Linkuri accesibilitate

Pandemia și „șahul politic”


Vaccinare masivă anti Covid-19 în Statele Unite.

Un comentariu semnat de scriitorul Vitalie Ciobanu.

Dispariția unor artiști, scriitori, jurnaliști sau renumiți savanți, răpuși de coronavirus, are darul să spargă crusta obișnuinței cu care întâmpinăm, de la o zi la alta, veștile despre numărul moldovenilor decedați în pandemie. Statistica ne siderează atunci când un scriitor ca Nicolae Dabija – tribun și poet liric, redactor-șef al săptămânalului Literatura și Arta – este doborât în plină forță creatoare de perfidul covid.

„Ajunge, e prea mult!”, își spun cetățenii, șocați de această pierdere, după ce au asimilat, dureros, moartea altor personalități – repere ale culturii, științei și conștiinței naționale. „E prea mult!”, afirmă chiar și unii politicieni cu gândul la cifra de afaceri a firmelor pe care le controlează, amenințate să-și restrângă veniturile în cazul unui lockdown.

Oricât de incredibil ar fi, dilema ce anume salvăm – viața oamenilor sau economia – provoacă dispute, trezește gelozii și suspiciuni pe scena politică, doar pentru faptul că instituirea stării de urgență, propusă acum câteva zile de președinta Maia Sandu la ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate, i-ar putea aduce acesteia puncte la imagine. E o judecată mai degrabă pripită, întrucât un lockdown nu e deloc popular din punct de vedere al șanselor electorale, după un an în care pandemia ne-a întors viețile pe dos, înghesuindu-ne, se poate spune, într-un fel de colonie penitenciară, fizică și mentală.

Cu toate acestea, e limpede că numai o carantină dură, de cel puțin două săptămâni, afirmă specialiștii epidemiologi, cu respectarea strictă a regulilor, va încetini virusul care se răspândește cu o viteză uluitoare, va oferi un respiro medicilor din spitalele arhipline și va accelera, e de sperat, procesul de imunizare în Republica Moldova, pe măsură ce vor sosi noi loturi de seruri anti-Covid.

Or, deciziile contradictorii ale autorităților, inclusiv ale Comisiei Naționale de Sănătate Publică, abilitate cu gestionarea situației pandemice, care ba anunță măsuri severe, ba cedează în fața presiunilor politice și a acțiunilor de lobby exercitate de diverse entități economice, încurajează atitudinea laxă, ireponsabilă a populației față de măsurile de precauție sanitară.

La noi nicio rigoare nu pare să funcționeze cum trebuie: troleibuzele, microbuzele la orele de vârf sunt ticsite, măștile se poartă... așa și așa, piețele agricole sunt aglomerate. Nevoile cotidiene, imediate, prevalează asupra fricii sau preocupării de o eventuală îmbolnăvire, care îmbolnăvire, în pofida cifrelor de infectați și decese în continuă creștere, rămâne pentru mulți doar o posibilitate, nu o certitudine, și poate fi ignorată.

Pandemia este doar una din marile probleme ale Republicii Moldova; starea economică precară, criza morală și politică vin să o aprofundeze.

Dacă după invalidarea desemnării repetate a Nataliei Gavriliță în funcția de prim-ministru criza politică părea că lâncezește, ieri, 16 martie, zi în care Maia Sandu a invitat la consultări fracțiunile parlamentare, am avut o succesiune de evenimente care au dinamizat jocul, au creat o intrigă, prefiguirând și un posibil deznodământ.

Nici nu contează ce pledoarii au răsunat la întâlnirile de la președinție, cine și cu ce mesaje/oferte a venit. Important este că în timp ce șefa statului se afla în discuții cu PSRM – ședință la care a participat și Igor Dodon, liderul socialiștilor, deși nu este parlamentar –, Mariana Durleșteanu, candidata majorității PSRM-Shor-Plahotniuc, și-a anunțat pe Facebook retragerea din poziția de candidat la funcția de premier. Declarația ei a fost redactată de data aceasta ceva mai îngrijit, într-o română aproape cursivă, după ce precedentele sale intervenții pe rețelele de socializare au scandalizat opinia publică.

„Am decis să îmi retrag candidatura de la funcția de Prim-Ministru al Republicii Moldova, a scris doamna Durleșteanu. Nu îmi pot permite ca numele și reputația mea să fie folosite pentru reglări de conturi între clanurile politice, eu am acceptat nominalizarea doar din dorința de a contribui la depășirea crizelor și a mișca țara înainte”.

Retragerea candidatei susținute de gruparea PSRM-Shor-Plahotniuc i-a luat pe nepregătite pe suporterii acesteia în frunte cu Dodon. A urmat „mutarea” președintei Maia Sandu. Luând act de renunțarea Marianei Durleșteanu și întrucât nu există o altă candidatură susținută de o „majoritate absolută formalizată”, șefa statului a decis să-l desemneze ca prim-ministru pe Igor Grosu, președinte interimar PAS.

În fața acestei mișcări politice surprinzătoare, mai mulți comentatori au afirmat că „șahistul” Dodon, cel care pretindea că își va juca partida de șah cu Republica Moldova cât se poate de avantajos pentru el, a fost pus în mare dificultate, s-a trezit cu un „șah-mat” iminent. Anunțul președintei privind desemnarea lui Igor Grosu a plasat fracțiunile parlamentare în expectativă. Liderii politici au fost prudenți în declarații, rezervându-și timp pentru analize și calcule.

Nu știm care va fi soarta guvernului Igor Grosu, nu știm cu ce echipă se va prezenta în fața parlamentului noul premier desemnat, dacă va fi un guvern „tehnic”, format exclusiv în baza PAS, sau dacă va avea membri și din alte partide, reprezentanți ai societății civile. Nu știm nici dacă acest guvern va fi susținut de o coaliție parlamentară. Maia Sandu nu a oferit detalii. Nu este exclus să avem cunoscuta situație paradoxală a unui cabinet care nu-și propune să guverneze, ci doar să epuizeze o procedură constituțională, după care să urmeze dizolvarea parlamentului.

În orice caz, cei care vor fi nevoiți să voteze guvernul Igor Grosu (numai dacă nu vor recurge la alte tertipuri) sunt socialiștii și alte grupuri parlamentare ostile ideii de alegeri anticipate, întrucât ar pierde mai multe mandate sau, mai rău, pentru că, unii dintre ei, ar risca să nu ajungă în parlament.

Așadar, ori se votează un guvern cu puteri depline care să combată pandemia – starea de sănătate a populației, nu-i așa, e marea grijă a parlamentarilor, grijă pe care ei au avut de altfel ocazia să și-o manifeste dacă ar fi votat cabinetul Gavriliță; ori noul guvern va fi respins și vom avea alegeri anticipate la vară, când există speranța că situația pandemică se va ameliora în special grație campaniei de vaccinare a populației.

Pentru moment, președinta Maia Sandu și echipa sa au preluat inițiativa în șahul politic de la Chișinău. Să vedem care vor fi reacțiile adversarilor.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG