În primul rând, Curtea va decide dacă sesizarea este „admisibilă”. Partidul Socialiștilor a contesta miercuri 17 martie decretul președintei Maia Sandu privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de premier, considerând că au fost comise mai multe abateri de procedură. Contestatarii l-au propus premier pe fostul lor coleg din parlament și actualul ambasador al R. Moldova în Federația Rusă, Vladimir Golovatiuc. Pentru susținerea acestei candidaturi au votat deputații Partidului Socialiștilor, cei ai Partidului „ȘOR”, ai Platformei „Pentru Moldova”, dar și deputații independenți Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi. Disputa are loc la aproape trei luni în care R. Moldova nu are un guvern plenipotențiar. Președinta Maia Sandu încearcă să provoace alegeri anticipate pe motiv că actualul parlament nu ar mai reprezenta voința alegătorilor și ar fi o piedică în lupta contra corupției. Expertul in drept constituțional, Alexandru Arseni spune că șefa statului a respectat toate prevederile legale când l-a desemnat pe Igor Grosu candidat pentru funcția de premier.
Alexandru Arseni: „Desemnarea dlui Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru al guvernului prin decretul emis de președinta Republicii Moldova se încadrează plenar în prevederile constituționale. Or, aceasta este sursa fundamentală care pune în mișcare formarea organelor etatice competente de a exercita funcțiile și atribuțiile.”
Europa Liberă: Dar Curtea Constituțională se grăbește, mâine va examina constituționalitatea decretului semnat de Maia Sandu privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de premier, în urma unei sesizări depuse de către deputații socialiști?
Alexandru Arseni: „Conform art. 135 alin. (1), Curtea Constituțională exercită la sesizare controlul constituționalității legilor, hotărârilor parlamentului, a decretelor președintelui, hotărârilor de guvern și tratatelor internaționale, iar deputații sunt cu drept de sesizare, adică aici ne găsim în cadrul legal și Curtea este obligată să reacționeze la această sesizare.”
Europa Liberă: Dar socialiștii și deputații „Pentru Moldova” spun că au majoritate parlamentară și că acel candidat pe care l-au propus ei, dl Golovatiuc, ar fi propus în baza normei legale?
Alexandru Arseni: „Trenul din gară a plecat. Fracțiunea socialiștilor a fost la consultări? A fost. Cei din „Pentru Moldova” au fost? Au fost. Deci, etapa constituțională stabilită de prima parte a alin. (1) din art. 98, după consultarea fracțiunilor - asta este obligația șefului statului, el nu poate să se joace: vreau - consult, nu vreau - nu consult. Nu! Procesul s-a încheiat? La această etapă pretenții nu sunt? Nu sunt.
După consultarea fracțiunilor, deja vine partea a doua: șeful statului, președintele republicii desemnează un candidat (la singular!), pentru că PPDA s-a supărat că nu-i candidatul lor, fracțiunea socialiștilor – că nu-i candidatul lor. Asta este neserios. Decizia îi aparține în exclusivitate șefului statului și este la discreția lui de a desemna din cei depistați sau propuși în procesul de consultare un candidat, pentru că ea îi încredințează. Decretul emis de către șeful statului are consecințe juridice foarte clare: candidatul formează lista guvernului care va exercita, conform art. 96 alin. (1), puterea executivă și programul de guvernare în viitor a statului. Și ea poartă răspundere cui îi încredințează, pentru că avem art. 101, dedicat special primului ministru care conduce guvernul și dacă a demisionat primul ministru, s-a terminat, a demisionat întreg guvernul. Deci, nu poți încredința oricui exercitarea puterii executive care funcționează și pe plan intern și pe plan extern, de aceea dna președintă corect a făcut – de 10 ori a măsurat și o dată a desemnat. Să-i impui cu forța șefului statului, nu, Constituția se pune în aplicare după litera și spiritul legii. Or, tocmai juriștii romani au spus că cele mai mari nelegiuiri se fac atunci când legea se interpretează doar în buche, dar ele trebuie împreună. De data aceasta avem toate acestea puse la un loc.”
Europa Liberă: Deputații Partidului Socialiștilor, cei ai Partidului „Șor”, ai platformei „Pentru Moldova”, dar și deputații independenți Nichiforciuc și Andronachi au pus semnătura pentru candidatura dlui Golovatiuc și au invitat-o pe dna Sandu să vină să discute cu ei. Dna președintă nu a dat curs invitației.
Alexandru Arseni: „Și foarte corect a procedat.”
Europa Liberă: Dar acum devine clar că Igor Grosu nu are de unde să acumuleze 50+1 voturi?
Alexandru Arseni: „Asta nu-i treaba noastră, îi treaba deputaților. Mecanismul de învestire a guvernului, de punere în mișcare îi aparține șefului statului, decizia de învestire, acordarea votului de încredere deja n-o întreabă pe șefa statului, parlamentul este autoritate autonomă care exercită puterea legislativă cu alte atribuții, și gata.”
Europa Liberă: Dar mai are sens dl Grosu acum să elaboreze programul, să-și facă echipa, dacă este clar că 53 de deputați sunt împotrivă?
Alexandru Arseni: „Sigur că da! Nu punem corect problema. El trebuie să elaboreze un program anticriză.”
Europa Liberă: El deja și-a anunțat reperele acestui program.
Alexandru Arseni: „Iată și să meargă mai departe, să-l finalizeze...”
Europa Liberă: Să-l dea deputaților...
Alexandru Arseni: „Să-l înmâneze, așa cum prevede procedura regulamentară și să constituie echipa guvernamentală cu structură anticriză, s-o pornească de la situația respectivă, prioritățile acestui program și echipa, parlamentul este obligat să dezbată...”
Europa Liberă: Dar dacă cu un program și cu o echipă vine și dl Golovatiuc, ce face parlamentul?
Alexandru Arseni: „Dl Golovatiuc nu are niciun suport juridic.”
Europa Liberă: Să analizăm ambele scenarii după verdictul Curții Constituționale...
Alexandru Arseni: „Nu vreau să discut ambele variante, pentru că va fi numai una.”
Europa Liberă: Da, și va fi una care va spune foarte clar...
Alexandru Arseni: „...că este constituțional. Decretul președintelui Republicii Moldova Maia Sandu este constituțional, se încadrează în prevederile Constituției, pentru că dumneaei a respectat toate rigorile.”
Europa Liberă: Și dacă nu întrunește numărul necesar de voturi cabinetul dlui Grosu?
Alexandru Arseni: „Urmează etapa, să-i spunem crucială, cum se va prezenta candidatul desemnat. Or, de data aceasta să vină la modul cel mai serios, să prezinte un program și să solicite transmisiune directă, pentru ca cetățenii Republicii Moldova, contribuabilii care plătesc impozite și salariul la deputați, și nu numai să audă ce vrea noul guvern.”
Europa Liberă: Dar ar putea cei 53 să nu se prezinte la ședință...
Alexandru Arseni: „Nu s-au prezentat, e problema lor. Se consideră că solicitarea a fost, iar deputații au blocat, de aceea s-a epuizat și a doua solicitare prin care nu a fost învestit guvernul și sunt temeiuri pentru dizolvarea parlamentului. Acum revenim...”
Europa Liberă: ...la cazul Gavriliță și interpretarea că nu au fost sinceri, dar au mimat acea procedură de învestire a guvernului. Mulți au criticat-o pe Natalia Gavriliță pentru acea declarație că, chiar dacă mă votați, peste două săptămâni, îmi dau demisia. A gafat?
Alexandru Arseni: „A gafat, dar asta deja este istorie și nu trebuie s-o repete actualul candidat la funcția de prim-ministru. Nu ne jucăm, pentru că asta nu-i joacă, asta este guvernarea, exercitarea puterii de stat.”
Europa Liberă: În acest moment se scurtează calea către anticipate?
Alexandru Arseni: „Dacă parlamentarii nu învestesc a doua oară guvernul, altă cale decât dizolvarea parlamentului și alegeri anticipate nu există.”
Europa Liberă: Cine spune că parlamentul poate fi dizolvat?
Alexandru Arseni: „Șeful statului.”
Europa Liberă: Dar în parlament pot să se găsească deputați care să zică că nu s-a consumat...
Alexandru Arseni: „Deputații e clar că au să zică...”
Europa Liberă: Și Dvs. ziceți că ei au dreptul să sesizeze Curtea?
Alexandru Arseni: „D-apoi ei numaidecât au s-o sesizeze. Și în afară de aceasta este art. 85 și-i pentru toți - și pentru șeful statului, și pentru parlament, și pentru noi, profesorii, care ducem ore la dreptul constituțional. Asta-i scris clar: după consultarea fracțiunilor parlamentare, președintele Republicii Moldova poate dizolva parlamentul. Consultarea fracțiunilor parlamentare este obligatorie, a consultat fracțiunile, s-a scris proces-verbal, tot frumos, ce s-a stabilit și șeful statului după consultarea – de ce spune „poate”? – în proces poate stabili care a fost cauza: pur și simplu că nu vrem sau că sunt, într-adevăr, pretenții. Dar aceste pretenții le-ați putut expune când ați ascultat programul candidatului la funcția de prim-ministru, de ce nu le-ați spus? Și atunci, acest proces-verbal, cu aceste obiecții care au fost formulate și cu decretul se transmit Curții Constituționale, care, conform art. 135, constată circumstanțele de dizolvare a parlamentului. Curtea Constituțională constată circumstanțele, nu dă consultații șefului statului: da, poți să dizolvi, poți să nu dizolvi.
Degeaba se vehiculează lucrurile acestea și implică Curtea Constituțională, că aici este un proces politic. Curtea Constituțională va examina doar decretul – constituționalitatea lui de dizolvare sau neconstituționalitatea.”
Europa Liberă: Asta ar însemna că actualul guvern interimar condus de Aureliu Ciocoi va continua să-și exercite atribuțiile până la alegerile parlamentare anticipate, fără împuternici?
Alexandru Arseni: „Da, fără împuternici. Și de asta vinovat va fi parlamentul. Vedeți cât e de complexă exercitarea puterii de stat? Deci, nu învestim un guvern că nu ne place, că avem mofturi, pardon de expresie, lăsăm guvernul care nu are competențe, și așa Curtea Constituțională a mers la întâmpinare cu schimbarea secretarilor de stat, dar toată greutatea, în măsura funcțiilor și competențelor, va fi distribuită între șeful statului și guvernul interimar, prin emiterea decretelor de către președintele Republicii Moldova, contrasemnate de prim-ministru pe domenii.”
Europa Liberă: Cam incertă situația...
Alexandru Arseni: „E incertă, dar ce o să lăsăm societatea, așa, la voia întâmplării? Nu! Aici trebuie fermitate. Puterea executivă necesită acțiuni prompte, hotărâte și responsabile, și când au loc alegerile parlamentare și se constituie parlamentul, guvernul vine în parlament și-și dă demisia, dar exercită atribuțiile până la formarea noului guvern.”
