Lidera socialiștilor, Zinaida Greceanîi, a spus că partidul său nu va purta niciun fel de negocieri de formare a coalițiilor postelectorale înainte ca mandatele noilor deputați să fie validate de Curtea Constituțională, cel târziu pe 9 martie. Analistul politic Alexandru Cuznețov crede că CC nu se va grăbi să anunte decizia până nu se va negocia o majoritate parlamentară.
Europa Liberă: Dvs. ce credeți, cât timp va mai trebui ca să fie anunțată validarea mandatelor de către Curtea Constituțională a celor 101 deputați care au șanse să reprezinte Parlamentul în următoarea legislatură?
Alexandru Cuznețov: „În situația actuală, când nu s-a format încă coaliția nouă, se va încerca de a tărăgăna la maximum confirmarea sau validarea mandatelor deputaților, fiindcă, dacă
Se va încerca de a tărăgăna la maximum confirmarea sau validarea mandatelor deputaților...
luăm din alt punct de vedere, nu-i o problemă că nu este validat Parlamentul actual, fiindcă, conform prevederilor constituționale, mandatul fostului Parlament este valabil până când are loc prima ședință a Parlamentului nou. Adică nu validarea lor, dar prima ședință oficială. Din momentul acela, Parlamentul nou deja intră în funcție.
Așa că, în situația dată chiar nu se grăbește, chiar nu este loc de grabă, mai bine să se discute întâi ceea ce ține de coaliție și apoi să se treacă la formarea organelor parlamentare și a Guvernului, și a coaliției.”
Europa Liberă: Dar în așa caz se pot pune presiuni asupra unor actori politici care au ajuns în Parlament?
Alexandru Cuznețov: „Dar de ce să spunem „posibil”? Chiar se pun! Se pun presiuni că fiecare formațiune, fiecare politician are posibilitate de a influența, ori prin convingere sau cum spunea Bismarck, „dacă nu înțelege cu cuvântul, o să înțeleagă cu sabia”, formând, dacă țineți minte, acea federație germană pe care o cunoaștem la ziua de azi și va supra-exista acel politician care, într-adevăr, are verticalitate sau nu are schelete în dulapuri.”
Europa Liberă: De ce sunt atât de imprevizibile scenariile care cu adevărat ar avea șanse?
Alexandru Cuznețov: „Nu sunt imprevizibile, noi avem câteva scenarii reale care pot să se întâmple, printre care așa-numita „coaliție mare”, unde să participe toate formațiunile și ar fi logic și
Avem două majorități simple și majoritatea deja totală, este vorba de 50+1 din deputații aleși, din 2/3 din deputații aleși și dacă să punem majoritatea simplă, aici avem mai multe modalități...
normal, dar, din păcate, aceasta nu o să se întâmple. Coaliția mică este acea coaliție pentru formarea majorității simple. Avem două majorități simple și majoritatea deja totală, este vorba de 50+1 din deputații aleși, din 2/3 din deputații aleși și dacă să punem majoritatea simplă, aici avem mai multe modalități. Adică pro-rusă, se are în vedere Partidul Socialiștilor și Partidul Democraților.
A doua variantă, pro-europeană, este vorba despre Partidul Democrat, Partidul „Șor” și blocul electoral ACUM și să mergem la anticipate, cu toate că la anticipate nu o să mergem, nu are sens, nu avem așa o criză politică profundă cum am avut-o anii precedenți, dacă ținem minte, mai ales în perioada când nu se putea de ales președintele de țară în Parlament, dar aici este mult mai simplu, este vorba de negocieri. Cum spunea cândva un actor politic: „Să stabilim valori și principii”.”
Europa Liberă: Dvs. ziceți că o guvernare pro-europeană ar însemna să fie PD, Partidul „Șor” și blocul ACUM? Nu vedeți incompatibilități între aceste identități?
Alexandru Cuznețov: „Nu chiar. Să privim că Partidul Democrat și unele personalități din blocul ACUM, ei au fost împreună la guvernare, ei au fost în același sistem politic. Ca exemplu, aceeași Maia Sandu a fost doar ministru în guvernarea precedentă, dl Grosu, care a fost viceministru sau acum se numește secretar de stat, ei au lucrat deja împreună, s-au întâlnit, au vorbit.”
Europa Liberă: Dar unii își pun altfel întrebarea: unde a ajuns PLDM-ul după ce a fost în coaliție cu PD-ul?
Alexandru Cuznețov: „PLDM-ul a rămas acolo unde este și acum, în spatele la ACUM, deci situația este mult mai simplă, în anul 2013 PLDM a avut o șansă foarte reală, foarte reală să…”
Europa Liberă: Nu vorbim doar despre PLDM, vorbim și despre PL.
Alexandru Cuznețov: „Vreau să finalizez gândul... Foarte reală șansă au avut ca să pună la punct Partidul Democrat. Nu l-au pus la punct, fix așa Partidul Liberal a avut posibilitatea să pună la punct, dar în politică nu sunt admise emoțiile, este vorba de rațiune și nu că vreau să-l laud, dar ceea ce s-a întâmplat cu aceste partide și ce a făcut Partidul Democrat înseamnă că el a fost mai bun, ca în sport, cine aleargă mai repede, acela este învingătorul. În situația dată exact aceeași au făcut: n-a putut partidul politic să-și folosească momentul potrivit, deja trebuie să aleagă: ori pleacă în așa-numita „urnă istorică” sau deja să se reformeze...”
Europa Liberă: Și la modul serios Dvs. vedeți deputații din grupul Șor să guverneze Republica Moldova?
Alexandru Cuznețov: „Ei nu vor guverna direct, vor participa, fiindcă formațiunea dlui Șor nu este prea departe de formațiunea Partidului Democrat. Chiar să ne aducem aminte Partidul Democrat cum a fost întâmpinat de orheieni, inclusiv de conducerea partidului, foarte cald, foarte bine. Dar, de fapt, dacă e să luăm mai serios, analizăm unde avem o discordanță între formațiunile care au câștigat alegerile. Este o discordanță între Partidul Democrat și Partidul Socialist? Sigur că nu. Iarăși ne uităm în istorie unde Partidul Democrat a susținut Partidul Socialiștilor la alegerile prezidențiale.
În al doilea rând, observăm că pe parcursul guvernării, cum n-am da Partidul Socialiștilor a participat paralel la guvernare prin Președinție indirect în formarea multor mecanisme ale statului și conducerii sale și iarăși observăm că a fost un parteneriat închis, cu toate că au fost unele declarații aprinse. Asta e și normal, să fie declarații, dar ne uităm la rezultatele care sunt. Să privim situația cu Maia Sandu. Ne uităm, doar ea a fost candidat la prim-ministru în guvernarea precedentă? Deci, în situația dată, eu consider că există idei unde fiecare formațiune poate să se unească pentru a forma guvernarea, fiindcă fiecare își înaintează niște condiții.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus ceva mai devreme, „o guvernare pro-rusă: PS-PD”. PD ar abandona parcursul european în favoarea unui parteneriat strategic cu Federația Rusă, așa cum spune Igor Dodon, președintele țării și liderul neformal al socialiștilor?
Alexandru Cuznețov: „Deci, în situația actuală nu este vorba de abandonarea totală a vectorului european care până la ziua de azi, din păcate, nu a fost adoptat și ca idee legislativă sau fundamentală de către Parlament, dar de acceptare a unui parteneriat, căci dacă luăm din alt punct de vedere, parteneriatul cel mai principal din punct de vedere economic rămâne totuși Estul, nu rămâne Vestul, adică este vorba despre așa-numitul spațiu CSI, inclusiv despre influența economicului rus în economia Republicii Moldova și invers, este situația care este.”
Europa Liberă: Dar piața de desfacere acum au arătat datele statisticii că exporturile s-au majorat semnificativ, ajungând mărfurile moldovenești pe piața Uniunii Europene?
Alexandru Cuznețov: „Când spunem că s-au majorat semnificativ, asta trebuie să înțelegem procentual, spre exemplu, dacă am exportat 100 de litri de ceva și acum exportăm deja 200 de litri, înseamnă că exportul s-a majorat cu 100%, sună frumos 100%, dar realitatea este altfel din punctul de vedere material. Eu nu spun că noi nu avem export în partea europeană, mai ales cu partenerul nostru România, dar o mare parte din acele relații care au fost rămâne cu partea, vorbesc de beloruși, vorbesc despre ucraineni, vorbesc despre Kazahstan, inclusiv ruși.
Să nu uităm că la momentul actual cel mai mare și import vine tot din partea estică: energie electrică, este vorba despre gaze, cu toate că cineva poate să spună că stop, că asta vine din regiunea transnistreană, regiunea transnistreană este controlată tot de ruși, iar acea stație termoelectrică de la Cuciurgan este proprietate rusească, de fapt, tot rușii ne vând nouă această electricitate pe care noi o cumpărăm.”
Europa Liberă: Dar o vând pe bani grei, pentru că Moldova achită tarife destul de mari pentru importul acestor resurse energetice?
Alexandru Cuznețov: „Sigur, mai ales că s-a scăpat în presă chiar pare-mi-se anul precedent unde s-a dat o informație că, încheind un contract numai cu companiile producătoare de energie electrică din Ucraina, s-ar economisi cel puțin în jur de 300-400 de milioane de lei per ansamblu la vânzare-cumpărare. Să nu uităm că ucrainenii au și câteva stații atomoelectrice destul de puternice, unde energia este mult mai ieftină, dar până la urmă s-a plecat de la această idee și s-a întors la Cuciurgan, de aceea este iarăși o influență indirectă a economicului și politicului rus, fiindcă în cazul de față, dacă Moldova nu ar cumpăra de la Cuciurgan, ce s-ar întâmpla cu această centrală a rușilor?
Europa Liberă: Ar falimenta, pentru că așa și spun experții în economie că regiunea transnistreană supraviețuiește doar datorită acestor bani pe care îi oferă Chișinăul pentru importul de energie.
Alexandru Cuznețov: „Da. Și aici iarăși apar, aveți dreptate, mai multe întrebări decât avem răspunsuri. Din ce cauză? Mai ales că la momentul actual partenerul nostru ucrainean nu favorizează dezvoltarea acestei regiuni și chiar blochează aceste controale care sunt. Și atunci apare întrebarea: din ce cauză Republica Moldova totuși merge pe o cale destul de greșită, dacă avem toate șansele de a rezolva acest conflict, de a aplana acest conflict în mod pașnic și având și condițiile, și pârghiile economice respective?”
Europa Liberă: Cum va arăta Republica Moldova peste patru ani, dacă va fi guvernată de democrați și socialiști?
Alexandru Cuznețov: „Republica Moldova va arăta tot așa cum arată acum, nu contează că va fi guvernată de către socialiști, va fi guvernată de democrați, va fi guvernată de către blocul ACUM. Din ce considerente? Situația reală care există nu o poate modifica nicio formațiune politică. Din punct de vedere legislativ, la noi sistemul de drept este foarte bun, extraordinar de bun, poate calitativ e la nivelul legislației Norvegiei, sistemul de aplicare a acestuia este mai slăbuț, dar acele resurse umane care formează cea mai mare bogăție a statului la noi scade, este în descreștere. În situația de față chiar este imposibilitate de a efectua în afară de o vărsare solidă de finanțe din partea cuiva în această țară, cum a fost cândva în Portugalia, dacă ne aducem aminte, în Spania, unde s-au găsit multe locuri de muncă.”
Europa Liberă: Dar când ziceți „din partea cuiva”, de unde?
Alexandru Cuznețov: „Deci se vorbea foarte mult despre faptul că partenerii noștri români au să facă unele investiții aici, pe urmă s-a vorbit despre faptul că să facă investiții Uniunea Europeană, dar după ultimele declarații s-a arătat un dezinteres total față de teritoriul Republicii Moldova și investițiile preconizate pentru formarea infrastructurii respective.”
Europa Liberă: Dar dezinteresul acesta pornește de la faptul că Republica Moldova nu a reușit să implementeze reformele așa cum cer prevederile Acordului de Asociere?
Alexandru Cuznețov: „Nu. Este mult mai simplu aici. Se vorbește că interesul sporit la ziua de azi al Uniunii Europene și pentru viitorii 20 de ani este deja nu spre lărgirea sferei de influență spre Răsărit, dar este vorba spre Sud, adică spre Balcani. Avem încă multe țări care nu sunt parte componentă, inclusiv fiind parte componentă, e clar că vor fi cheltuielile respective. Este vorba despre acele țări ce țin de fostul sector iugoslav.
Deci, actualmente noi nu putem să facem nimic, fiindcă europenii deja volens-nolens au primit o strategie de dezvoltare mai departe; restul ce a fost acest Acord de Asociere, inclusiv unde Republica Moldova e semnatară, Ucraina, unde este Georgia semnatară...”
Europa Liberă: Georgia a fost și lăudată că e cea care cel mai mult face față după cum a reușit să implementeze prevederile acestui Acord de Asociere.
Alexandru Cuznețov: „Da, cel mai bine... Stabilește o perioadă de tranziție, care nu se dorește de a trece în ceva mai semnificativ. Ne aducem aminte: Republica Moldova a semnat acest acord în 2013, suntem acum în 2019, au trecut șase ani de zile și s-a schimbat ceva semnificativ? Nu! Nici europenii nu presează, dacă atrageți atenția. Mai devreme erau opinii destul de fundamentate din partea europenilor, acum se lasă așa, mai lejer, mai prestabilit, fiindcă ei au la momentul de față alte scopuri și alte interese, inclusiv în ceea ce ține de cheltuieli și umane, și morale, și materiale, iar teritoriul Moldovei, teritoriul Ucrainei nu le este interesant din punct de vedere economic.
În cazul de față Ucraina este instabilă, dat fiind faptul problemei militare, iar lărgirea sferei ar interveni în relațiile deja politico-militare cu Rusia, ceea ce nu este efectiv, dar la momentul actual chiar nu-i interesează pe europeni acest lucru. Ei acum sunt interesați de faptul că să faciliteze importul forței de muncă, nu numai din Republica Moldova, din toate țările fost sovietice, pentru a completa acele locuri de muncă care sunt libere.”
Europa Liberă: Și Rusia ar avea mai mare nevoie de Republica Moldova?
Alexandru Cuznețov: „Dacă e să vorbim cinstit, nu văd o cerință sau necesitate nici morală, nici materială a rușilor față de Moldova. Sau era interes pentru Moldova strategic, dat fiind accesul prin Transnistria, așa-numită Transnistria, în zona europeană. După ce au preluat Crimeea, rușii nu mai au niciun interes. Ce avem la ziua de azi? Avem o așa-numită inerție și un sentimentalism din partea rușilor ca un fost teritoriu al fostului Imperiu Rus, al fostului teritoriu al Uniunii Sovietice, dar, de fapt, dacă observăm foarte atent, deja Republica Moldova în lista acelor țări prioritare, unde rușii, dacă facem o comparație cu ani în urmă, a dispărut, adică este așa, deja să fie, să nu dispară. Și poate unicii care sunt cointeresați din punct de vedere emotiv au rămas ei.
În rest, nu avem niciun partener serios, serios, care ar fi cointeresat ca Republica Moldova să crească, analogic cum avem țările baltice care au trei parteneri europeni care le susțin până în ziua de astăzi, vorbim de țările scandinave. Așa că la momentul actual, da, se pare că spunem ceva pesimist, dar nu este pesimist,
Mă simt într-o țară care stă veșnic cu mâna întinsă spre cineva sau spre ceva, neavând o politică a sa internă cu privire la dezvoltare...
trebuie să constatăm o situație vădită ca și în cazul unei boli, să constatăm un diagnostic și să vedem ce tratament trebuie să facem, dar cel mai principal e să nu așteptăm. Dacă așteptăm, totul e o așteptare că acela o să ne ajute, acela o să ne ajute sau acela o să ne ajute. Sincer, chiar mi-e rușine puțin de faptul acesta, mă simt într-o țară care stă veșnic cu mâna întinsă spre cineva sau spre ceva, neavând o politică a sa internă cu privire la dezvoltarea sa fără acel ajutor sau acele donații care sunt, vorbim de granturi.”
Europa Liberă: Ce rol poate juca acum șeful statului Igor Dodon?
Alexandru Cuznețov: „La momentul actual – un rol de intermediere, de formare a Guvernului, întrucât președintele țării poate înainta candidatura la funcția de prim-ministru.”
Europa Liberă: Cine merită să ajungă premier?
Alexandru Cuznețov: „Se va înainta candidatura actualului prim-ministru.”
Europa Liberă: Și are șanse Pavel Filip?
Alexandru Cuznețov: „Este o persoană care, să spunem așa, soldat, care execută momentele respective...”
Europa Liberă: Și cine ar susține candidatura dlui Filip?
Alexandru Cuznețov: „Chiar inclusiv Partidul Socialiștilor, fiindcă observăm că dl Filip nu a intrat în niciun conflict sau litigii cu socialiștii, a fost destul de lejer, declarațiile lui au fost foarte atente, foarte voalate așa... Nu văd o persoană conflictuală pentru nicio formațiune, este cea mai reușită candidatură la ziua de azi, la restul candidaturilor sunt rezerve din partea fiecărui actor politic.”
