Premierul Ion Chicu a semnalat, după o nouă rundă de tratative sâmbătă cu agricultorii, că guvernul său ar fi gata să majoreze de la 1000 la 1500 de lei cota compensațiilor la hectar pentru fermierii afectați de secetă, dar cei din urmă par deneclintit, fiind determinați să continue să protesteze până nu-și văd îndeplinite toate revendicările. Europa Liberă a discutat cu fostul ministru al economiei, doctorul în economie Alexandru Muravschi, despre criza din agricultură și protestele fermierilor.
Alexandru Muravschi: „Agricultorii trebuie să înțeleagă că ei nu sunt singurii în țară. Da, există problema cu seceta, dar este o problemă mare pentru toată țara. Noi avem sectoare care au fost închise complet, știm foarte bine lucrul acesta. Noi avem industrie ușoară care a pierdut 50 la sută din volumul de lucru și comenzile, și contractele și acolo oamenii de asemenea stau fără salarii, fără contracte ș.a.m.d. Și au fost bucuroși că s-a găsit compromisul, dar după asta citesc declarația dlui Dînga, mi se pare, unul dintre fermierii foarte mari din raionul Ștefan Vodă care a spus că noi am găsit limbaj comun și plecăm acasă. Și peste o jumătate de oră apare declarația dlui Slusari care spune că noi mâine, adică sâmbătă, trebuie să venim toți acolo, la Gara de Sud, și fermierii nu vor pleca până guvernul nu va îndeplini toate cerințele și noi nu suntem de acord complet, știm că guvernul trebuie să aprobe încă 1, 2, 3 ș.a.m.d. și pentru asta trebuie să elaborăm 2-3 documente care pot fi examinate și pot fi aprobate undeva miercuri, joi. Ce înseamnă asta? Că fermierii trebuie să stea acolo încă 3-4 zile? Acesta este rezultatul negocierilor? Și el spune că noi trebuie fără speculații politice... Dar astea ce-s, nu-s speculații politice, când spune că: fermieri, voi stați pe loc, noi venim la voi venim cu apă și mâncare, dar voi stați pe loc până guvernul nu-și va îndeplini obligațiunile? Acesta este rezultatul negocierilor?”
Europa Liberă: În general, și pe dl Dodon l-am văzut cu astfel de declarații, și pe premierul Chicu. Deci, cumva acești politicieni sunt ferm convinși că e mai multă politică în acest protest poate decât realitate și nevoie reală. Dvs. cum ați estima componenta politică din acest protest?
Alexandru Muravschi: „Deci, acolo există tot. Noi toți trebuie să înțelegem că da, există o situație foarte grea pentru agricultori, dar și noi avem multe pretenții față de agricultori. Mulți dintre ei nu-și îndeplinesc obligațiunile față de lucrători, nu plătesc toate impozitele, nu asigură aprovizionarea pieței locale cu produse ieftine etc., dar astăzi este catastrofă în Republica Moldova și noi înțelegem că trebuie să ajutăm agricultorii. Însă ei trebuie să înțeleagă că nimeni nu este obligat, asta este relație de business, dar noi înțelegem că ei trebuie să fie ajutați, deci asta este realitatea. Pe de altă parte, altă realitate e că agricultorii, ca în orice țară, nu este Republica Moldova o excepție, sunt o forță foarte importantă în mâinile politicienilor care îi folosesc ca pe un instrument în lupta contra guvernării. Și noi vedem acest lucru și astăzi, vedem la mitingul care a fost organizat de către PAS, vedem iarăși declarațiile care au fost făcute de dl Slusari că guvernarea nu face nimic, guvernarea ignoră interesele agricultorilor, guvernarea distruge toate satele, guvernarea trebuie să plece etc. Asta ce-i? Asta este politică într-o situație foarte grea. Și de aceea este fifty-fifty; fifty este realitate, fifty este politică.”
Europa Liberă: Părerea Dvs. personală: cum, din punctul Dvs. de vedere, ar trebui să fie găsită o soluție pentru această problemă în actualele condiții?
Alexandru Muravschi: „Pentru a răspunde la întrebarea asta, ar trebui să fiu în centrul evenimentului, acolo la negocieri, pentru că eu știu ce înseamnă asta, acolo fiecare cuvânt, fiecare virgulă trebuie să fie pusă la loc, dar aici trebuie să aibă loc o discuție foarte liniștită, fără implicarea politicienilor, între guvern și reprezentanții agricultorilor și asociațiilor de agricultori reali care nu sunt implicați în politică și agricultorii trebuie să înțeleagă că statul dă tot ce poate în situația actuală. Da, sunt niște lucruri care agricultorii vor mai mult, este staff-ul guvernului care administrează toate veniturile care vin din impozite și din taxe, dar ei au și învățătorii, și alte categorii despre care am vorbit, de aceea trebuie de găsit un compromis. Asta este luptă, dar luptă în formă de negocieri constructive. Eu am avut negocieri în ‘99, într-o perioadă foarte grea, cu sindicatele, cu zeci de mii de oameni care stau în Piața Marii Adunări Naționale, în centrul Chișinăului, pentru că n-au primit pensii și salarii. Eu știu ce înseamnă asta, dar totul poate fi rezolvat, dacă acesta nu va fi interesul politic. Noi suntem în situația când toți înțeleg: suntem în preajma alegerilor prezidențiale, temperatura este foarte înaltă.”
Europa Liberă: Din punctul de vedere al Dvs. din nou, cât de mare va fi problema, această secetă care a lovit agricultorii? Firește că unii dintre ei nu vor rezista. Dvs. cum estimați? Totuși ramura agricolă constituie puțin din Produsul Intern Brut, pentru că se consideră că agricultura la noi nu aduce mare plusvaloare, întrucât încă n-a trecut la domenii din alea care aduc plusvaloare, adică procesare etc. Cât de mare totuși va fi impactul, prejudiciul pe care l-a adus seceta în acest an? Și cât de mare va fi impactul asupra economiei?
Alexandru Muravschi: „Dacă vorbim despre impactul social, poate fi foarte mare, pentru că desigur mulți oameni, în special fermieri mici vor pierde mult și agricultura va fi restructurată, fiindcă businessul este foarte specific și desigur pentru fermierii cu 2-3 hectare este foarte greu să supraviețuiască sau o să continue să activeze ca o formă economică orientată spre piață, dar nu pentru supraviețuire. Trebuie să înțelegem un lucru, eu de fiecare dată și chiar la mitingurile acestea aud: Noi suntem țară agrară. Noi de mult nu suntem țară agrară și Dvs. ați spus foarte corect, deci ponderea agriculturii în PIB este pe locul 3, după servicii și după industrie. E altă problemă că la noi e țară agrară din punctul de vedere al populației, unde 60 la sută trăiește în sate, 30 la sută lucrează în agricultură și unii depind de agricultură, dar agricultura ca sector economic nu este pe primul loc. De aceea numărul oamenilor care lucrează în agricultură comparativ cu alte țări dezvoltate în Europa este foarte mare, productivitatea muncii este foarte joasă și, respectiv, salariul este foarte mic. Și de aceea trebuie să mergem mai departe spre modernizarea tehnologiei, dar asta cere timp și desigur agricultura o să piardă olecuță, nu va dispare ca sector, dar o parte din agenții economici vor fi închiși, așa cum se întâmplă nu numai într-un an de secetă, dar în orice an. Și noi încă suntem în procesul de formare a fermierilor din punct de vedere economic. Problema e că noi avem o diferență foarte mare – avem o mulțime de foarte mici fermieri și o clasă de latifundiari, care lucrează suprafețe de 900, 1000 și mai multe hectare. Asta este marea diferență, dar viitorul este după fermierii care au minimum 100-200 de hectare, în funcție de specializare.”
Europa Liberă: Cât de mare este doza de vină a agricultorilor pentru faptul că nu s-a trecut încă la agricultură performantă și cu plusvaloare mare în Republica Moldova și poate la fel responsabilitatea guvernului cât de importantă este în sensul acesta?
Alexandru Muravschi: „Eu nu cred că trebuie să folosim aici cuvântul „vină”.”
Europa Liberă: Responsabilitate?
Alexandru Muravschi: „Nu responsabilitate, nici vină, acesta este procesul formării. La noi asta-i problemă psihologică, de mentalitate etc. Eu țin minte când prin ‘90 s-a început procesul de privatizare, pe la mijlocul anilor ’90 când practic în unele gospodării într-o zi a fost privatizat pământul, divizat între familii, au fost luate toate averile colhozurilor și au fost lozincile că noi devenim proprietari și o să producem așa volum mare de producție că toți vor avea hambarele pline și n-avem nevoie de nimic de la cineva, numai nu vă implicați în treburile noastre. Dar după asta, pas cu pas s-a început: dar statul trebuie să facă una, statul trebuie să facă a doua; noi cerem de la stat una, a doua... Deci, mentalitatea-i așa: tot ce este al meu, este al meu, când am venit, asta-i foarte bine, eu sunt proprietar, dar când apar probleme, eu merg la stat, că el e dator. Această psihologie trebuie să fie schimbată. Eu nu spun că asta este bine, asta este realitatea mentalității poporului nostru și numai a agricultorilor, ci în multe sectoare. Și dacă noi cu timpul nu vom înțelege ce înseamnă piața economică în realitate, pentru care toți au luptat la sfârșitul anilor ‘80 – începutul anilor ‘90, noi o să continuăm așa.”
Europa Liberă: Dar dacă pornim de la premisa aceasta despre care Dvs. tocmai ați vorbit, de ce guvernul atunci merge pe calea asta, să compenseze pierderile la hectar? Nu e totuși o cale greșită, nu ar trebui să se gândească la alt gen de măsuri, dacă vrem să schimbăm ceva în agricultură?
Alexandru Muravschi: „Noi vorbim despre măsurile care trebuie să fie aprobate acum, în momentul de criză și cel mai ușor este compensarea pe hectar, pentru că nu avem timp pentru elaborarea metodologiei speciale, investigații ș.a.m.d. Fermierii trebuie să fie ajutați acum. Pe de altă parte, da, trebuie să analizăm mecanismul de subvenții, dar este un lucru foarte clar, noi putem analiza mecanismul de subvenții care poate fi elaborat bazându-ne pe experiența UE, dar noi nu avem acum mai multe resurse de unde fiecare fermier primește o subvenție pe hectar, pe un cap de vacă, indiferent cum a fost anul ș.a.m.d. Noi nu avem așa posibilități și de aceea trebuie să fie găsite alte modalități, dar pentru asta trebuie să fie făcute investigații speciale. Dar totuși agricultorii trebuie să înțeleagă că, dacă noi analizăm sectoarele, niciun sector din Republica Moldova pe parcursul ultimilor 20-25 de ani n-a primit așa mare volum de resurse financiare din afară prin subvenții din bugetul Republicii Moldova, prin diferite programe finanțate din resursele americane prin USAID, prin PNUD, de la ONU, de la diferite țări donatoare precum Germania, Marea Britanie, de la Organizația Agriculturii de la ONU FAO, de la Fondul special PAD, de la Proiectul 2KR. Și dacă noi o să luăm tot volumul de bani care a venit de la toți și din bugetul de stat în agricultură, eu vă repet că niciun sector economic nu a primit așa mare volum de bani.”
Europa Liberă: Există parcă această percepție că târziu a intervenit guvernul atunci când s-a aprins deja incendiul în problema asta a agricultorilor și prejudiciul cauzat de secetă. Se putea interveni mai devreme, adică se putea preveni, ca să zic așa, acest incendiu?
Alexandru Muravschi: „Este foarte ușor de vorbit despre asta teoretic, când oamenii șed în cabinete și analiști stau numai în oficiu, în fața computerelor, dar trebuie să înțelegem că în martie-aprilie Moldova a intrat în situația cu COVID-ul. Deci, noi avem două lucruri foarte periculoase pentru republică. Da, era situația cu COVID-ul la care nimeni nu s-a așteptat și asta-i pentru prima dată în istoria Republicii Moldova; în situația cu seceta, da, poate au fost făcute niște greșeli din partea guvernului cu prognozele, că n-am avut nici ninsori pe timp de iarnă, problema cu lipsa ploilor, trebuie să fie analizate mai atent, da, pot fi și unele greșeli, dar așa, categorice învinuiri că guvernul n-a luat în calcul asta, ei n-au făcut nimic etc., asta-i pur și simplu demagogie.”
