deputați, în timp Partidul Mișcarea Democratică (MoDem) de centru al lui François Bayrou este creditat cu circa 45 de locuri. Și cealaltă estimare preliminară, Ipsos-Sopra Steria, vorbește de un scor identic de circa 355 de fotolii pentru ambele partide. Dacă inițial se vorbea de o majoritate prezidențală în Adunarea Națională de peste 450 de fotolii din totalul de 577, astăzi cele două partide aliate, care obțin fără discuție majoritatea absolută, se vor limita la pînă 400 de deputați.
Rezultatele survin pe fundalul celei mai mari rate de abțineri înregistrată din 1958 încoace și estimată la 56,6% dintre alegători. Practic, șase din zece alegători nu s-au prezentat la vot, iar amploarea abstenționismului se află în centrul analizelor politice în curs, pentru unii exprimînd neîncrederea în actualul guvern și președinție, pentru alții masiva dezamăgire a publicul față de întreaga clasă și de partidele politice.
Pe locul al doilea se situează Republicanii (partidul de centru dreapta; LR) și Uniunea Democraților și Independenților (UDI), o federație de partide de centru dreapta creată în 2012 pe baza fracțiunii parlamentare omonime. Împreună, dreapta republicană este creditată după primele estimări la încheirea votului cu circa 133 de fotolii în Adunarea Națională, deci ca principala grupare de opoziție. Lucrurile sînt ceva mai complicate în măsura în care o parte a acestei drepte, se declară „constructivă”, altfel spus dispusă să colaboreze cu guvernul și politicile sale, în timp ce o altă parte anunță deja că va forma o opoziție reală, nemulțumită de anunțatele planuri fiscale ale lui Macron.
Practic complet prăbușit și cu un prim secretar Jean-Christophe Cambadélis ce și-a anunțat astă seară plecarea, Partidul Socialist ar fi câștigat numai în 32 de circumscripții. Aliații săi, Partidul radical de stînga (și alte grupări ale stîngii) în general favorabile guvernului, sînt creditate cu 13 deputați.
Stînga de la extremă, Franța nesupusă al lui Jean-Luc Melanchon (care a fost ales deputat la Marsilia) ar putea câștiga circa 17-19 fotolii și va putea forma un grup parlamentar împreună cu deputații Partidului comunist: circa nouă locuri.
Frontul Național, partidul radical de extremă dreaptă ar urma să obțină șase pînă la opt locuri, Marine Le Pen și partenerul ei reușind să se facă aleși în circumscripțiile din Nord Pas de Calais, în timp ce numărul 2 al partidului, Florian Philippot, a fost înfrînt în circumscripția sa. Deși lidera naționalistă, care zilele trecute a pierdut imunitatea în Parlamentul European, pretinde că Frontul Național ar fi câștigat teren cu ocazia alegerilor parlamentare, analiștii subliniază că realitatea este contrară, partidul extremist pierzînd susținerea a circa patru milioane de alegători, în comparație cu cifrele de la alegerile prezidențiale.
Pînă la orele 22:00 ora Franței, o singură estimare diferă, ceva mai optimiștă pentru partidul prezidențial, cea Elabe pentru canalul de televiziune de știri BFMTV, potrivit căruia LREM-MoDem ar obține împreună 373-403 deputați, LR-UDI-DVD 107-127, PS și aliații 30-35, Melanchon și comuniștii 22-27, Frontul Național 5-7.
