Liderul socialiștilor, Igor Dodon, se arată sigur că alegerile anticipate se vor desfășura în luna iunie, în condițiile în care partidul pe care îl conduce nu va vota cabinetul Gavriliță, dar nici nu va participa la formarea altui Guvern. Analistul politic Alexandru Cuznețov sugerează că în confruntările politice un nou executiv nu ar avea șanse să fie votat.
Europa Liberă: Care dintre evenimentele acestei săptămâni vi s-a părut mai relevant și de ce?
Alexandru Cuznețov: „S-a pornit carul cu procedura de dizolvare a parlamentului. Nu cunoaștem până la sfârșit care o să fie rezultatul final, dar procedura a început, cu toate că nu înțeleg de ce s-a întins așa mult, aveam impresia inițial că nu se dorea să se inițieze această procedură, chiar după ce s-a inițiat exista o frică, o frică ascunsă că nu cumva să votați persoana...”
Europa Liberă: Deci, luați în calcul declarațiile pe care le-a făcut liderul socialiștilor, Igor Dodon, care spunea că decizia de a nu vota guvernul Gavriliță este definitivă? Luați în calcul și declarația făcută de liderul fracțiunii PAS în parlament, care spunea că ei nu votează guvernul, mai nou și Andrei Năstase, liderul Platformei DA, spunea că nu participă la exerciții constituționale mimate, așa le numește el?
Alexandru Cuznețov: „Așa este, dar să luăm varianta că se votează acest guvern. Ce face mai departe? Foarte simplu, chiar a doua zi după intrarea în funcție, prim-ministrul poate să depună cerere de demisie, dar faptul că există această procedură, procedură bine prestabilită, față de persoană, totuși dacă se dorea dizolvarea parlamentului să fie o situație sută la sută trebuia să fie numită o altă persoană care nu este agreată de, să spunem, marea majoritate în parlament și atunci era mult mai simplu, dar este început, vom vedea cum se va derula. Totuși, declarațiile care sunt și mai ales dorința că anume în vară să fie organizate alegeri, nu știu dacă e posibil într-adevăr în vară, că de obicei în vară noi n-am avut alegeri, de obicei se organizează cel mai bine primăvara sau toamna.”
Europa Liberă: Dar există deputați care spun că prima tentativă ar putea să eșueze cu votul oferit candidaturii nominalizate de Maia Sandu, ne referim la Natalia Gavriliță, iar pentru o a doua tentativă s-ar găsi suficiente semnături și chiar se va propune un alt candidat. Ce părere aveți despre acest lucru?
Alexandru Cuznețov: „Da, avem o așa prevedere din anul 2016 a Curții Constituționale, adică mai mult o interpretare, care stabilește că în cazul când marea majoritate din parlament semnează susținerea unui candidat, atunci președintele este obligat să preia acest candidat, da, este o așa opțiune, dar nu vedem nicio mișcare. Într-adevăr, în segmentul respectiv nu sunt discuții prestabilite sau altceva, cu toate că să vă spun sincer...”
Europa Liberă: După ce se va consuma prima tentativă, probabil?
Alexandru Cuznețov: „Prima tentativă se va consuma, dar a doua tot nu este interesantă. Eu sincer să vă spun, chiar nu înțeleg acele persoane care doresc să se dizolve parlamentul. Eu privesc situația materială și reală, adică nu închipuită sau sentimentală, cum majoritatea o trăiesc vreo 30 de ani, cu diferite emoții. Eu mă uit real la situație, presupunem că avem alegeri anticipate, ce se va schimba real în parlament? Va pleca într-adevăr o formațiune politică – Partidul Democrat, ale cărei mandate se vor repartiza. Să spunem, dacă o să fie blocul sau partidul președintelui, dar marea majoritate de mandate pe care o are Partidul Socialiștilor, inclusiv Partidul „Șor” se vor păstra plus-minus care există și va apărea încă un nou jucător, este vorba despre Partidul Nostru. Nu cred eu că partidul pro-prezidențial va lua majoritatea în parlament.”
Europa Liberă: Președinta Sandu asta anunță, că așteaptă să vină în următorul legislativ cel puțin 51 de aleși ai poporului care vor fi onești, integri.
Unii susținători par că sunt de dreapta, dar s-au dezbinat
Alexandru Cuznețov: „Asta este mai mult o dorință decât o realitate, trebuie să se vadă realitatea, vorba ceea: să nu ne îmbătăm cu apă de la izvor. Faptul că dna președintă a câștigat alegerile se datorează că susținătorii aceștia care au votat-o nu sunt toți susținătorii ei reali, dar sunt acele persoane care au ales între stânga și între dreapta, că, de fapt, în segmentul unde există Maia Sandu există mai multe persoane care au, să spunem, candidații lor și susținătorii lor, că alegătorii de la Partidul „Șor”, Partidul Nostru, inclusiv de la alte formațiuni au mers de partea Maiei Sandu și nu au mers de partea dlui Dodon, dar ei în alegeri parlamentare se vor dezbina, mai ales că asemenea situații în practica noastră parlamentară în anii precedenți am mai avut nu o dată. Unii susținători par că sunt de dreapta, dar s-au dezbinat în mai multe formațiuni politice și nicio formațiune nu a luat majoritatea. Parlamentul anilor 2009-2013, când au fost trei alegeri parlamentare, trei, pare-mi-se, unde iarăși parcă mergeam de dreapta-dreapta, fiecare s-au repartizat, la Partidul Liberal, la Partidul Democrat, la Partidul Liberal Democrat ș.a.m.d. și a fost dezbinare.”
Europa Liberă: Așa sau altfel, Natalia Gavriliță care a fost desemnată candidată pentru funcția de premier a spus că își va prezenta programul și chiar miniștrii și a spus că va fi o echipă formată din oameni profesioniști, integri, cunoscuți de către cetățeni. Dar credeți că actorii politici din parlament își mai pot schimba viziunea?
Alexandru Cuznețov: „Dna Gavriliță este obligată în calitate de candidat să facă asemenea lucru și procedura trebuie respectată. Și în Constituție este stabilit că candidatul trebuie să vină în parlament cu programul și cu candidații la ministere. În cazul când această procedură nu se va respecta, este posibil ca Curtea Constituțională să nu ia act de această primă încercare, din astă cauză chiar dacă este o persoană, să spunem, care favorizează sau instrumentul favorizează la dizolvarea parlamentului, trebuie să respecte toată această procedură.
Sună straniu, într-adevăr se face o muncă care nu o să aibă niciun rezultat, dar asta este. Ea trebuie să treacă peste acest segment, să vină în parlament, puțin să se rușineze în cazul de față, fiindcă, eu nu știu, rar sunt persoane care din start acceptă pierderea, adică vine în parlament pentru ca să piardă votul știind de situația dată, dar asta este alegerea sa. Dar în cazul de față procedura trebuie respectată în totalitate ca într-adevăr să fie validată ca procedură nereușită de acordare de vot de încredere guvernului.”
Europa Liberă: Între timp, premierul interimar, Aurel Ciocoi, a spus că e pregătit să-și ducă mandatul până la eventualele alegeri parlamentare anticipate, a spus că din fondul de rezervă al guvernului se vor găsi și bani pentru scrutinul parlamentar anticipat. E cu șansă ca să rămână el încă șase, șapte, opt luni?
Alexandru Cuznețov: „Da, cât va fi necesar de la șase până la, să spunem așa, zece luni el poate să rămână mai departe premier interimar. Să nu uităm că în funcția de prim-ministru interimar poate fi înaintată o persoană care a fost deja întărită în guvern, adică a trecut procedura asta parlamentară, iar altă persoană, ca de exemplu dna Gavriliță, nu poate fi numită. Și el are șanse destul de mari ca anul 2021 să fie anul prim-ministrului Ciocoi.”
Europa Liberă: Și relația președinție-guvern cum va fi?
Alexandru Cuznețov: „Vom vedea. Dacă s-a găsit acum voință politică ca dna Maia Sandu să-l înainteze ca interimar, înseamnă că va găsi și temei pentru ca să meargă mai departe, dar de obicei asemenea oameni politici îs cu nasul pe sus, unde e puterea, acolo se orientează și ei, inclusiv dl Ciocoi, dacă vede că puterea a trecut în alt lagăr, poate să meargă după dorința și gândurile Maiei Sandu.”
