Pentru o femeie din Republica Moldova anul ar trebui să fie mai lung cu o lună și 20 de zile ca să poată aduce acasă aceiași bani ca un bărbat. Altfel spus, diferența de remunerare între o femeie și un bărbat pentru aceeași muncă prestată ar fi în medie de 13 procente și jumătate sau de peste 12 000 de lei anual. Vom vorbi astăzi despre cauzele acestei situații, despre tendințe și despre eventuale remedii. Interlocutoarea noastră va fi Alina Andronache, experta gender de la Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”.
Europa Liberă: O analiză efectuată de organizația Dvs. arată o stare de lucruri privind diferența de remunerare între femei și bărbați – trebuie să recunosc – deloc surprinzătoare: femeile rămân în continuare considerabil mai prost plătite decât bărbații pentru convențional aceeași muncă. Ați ilustrat situația, la prezentarea în ajun a notei informative pe acest subiect că femeile ar trebui să muncească anual cam 50 de zile în plus ca să câștige la fel ca bărbații. Care este totuși tendința în această privință: se schimbă ceva în bine sau această inegalitate crește?
Alina Andronache: „De fapt, noi acest lucru îl facem deja de vreo 4-5 ani și anume calculăm care set diferența, să spunem, în zile lucrătoare și astfel marcăm Ziua egalității salariale, care a fost ieri. Ziua în care noi încercăm să sensibilizăm oamenii cu privire la diferența de remunerare dintre femei și bărbați.
Dacă să analizăm tendința ultimilor ani, noi vom vedea că de fapt salariul mediu al femeilor și bărbaților înregistrează o ușoară scădere: de la 14,5% în 2016, la 13% în 2017. Cu toate acestea, dacă analizăm doar sectoarele economiei unde salariul mediu al femeilor este mai mic comparativ cu cel al bărbaților, atunci pierderea financiară anuală a acestora este în continuă creștere și ea a ajuns anul acesta la 12.133 de lei în 2017, ceea ce înseamnă că a crescut cu șapte puncte procentuale mai mult față de anul precedent.”
Europa Liberă: Care ar fi cele mai importante cauze ale contrastului în creștere dintre retribuirea bărbaților și femeilor? Legislație necorespunzătoare? Prejudecăți? O cultură a discriminării?
Alina Andronache: „Noi am observat un lucru foarte important analizând aceste cifre în ultimii ani și anume că discrepanța în remunerare este mai mică în cazul tinerilor și se înregistrează un decalaj mult mai mare la categoria de vârstă 35-50 de ani. Aici doar o explicație am, că de fapt tinerii, atunci când intră pe piața muncii au poziții relativ egale, dacă vorbim despre aptitudini, abilități, statut marital, prezența copiilor și respectiv discrepanța salarială este mai mică, dar pe urmă ea crește din cauza întreruperii vieții profesionale a femeilor și anume atunci când sunt căsătorite, când își iau concediu de îngrijire a copilului, fiindcă noi avem un concediu de îngrijire a copilului destul de mare și plus mai este prost plătit. Și asta e o explicație.
O altă explicație sunt stereotipurile și percepțiile vizavi de rolul femeii în familie și în societate. Totuși, femeile pun accent mai mult pe sarcini importante neremunerate, cum sunt activitățile gospodărești, îngrijirea copiilor sau a membrilor de familie, și acest lucruri sunt niște bariere ca femeia să se realizeze în carieră, dar și să primească salariu egal cu al bărbaților.”
Europa Liberă: Diferența salarială crește constant, chiar dacă problema pare să fie abordată în societate cu mai multă cunoștință de cauză. Ce se întâmplă?
Alina Andronache: „Noi încă n-am ajuns în acel moment în care societatea să nu mai privească femeia din perspectiva de gospodină, casnică și mamă, și totuși îi pune această povară pe umerii ei, iar femeile mai departe îndeplinesc acele sarcini și nu se concentrează pe carieră și lucru. Dacă noi vom lua un bărbat și o femeie în aceeași poziție, cu același statut marital, cu același număr de copii, oricum noi vom observa că femeia se va dedica mai puțin la serviciu și mai mult în afara serviciului, dedicându-se familiei și casei, iar bărbatul - invers.
În contextul campaniei electorale, am încercat să analizăm care sunt diferențele sau inegalitățile financiare dintre femeile-candidate și bărbații-candidați. Și asta foarte bine arată situația cum ajung discrepanțele salariale să influențeze statutul sau averea pe care o deține o femeie sau un bărbat. Și noi am observat că diferențele sunt destul de mari.”
Europa Liberă: Foarte interesantă observațiile Dvs. privind discrepanțele salariale în cazul candidaților de acum la funcția de deputat. Adică în cazul tocmai acelora care ar urma, în Parlament, că contribuie legislativ la remedierea situației. Este din acest punct de vedere vreo problemă, vreo cauză și în legislația oarecum defectuoasă sau care nu descurajează iată această inegalitate?
Alina Andronache: „De-a lungul anilor, atâta timp cât noi vorbim deja de mulți ani despre aceste inegalități, legislația din Republica Moldova s-a îmbunătățit. În sfârșit, s-a introdus principiul de plată egală pentru munca de valoare egală între femei și bărbați. Dar cu regret, nu avem niște definiții.
Atâta timp cât nu avem niște definiții, nimeni nu va putea raporta cazurile de discriminare salarială către consiliu, pentru că nu este în definiție, ce înseamnă de fapt principiile unei plăți egale și cum
Avem nevoie de servicii de creșă, de un plan flexibil de muncă pentru părinți, ceea ce este în toate țările din Uniunea Europeană...
sunt evaluate funcțiile, care este acea muncă de valoare egală. Și atunci aceasta este prima problemă pe care noi o atestăm în legislație. Ulterior, noi vedem că este nevoie să introducem, începând de la prescurtarea concediului de îngrijire a copilului, noi avem nevoie de servicii de creșă, de un plan flexibil de muncă pentru părinți, ceea ce este în toate țările din Uniunea Europeană. Asta ar însemna că se pune accent pe calitate, pe ceea ce muncește omul și nu orele pe care le muncește.
O persoană ar putea face aceeași muncă în 2-3 ore, alții, în 4-5. Dacă ar fi un program flexibil, inclusiv pentru părinți care au copii, s-ar pune accent pe calitate, cum și ce lucrează această persoană, și nu orele sale de lucru, atunci cred că s-ar schimba situația.
Un alt lucru foarte important este introducerea măsurilor de transparentizare a sistemelor de salarizare, pentru că la noi nici nu știi că este discrepanță în cadrul unei companii, pentru că nu știi cât primește o altă persoană, dar nici nu se înțelege ce înseamnă de fapt sau care ar fi valoare de exemplu dintre serviciul de pază la o bancă și o doamnă care stă la ghișeu. Nouă ni s-ar părea că punem accent pe serviciul de pază, pe când de fapt o răspundere foarte mare este la doamna care face toate achitările și toate transferurile bancare.”
Europa Liberă: Segregarea pieţei muncii: există încă tendinţa ca femeile şi bărbații să presteze munci diferite.. Asta continuă să agraveze situația sub aspectul salarizării inegale?
Alina Andronache: „Da. Noi vedem că totuși femeile sunt mult mai prezente în sectoarele mai prost plătite, în funcțiile mai puțin plătite și numărul femeilor, chiar dacă foarte puțin a crescut în funcții de conducere, a crescut puțin numărul femeilor care dețin afaceri, totuși, numărul femeilor care sunt top-manageri nu e atât de mare, totuși bărbații continuă să domine atât profesiile mai plătite, atât funcțiile mai plătite, cât și vedem că salariile sunt mai mari.”
Europa Liberă: Se explică asta și prin faptul că cu cât salariile sunt mai mari în anumite companii, cu atât discrepanța între salarii de bază este în creștere?
Alina Andronache: „Da, de exemplu, în aviație, această creștere timp de un an a crescut cu peste 10%. E foarte mare.”
Europa Liberă: Salarii mai mici, pensii – inevitabil și mai mici. Sub acest aspect s-a gândit cineva până acum la vreo discriminare pozitivă a femeilor, care să țină cont de perioade de pre și postnatalitate, în general plătite cu bănuți?
Alina Andronache: „Desigur. De exemplu, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” deja de 20 de ani încearcă să vină cu
Statul trebuie să ofere toate posibilitățile ca indiferent dacă ești femeie sau bărbat, sau ai copii, să poți combina viața de familie cu cea profesională...
propuneri către autoritățile pentru a diminua inegalitățile din diferite domenii. Atunci când noi vorbim despre piața muncii, avem nevoie de echilibru și de măsuri, statul trebuie să ofere toate posibilitățile ca indiferent dacă ești femeie sau bărbat, sau ai copii, să poți combina viața de familie cu cea profesională. Și acest lucru se începe în primul rând la concediul de îngrijire a copilului, servicii de creșă, program flexibil...
Dar, până la urmă, în Republica Moldova mai este nevoie de schimbat mentalitatea, pentru că atunci când o femeie nu stă în concediul de îngrijire a copilului, iese mai devreme la lucru să se concentreze pe carieră, este blamată de societate. De a trece această linie și de a ajunge în atenția publicului, de a fi blamată și descurajată, influențează acest lucru, cum se dedică femeile în carieră.
Mai este un lucru foarte curios, atunci când am analizat BOP-ul și alte sondaje, noi am observat când atunci când își încep activitatea tinerii, fetele sunt foarte active. Noi vedem că ele sunt foarte prezente în ONG-uri, în partide politice, în organizații de tineret, iar ele dispar în perioada productivă. Dacă observăm cum evoluează cariera unui bărbat atunci când el este tânăr până ajunge la o anumită vârstă, vedem că nu are întreruperi, iar la femei vedem des întreruperi. Cu cât mai mulți copii are, cu atât mai mult femeia dispare din domeniul său profesional, se retrage de pe piața muncii, cresc discrepanțele, care până la urmă influențează și pensia.
Pentru că pensia tot este în creștere și la pensii se atestă o creștere mult mai considerabilă și mai drastică în ultimii ani: pe republică diferența de pensii dintre femei și bărbați este de 3800 de lei, iar la Chișinău ea ajunge la peste 8000 de lei. Și lucrul acesta influențează foarte mult cum se afirmă femeile și bărbații pe parcursul vieții și atunci când se calculează pensiile vedem că de fapt asta foarte mult contează.”
