Despre impactul votului din stânga Nistrului scriu jurnaliștii de la Euronews. „Poate regiunea transnistreană, sprijinită de Rusia, să influențeze rezultatele alegerilor în favoarea lui Igor Dodon?”, este titlul-întrebare în care autorii Euronews amintesc în primul rând de experiența alegerilor trecute: „În 2016 și 2019, zeci de mii de moldoveni din regiunea transnistreană au fost transportați organizat cu autocarele peste Nistru, ca să voteze la alegeri”. Autorul nu exclude că alegătorii au fost mituiți, iar votul lor nu a fost unul liber, în contextul în care locuitorii din stânga Nistrului „nu sunt informați” și nu au acces la informații despre politica din dreapta Nistrului.
„Moldovenii votează la alegerile prezidențiale sub privirea Moscovei” este titlul agenției AFP. AFP amintește că Igor Dodon a ajuns la putere în 2016 după ce forțele pro-occidentale de la guvernare de atunci „se împotmoliseră în scandaluri”.
Digi24 evidențiază din capul articolului că Republica Moldova desfășoară alegeri în plină pandemie și criză economică. Autorul Mihnea Lazăr scrie că „alegerile se desfăşoară într-o plină criză economică şi socială, cu un deficit bugetar estimat a ajunge la un prag record de 8%”. Tot jurnalistul de la Digi24 citează în articol investigațiile de presă publicate în ultimele săptămâni, potrivit cărora „actualul preşedinte al Moldovei ar fi fost consultat în secret, în timpul campaniei electorale, de serviciile de informaţii ale Moscovei prin intermediul unui grup de „consultanţi politici” din Federaţia Rusă”.
Mediafax.ro a ținut un live blog pe parcursul zilei. Jurnaliștii de la București văd aceste alegeri ca o luptă dintre candidații pro-europeni și candidații pro-ruși. Totodată, este evidențiat faptul că „moldovenii din diasporă votează mult mai activ în 2020, comparativ cu alegerile prezidențiale din anul 2016”.
Jurnaliștii portalului ucrainean Novoye Vremya subliniază că alegerile prezidențiale din Moldova au loc cu respectarea strictă a măsurilor de securitate din cauza pandemiei coronavirusului. Deși sunt opt candidați la fotoliul de președinte, principalii concurenți sunt Igor Dodon și Maia Sandu, scriu jurnaliștii ucraineni. În opinia lor, soarta fotoliului prezidențial va fi decisă cel mai probabil în turul doi, care se va organiza pe 15 noiembrie.
Într-o analiză pentru redacția rusă Deutsche Welle, Iulia Semionova scrie că în Moldova se așteaptă o prezență joasă la vot. În articol se explică asta prin faptul că cei mai activi alegători - persoanele de peste 40 de ani - de această dată vor încerca să nu se expună riscului de infectare cu COVID-19, iar mulți dintre ei vor rămâne acasă, în ciuda faptului că autoritățile promit să ia toate măsurile de precauție. În material sunt citați o serie de experți, care afirmă că posibilitatea declanșării unor proteste în masă este joasă, darămite a unor „revoluții de culoare”. Iar dacă totuși vor începe protestele, va fi doar din vina autorităților, în cazul în care vor permite falsificarea alegerilor, se mai scrie în articol.
Într-un articol semnat de Mihail Mihailov pentru site-ul televiziunii ruse Vmeste RF, autorul subliniază că Republica Moldova – o țară săracă și slăbită de secetă – poate deveni încă un focar de tensiuni politice, care în ultimele luni continuă să apară în țările din preajma Federației Ruse. Mihailov scrie că paradigma geopolitică „sau Uniunea Europeană, sau Rusia” nu mai joacă același rol ca acum câțiva ani. „Se poate coopera cu ambele părți, fără să apară discuții despre vreo trădare. Rămâne să se decidă în ce condiții va avea loc cooperarea și dacă există riscul de transformare a țării într-un stat vasal al secolului XXI”, consideră autorul.
În ajunul alegerilor, corespondentul la Chișinău al agenției de știri ruse de stat TASS, Valeri Demidețki a publicat un articol de opinie în care menționa că laitmotivul acestei campanii electorale a fost subiectul geopolitic. A fost imposibil de evitat, chiar dacă Dodon a candidat în mod independent și a promis relații echilibrate atât cu estul, cât și cu vestul, scrie autorul. „Scenariul Maidanului este periculos pentru Moldova, simpatiile cetățenilor fiind împărțite aproximativ în mod egal între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică”, subliniază Demidețki. Săptămânile următoare vor arăta dacă alegerile vor deveni punctul de plecare pentru ieșirea Moldovei din prelungita criză politică și economică, conchide autorul.
