Una dintre lecţiile recentei crize a gazelor, recondiționată acum de experți și accentuată stăruitor din nou de oficiali europeni, este că Republica Moldova trebuie să-și diversifice sursele energetice, dar și să-și dezvolte sectorul de energie pe bază de vânt, soare, biomasă sau alte mijloace prietenoase mediului. Cum stau lucrurile acum și ce n-ar fi rău să fie mai bine în această privință? Tema unui interviu cu directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Alexandru Ciudin.
Alexandru Ciudin: „Oamenii nu cunosc soluțiile pe care le oferă statul pentru a beneficia de aceste scheme de sprijin, fiindcă, după calculele noastre și după prețul care acum este, iar prețul va crește la energia electrică, proiectele în domeniul energiei regenerabile sunt destul de rentabile. În Republica Moldova, în sectorul agricol, subvenții de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) se răscumpără în jurul a 2-3 ani de zile, ceea ce este foarte rentabil, iar la nivelul sectorului rezidențial – în 7-8 ani, pe când în Europa proiectele de energie regenerabilă se răscumpără în 10-11 ani de zile.
Proiectele de energie verde se resimt a doua zi după ce ai montat instalațiile...
Beneficiarul, practic neinvestind banii proprii, poate să aibă beneficii pe termen îndelungat și chiar pe termen scurt, fiindcă proiectele de energie verde se resimt a doua zi după ce ai montat instalațiile. Instalând aceste panouri fotovoltaice, tu a doua zi ai economii și cu aceste economii poți achita creditul pe care l-ai luat pentru a le instala.
Deja avem peste 500 de beneficiari de astfel de proiecte, cu puterea totală instalată de peste 7 megawați, adică în sectorul rezidențial la momentul de față s-au instalat mai multe panouri fotovoltaice decât de acei care vor să beneficieze de acel tarif garantat de la stat. Până în anul 2020 erau instalați doar 5 megawați de către companiile care vând energie la stat, iar din sectorul rezidențial care beneficiază de contorizarea netă netă au fost instalați 7 megawați.”
Europa Liberă: Și dacă mai există un pic de interes, o să egaleze Centrala de la Costești.
Alexandru Ciudin: „Exact. Interesul crește pe an ce trece. Eu mai spuneam și cu alte ocazii că unica resursă energetică pe care Republica Moldova o are este eficiența energetică, pe de o parte, pe de altă parte, sunt resursele regenerabile de energie, care au un potențial destul de mare în Republica Moldova. Energia solară are un potențial de peste 1.200 de kilowați/oră pe metru pătrat pe an, iar resursele eoliene au un potențial destul de înalt, practic 98% din teritoriul țării la o înălțime de 100-200 de metri vântul este între 5 și 8 metri pe secundă.”
Europa Liberă: Cât azi din acest potențial, fie că vorbim de energia solară sau eoliană, este valorificat, din datele Dvs.?
Alexandru Ciudin: „În anul 2018, după cum cunoașteți, a fost aprobată Legea nr. 10 cu privire la promovarea energiei din surse regenerabile. După această lege, în 2018 a fost aprobată Hotărârea de guvern nr. 689 cu privire la limitele de capacitate ale tehnologiilor din sursele regenerabile. Iată această hotărâre venea să asigure acel angajament al Republicii Moldova de 10% din energia electrică să fie obținute din surse regenerabile. În 2018 s-au alocat circa 168 de megawați pe acele două scheme de sprijin – tarif fix și preț fix. Acești 168 de megawați ar constitui cam 32 de kilotepi, tone echivalent petrol, ceea ce trebuia să asigure 10% doar pe energia electrică. Target-ul nostru per general era de minimum 17% din energie să fie din surse regenerabile, dintre care target-urile sectoriale erau: 10% în energia electrică, 20% să fie în energia termică și 10% în transport.”
Europa Liberă: Acesta era un angajament. Ce e realizabil astăzi?
Alexandru Ciudin: „Astăzi, per ansamblu, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, în anul 2020, a atins scopul de 23%, dar o mare parte din această pondere a fost asigurată de către sectorul energiei termice, de sectorul biomasei. Pe sectorul energiei electrice avem o pondere în anul 2020 de puțin peste 3 la sută.”
Europa Liberă: Datele ANRE arătau altceva. Pentru 2020, ei spun așa că tot ce înseamnă consum de energie electrică malul drept s-a asigurat 10 la sută...
3% - ponderea energiei din surse regenerabile, adică soare, vânt...
Alexandru Ciudin: „Producerea de energie se are în vedere inclusiv cu energia din surse energetice fosile, se are în vedere producerea de către CET-1, CET-2 și CET-Nord și Hidrocentrala de la Costești-Stânca. Eu mă refeream la 3% doar la ponderea energiei din surse regenerabile, adică soare, vânt...”
Europa Liberă: Și pe biomasă cât e producerea de căldură?
Alexandru Ciudin: „Target-ul era de 20%, dar noi am asigurat până în anul 2020 era circa 40 la sută și din contul biomasei s-a asigurat această pondere per ansamblu pe energie de 23 la sută.”
Europa Liberă: În 2014, la un moment dat, dl Rogozin a fost aici și în contextul semnării Acordului de Asociere amenința Republica Moldova că va îngheța la iarnă și cumva atunci a fost iarăși un val de interes pentru aceste surse de energie regenerabilă. Oamenii s-au agitat în acel context, s-au interesat cum să-și achiziționeze centrale pe bază de biomasă sau chiar și-au procurat aceste centrale, vedem că în acești 7 ani care au trecut cumva s-a uitat de acel episod, s-a uitat de sursa alternativă, a venit noul contract cu noile palpitații. Să însemne asta că timp de 5 ani autoritățile, populația iarăși cumva vor uita de acest subiect și de această sursă regenerabilă și nu vor umbla la ea decât atunci când va ustura tare la buzunar? Asta poate fi o lecție?
Alexandru Ciudin: „Bine, atunci a fost mai mult conjunctură economică, fiindcă oamenii instalând cazane pe biomasă și promovând acest domeniu au trecut în mare parte în anii 2014-2018 la cazane pe biomasă, având și proiectul Energie pe Biomasă de aproximativ 20 milioane de euro. Au fost instalate circa 250 de cazane în instituțiile de învățământ din întreaga țară și iată ne-am ciocnit cu o problemă că aceste instituții de învățământ pe parcursul anilor au renunțat parțial la încălzirea pe biomasă și au trecut înapoi la gaz pe motiv că gazul era mai ieftin.”
Europa Liberă: Au procedat bine sau nu, cum credeți?
Alexandru Ciudin: „Din punctul de vedere al economiilor instituțiilor de învățământ, este un lucru bun, dar din punctul de vedere al securității energetice a statului și din punctul de vedere al confortului termic din instituțiile de învățământ, cred că nu este un lucru bun.”
Europa Liberă: Deci, soluția la modul ideal – ar fi trebuit să se mențină acel sistem și poate în paralel să dea drumul și la gaz, ca să nu lase abandonat acel sistem pe bază de biomasă?
Prețul la biomasă a ajuns la un nivel destul de înalt și instituțiile de învățământ nu aveau capacitate financiară să o procure...
Alexandru Ciudin: „Exact, doar că s-a produs o conjunctură neplăcută pentru noi, pentru că inițial și producătorii de biomasă produceau biomasa la un anumit preț, ulterior materia primă s-a scumpit de 2-3 ori și prețul la această biomasă a ajuns la un nivel destul de înalt și instituțiile de învățământ nu aveau capacitate financiară să procure această biomasă.”
Europa Liberă: Atunci când se promova masiv biomasa se spunea că ea este pe marginea drumului, fie că vorbim de râpca elementară sau fie că vorbim de paie, resturi vegetale ș.a.m.d. De ce s-a ajuns în acest context, aveți o explicație?
Alexandru Ciudin: „Bine, este un domeniu care s-a autoreglat, este un domeniu ce ține de privat, statul nu a intervenit în acest domeniu și, respectiv, piața a dictat prețurile.”
Europa Liberă: Rămânând cumva în sezonul de încălzire, în perspectivă cu ce poate fi înlocuit lemnul, pentru că el este foarte utilizat îndeosebi la sate, în zona rurală nu neapărat de către păturile sărace, pentru că el este pur și simplu mai convenabil, dar același lemn produce aceleași consecințe, să zicem, pentru mediu?
Alexandru Ciudin: „Vorbeam de biocombustil, în mare parte cercetările la nivel internațional ne-au demonstrat că cel mai efectiv sistem de încălzire este sistemul centralizat de încălzire și sistemul centralizat mai cu seamă pe bază de biomasă este cel mai rentabil. În multe țări din Uniunea Europeană, chiar și în Viena centralele termoelectrice sunt alimentate cu biomasă, cu lemn, cu așchii ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Aceasta este real la sate, la casele particulare, în sectorul rezidențial?
Alexandru Ciudin: „Rămâne de văzut, trebuie de făcut studiul de fezabilitate, cercetări și de văzut cât de rentabile sunt aceste microcentrale termice la nivel de raion, la nivel de sate, dar până la urmă cred că biomasa la sate ar fi cea mai bună soluție.”
Europa Liberă: Dar spuneați Dvs. că piața cumva a dictat prețuri mai înalte în ultima vreme?
Alexandru Ciudin: „Iarăși, cred că piața dictează și poate fi reglată, dacă va fi mare interes pentru biomasă, cred că vor apărea mai mulți concurenți și, respectiv, prețul la produs poate să fie mai mic.”
Europa Liberă: Statul cum poate să intervină iată aici nu neapărat ca să mențină prețuri mici, dar totuși să existe un echilibru, pentru că pensionarul care primește două mii de lei, normal că el economiile lui și le focusează pentru 4-5 metri cubi de lemn și el știe că-i asigurat pe o iarnă?
Un impact foarte mare l-a avut implicarea statului atunci când s-a implementat proiectul Energie și Biomasă...
Alexandru Ciudin: „Un impact foarte mare l-a avut implicarea statului atunci când s-a implementat proiectul Energie și Biomasă, când le-au fost achitate o parte din cheltuieli pentru procurarea cazanelor pe biomasă celor din sectorul rezidențial, respectiv astfel de programe ar impulsiona acest domeniu și cred că ar dezvolta sectorul de biomasă din Republica Moldova, dar, din păcate, noi nu dispunem de resurse financiare pentru astfel de programe și chiar și atunci când au fost lansate, ele au fost lansate de către partenerii noștri de dezvoltare prin intermediul PNUD Moldova.”
Europa Liberă: Cumva legat de proiecte finanțate din exterior, eu am văzutun soi de supermarket online făcut prin intermediul Facilității de finanțare a economiei verzi, proiect al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care oferă și credite avantajoase atât pentru agenții economici, cât și pentru particulari. Astfel de proiecte în general trezesc mult interes, pentru că există percepția generală, în stradă dacă ieșim, că energia verde este pentru cei bogați?
Alexandru Ciudin: „Astfel de proiecte cum a lansat acest mecanism de finanțare BERD în Republica Moldova, prin GEFF Moldova, este practic implementat în mai multe state din lume și trebuie să înțelegem că în prezent în lume nu mai există proiecte de finanțare unde ar veni cu finanțare pe bază de grant sau finanțare prin donații și, respectiv, s-au dezvoltat toate mecanismele pe bază de creditare. Noi recent am încheiat un acord de colaborare cu GEFF Moldova, prin care ne-am asumat angajamentul să promovăm acest mecanism de finanțare, fiindcă este practic unicul în Republica Moldova care finanțează acest sector al energiei verzi, este un mecanism destul de interesant pentru proiecte mici în sectorul rezidențial și sectorul IMM-urilor. Problema, considerăm noi, este că oamenii nu sunt informați corect.”
Europa Liberă: Înțeleg cumva discutând cu mai mulți experți din domeniu că pentru agenții economici astfel de proiecte sunt convenabile, pentru că la ei, vrând-nevrând, consumul de energie, aceeași lumină care arde zilnic sau pe care o folosesc, ea cumva este o sursă continuu utilizată. Aici ea este mai convenabilă agenților economici, nu știu în ce măsură și sectorului rezidențial, pentru că acolo persoanele fie merg la serviciu, fizic nu stau permanent cu lumina aprinsă.
Alexandru Ciudin: „Iarăși, în funcție de calculele proiectului și în funcție de consumul pe care îl are. Dacă consumul este mai mare, proiectul poate fi mai mare, dacă capacitatea este mică, proiectul este mai mic. Vreau să atrag atenția că acest mecanism de finanțare finanțează inclusiv proiectele de performanță energetică, așa-numitele proiecte ESCO, ceea ce în sectorul privat este realizat, iar în sectorul public încă nu este realizat din cauza deficiențelor din actele normative. Ce presupun aceste proiecte ESCO? Asta înseamnă că orice om, orice întreprindere sau sector rezidențial poate încheia contracte de performanță energetică cu orice altă companie, compania își asumă angajamentul de a implementa măsuri de eficiență energetică și beneficiarul va reîntoarce suma investițiilor în baza economiilor pe care le vor avea aceste măsuri. Respectiv, aceste proiecte practic le oferă posibilitatea beneficiarilor să nu cheltuie niciun leu, dar să beneficieze de măsuri de eficiență energetică și peste o anumită perioadă să fie răscumpărată investiția și să aibă profit din asta.”
Aceste proiecte practic le oferă posibilitatea beneficiarilor să nu cheltuie niciun leu...
Europa Liberă: În ultimii ani totuși au apărut mai multe parcuri fotovoltaice în Republica Moldova, mai multe eoliene, e adevărat eolienele vin majoritatea la mâna a doua. Putem vorbi despre o creștere a interesului, chiar și a producerii de energie din astfel de resurse. Dacă ați face un bilanț al ultimilor 5 ani sau ultimilor 10 ani, - cam 10 ani s-au făcut de când se promovează activ energia regenerabilă - , cum vedeți piața astăzi și cum va fi în următorii ani?
Alexandru Ciudin: „Eu aș împărți-o în două perioade: până în anul 2018 și după anul 2018. După anul 2018, a fost aprobată o nouă lege, în anul 2016 a fost aprobată, dar în 2018 a intrat în vigoare, Legea nr. 10, care vine cu alte 3 scheme de sprijin. Prima schemă de sprijin se referea la sectorul rezidențial, sectorul IMM-urilor, care aveau posibilitatea să-și instaleze sau au posibilitatea să-și instaleze surse regenerabile de energie, să beneficieze gratis de utilizare a rețelei naționale și să-și acopere consumul propriu, fără a avea anumite beneficii economice din aceste proiecte. Energia produsă lunar, dacă este produsă mai mult decât s-a consumat, se transferă pe următoarea lună și dacă se depistează că până la sfârșitul anului a livrat mai multă energie decât a consumat, atunci furnizorul este obligat să cumpere această energie, dar la un preț mediu de cumpărare a energiei în anul precedent. Respectiv este un preț destul de mic și nu este rentabil să produci mai mult decât consumi.
A doua schemă este îndreptată către producătorii mici, de până la 4 megawați instalațiile eoliene și până la 1 megawatt instalațiile fotovoltaice. Legea obligă toți beneficiarii să instaleze doar tehnologii noi, la fel li se garantau tarife fixe pe 15 ani de zile. Vă spuneam că hotărârea de guvern nr. 689 din 2018 a alocat circa 168 de megawați pe două scheme – preț fix și tarif fix; pe tarif fix – doar 55 de megawați, dintre care 20 de megawați erau alocați pentru instalațiile eoliene, 15 megawați pentru parcurile fotovoltaice, 5 megawați pentru cogenerare pe biogaz și 3 megawați pentru hidro. Și iată în 2020 ANRE a anunțat aceste tarife și plăți-plafon pentru sursele de energie regenerabilă.
La concurs au participat, a fost interes foarte mare pentru instalațiile fotovoltaice, dar, din păcate, interesul antreprenorilor sau investitorilor nu a fost destul de mare pentru tehnologiile hidro, pe biomasă și biogaz, un mare interes a fost doar la eoliene și la fotovoltaice. Respectiv, acele capacități nu au fost suplinite, nu au fost instalate și din această cauză nu s-a atins acest scop, la acest target de 10% energie să fie din surse regenerabile. Guvernul, făcând anumite concluzii, a decis să majoreze cotele pe tehnologiile care au fost mai interesate, respectiv acum în consultări este o nouă hotărâre de guvern care ar aloca suplimentar încă 400 de megawați pe toate tehnologiile – hidro, eoliene, fotovoltaice, cogenerare pe biogaz și cogenerare pe biomasă solidă. După calculele noastre, aceste noi capacități care vor fi, sperăm noi, alocate în viitorul cel mai apropiat ar asigura până în anul 2025 ponderea energiei din surse regenerabile ar constitui practic 30% din energia electrică, ceea ce s-ar ridica, cred că, la nivelul Țărilor Baltice.”
Europa Liberă: Și interes există pe piață?
Alexandru Ciudin: „Interes există din partea statului, alocând aceste capacități...”
Europa Liberă: Și din partea privaților?
Alexandru Ciudin: „La aceste proiecte mici de până în 4 MW per proiect nu prea a fost interes din partea investitorilor străini, a fost interes doar din partea investitorilor locali.”
Europa Liberă: Dar iată în contextul în care autoritățile la un moment dat negociază, fie că e vorba de energie electrică, fie de Gazprom, gaze, atunci când negociază cu astfel de investitori, companii mari, în ce măsură energia verde poate fi o piedică, pentru că, pe de o parte, statul spune că, guvernare, oricare ar fi ea, spune că noi vrem să dezvoltăm acest domeniu, pe de altă parte, ei sunt puși în situația să procure un anumit volum, știind și din istoric ce anume se consumă în zona aceasta, marile companii vor ca să vândă cât mai mult și negociatorii sunt puși în situația să împace și capra, și varza, și lupul? În ce măsură poate fi asta o piedică în negocieri?
Producerea energiei electrice noi n-o putem asigura în Republica Moldova în proporție de 100% din energie regenerabilă...
Alexandru Ciudin: „Acest factor nu poate fi o piedică pentru negocieri, fiindcă problema de bază este producerea energiei electrice și producerea energiei termice. Producerea energiei electrice noi n-o putem asigura în Republica Moldova în proporție de 100% din energie regenerabilă, fiindcă noi știm că aici sunt surse intermitente care la un moment dat pot să nu producă energie și atunci riscurile securității energetice ale statului cresc și vom fi nevoiți să cumpărăm energie din altă parte la un preț triplu sau poate de 4-5 ori mai mare, ceea ce ar acționa direct asupra prețului pentru consumatorul final. Ceea ce ține de gaze, respectiv, gazele la noi sunt utilizate iarăși în producerea energiei electrice și în producerea energiei termice. Iarăși, neavând alternative de a produce energie termică din alte surse decât gazul sau păcura, n-avem un as în mânecă ca să putem negocia sau să putem condiționa că noi avem alte surse regenerabile. Bine, la nivel internațional, statele care promovează sursele de energie regenerabile au generare de energie electrică sau termică din alte surse, de exemplu, hidro, nucleare, centrale pe cărbune și, respectiv, în caz că există o amenințare la adresa securității lor sau există o amenințare din partea surselor non-intermitente, regenerabile, ei își pot asigura spatele prin producerea energiei din surse fosile, iar la noi în Republica Moldova aceasta este practic imposibil.”
Europa Liberă: Mai am o întrebare. Dacă e cazul ca, folosind exemplul GEFF-ului, acestui supermarket online, ar fi cazul poate de gândit un program de schimbare a parcului auto, pentru că, știm bine, majoritatea mașinilor sunt importate la mâna a doua, la fel cum multe țări din Europa se gândesc fie să schimbe mașini, fie electrocasnice, fie nu știu ce, ar ajuta niște stimulente, subvenții, granturi ca să treacă șoferii de la diesel la mașini hibrid sau chiar electrice?
Alexandru Ciudin: „Bineînțeles că ar fi de folos, dar, cum vă spuneam, perioada granturilor a trecut, acum toți partenerii noștri și toți finanțatorii acordă doar mecanisme prin intermediul creditelor. GEFF-ul finanțează, din câte cunoaștem noi, doar sectorul privat, statul nu poate beneficia de credite sau de finanțări din partea lor și iarăși acest domeniu nu împiedică pe nimeni cred că să cumpere, nu știu dacă sunt eligibile în cadrul acestui program procurările de mașini electrice, dar a componentelor, a încărcătoarelor electrice, a panourilor fotovoltaice pentru alimentarea acestora cred că sunt eligibile și sectorul privat n-are decât să beneficieze de aceste credite și să procure utilaj care produce energie verde.”
Europa Liberă: În concluzie, cetățeanul ar trebui mai mult să gândească în termenii de eco, bio, verde ș.a.m.d., decât tradițional, cum era odată – să aprindă lumina peste tot și să consume foarte mult, să dea drumul la geam pe scară, de exemplu, și să iasă căldura, de aici Termocom-ul încălzește acel bloc, de dincolo căldura iese pe geamul de la scară?
Alexandru Ciudin: „Una din misiunile de bază ale Agenției pentru Eficiență Energetică este de a informa cetățenii despre beneficiile pe care le au eficiența energetică și sursele de energie regenerabilă. Noi, dacă ați observat, în ultimul timp organizăm regulat campanii de informare pentru cetățeni, pentru sectoare dedicate și-i îndemnăm să economisească energia, să nu consume energia inutil, să educe copiii să economisească energia, fiindcă aceasta are un efect benefic nu doar asupra mediului ambiant prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon, dar și asupra portmoneului fiecărei familii și mai contribuie inclusiv la asigurarea unei doze foarte mici, neimportante, dar oricum asupra securității energetice a Republicii Moldova, fiindcă odată cu scăderea intensității energetice a Republicii Moldova, Republica Moldova va fi nevoită să importe mai puțină energie, va fi nevoită să fie mai puțin dependentă de resursele energetice importate.”
