Duminică în Franța, se desfășoară primul tur al alegerilor prezidențiale. După campania electorală din Statele Unite, în care Rusia s-a amestecat direct, potrivit serviciilor americane de informații, s-a speculat că va face același lucru în alegerile cruciale din Europa pentru viitorul UE: cele din Olanda, din martie, prezidențiale din Franța și alegerile generale din septembrie, din Germania.
Pentru moment, nu este clar în ce măsură Rusia a încercat să influențeze campania din Franța, dar independent de hackerii și trolii ruși, un lucru este evident: cel puțin un candidat dacă nu chiar doi candidați pro-moscoviți ar putea intra în turul de balotaj din 7 mai, remarcă Alan Crosby, corespondentul Europei Libere.
Senatorul republican Richard Burr, președintele Comisiei pentru serviciile de informații, crede că după modelul din Muntenegru și Olanda, Rusia este pe punctul de a încerca să „influențeze decisiv” echilibrul de putere în Franța și Germania.
Potrivit ultimului sondaj de opinie Cevipot, comandat de cotidianul Le Monde miercuri, candidatul de centru Emmanuel Macron conduce cu 23% din intențiile de vot, urmat de Marine Le Pen, lidera partidul ultra-naționalist Frontul Național, cu 22%. Urmează fostul premier și candidatul taberei conservatoare François Fillon cu 19,5% și candidatul stângii, susținut de comuniști, Jean-Luc Melanchon cu 19%. Cu excepția lui Macron, toți ceilalți susțin o apropiere de Rusia, invocând lupta cu terorismul internațional.
La prima vedere, Marine Le Pen este favorita Kremlinului unde a și fost primită de președintele Vladimir Putin pe 24 martie. Moscova a finanțat parțial campania electorală a candidatei de extrema dreapta, care promovează o politică anti-imigrație și izolaționistă. Exact pozițiile care ar submina Uniunea Europeană și NATO.
După întrevederea cu Putin, Marine Le Pen declara că în cazul unei victorii va sprijini ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea.
Fostul premier François Fillon pledează și el pentru o mai bună cooperare cu Rusia, pentru a „combate terorismul internațional”. Pentru Fillon, extinderea NATO spre est, până în vecinătatea granițelor rusești, este o provocare. Mai mult, el nu crede că Occidentul trebui să insiste asupra retrocedării peninsulei Crimeea – un exercițiu inutil, deși anexarea este ilegală. La începutul campaniei electorale, Fillon era favoritul incontestabil, poziție pe care a pierdut-o însă rapid după o serie de dezvăluiri: unele legate de presupuse angajări fictive ale membrilor de familie pe pozitii de consilieri, alte de faptul că ar fi fost plătit 50 mii de euro pentru a aranja o întrevedere, în 2015, între un miliardar libanez, un director general într-o companiei petrolieră franceză, și Vladimir Putin. Campania lui Fillon a recunoscut că acesta a încasat banii dar a subliniat că nu a fost nimic ilegal.
Jean-Luc Melanchon, un fost socialist, care a alunecat în extrema stângă, a dus o campanie anti-NATO și anti-europeană – tot atâtea teme favorizate de Moscova. Plus, a sprijini intervențiile militare rusești din Siria și Ucraina.
Emmanuel Macron, independentul de centru, este singurul candidat din fruntea preferințelor care s-a pronunțat direct și deschis împotriva Rusiei lui Vladimir Putin, „un lider care nu împărtășește valorile noastre și nici nu a dat dovadă de multă responsabilitate în marile conflicte internaționale” – declara Macron luni, la un miting electoral.
Moscova respinge desigur orice amestec în campania electorală franceză, cum a făcut și anul trecut, în cazul campaniei prezidențiale americane. Și a calificat drept „absurde” acuzațiile că ar fi pus la cale o serie de atacuri cibernetice în februarie, împotriva campaniei lui Macron.
