Linkuri accesibilitate

Alla Ostavnaia: În rândul locuitorilor din regiunea transnistreană crește popularitatea UE


Imagine generică

Potrivit datelor băncii centrale a regiunii transnistrene, în 2017 și 2018 numărul și volumul transferurilor provenite din țările Uniunii Europene le depășesc considerabil pe cele venind din Rusia.

Includerea Moldovei în proiectul european al Parteneriatul Estic a schimbat cardinal spre bine situația migranților moldoveni care se află în țările Uniunii Europene, inclusiv a locuitorilor din regiunea transnistreană. Aceștia au profitat de posibilitatea de a călători liber în UE, iar unii dintre ei au găsit și posibilități de a se angaja în țările europene. În ultimii ani, transferurile de valută către regiunea transnistreană vin cu precădere din țările UE, iar transferurile din Rusia sunt în scădere. Pe „harta” acestor transferuri au apărut, însă, și țări care oferă drept de muncă doar celor care dețin cetățenia unui țări membre a UE, ceea ce însemna că în rândul locuitorilor din regiunea transnistreană crește popularitatea cetățeniei române, constată experții de la Tiraspol.

Săptămâna trecută la Tiraspol a avut loc un eveniment dedicat aniversării a 10 ani din momentul aderării Republicii Moldova la inițiativa europeană a Parteneriatului Estic și a impactului acestui eveniment asupra regiunii transnistrene, transmite corespondentul nostru în stânga Nistrului, Serghei Ursul.

Despre felul în care a influențat această inițiativă vectorul migrației din regiunea transnistreană a vorbit profesoara catedrei de sociologie a Universității de la Tiraspol, Alla Ostavnaia.

Din 2014 cetățenii moldoveni, inclusiv cei care locuiesc în regiunea transnistreană, au primit posibilitatea de a călători fără vize în țările zonei Schengen. Programul Erasmus+ de asemenea crește mobilitate tinerilor și studenților și liberalizează procedura de angajare în câmpul muncii.

„Migrația din Moldova și Transnistria a început la sfârșitul anilor 1990. Pe direcția țărilor din Uniunea Europeană aceasta era de regulă ilegală. Oamenii puteau de exemplu să-și cumpere foi turistice și să rămână acolo să lucreze – în Italia, Germania sau în alte țări. Evident că acest statut ilegal avea un impact major și asupra protecției legale de care puteau sau nu să beneficieze oamenii în țara respectivă, asupra locului de muncă pe care și-l puteau găsi, de obicei ilegal. Adesea apăreau situații de exploatare prin muncă sau de neplată a salariilor.

Efectul Parteneriatului Estic a fost resimțit și în Transnistria...

Includerea Moldovei în proiectul european Parteneriatul Estic a schimbat cardinal situația migranților moldoveni care se află în țările Uniunii Europene. Acei transnistreni care s-au orientat către migrarea în țările UE de obicei au și cetățenie moldovenească. Iată de ce se poate spune că efectul Parteneriatului Estic a fost resimțit și în Transnistria”.

Procesele migraționale sunt o parte indispensabilă a oricărei societăți, constată experta. În anii 1990 cel mai răspândit mod de migrare pentru locuitorii regiunii transnistrene era repatrierea. Cel mai mare val de migrație, determinat de faptul că în regiune locuiau compact reprezentanții unei singure națiuni, a fost repatrierea evreilor. A fost considerabilă și repatrierea etnicilor germani care locuiau în Transnistria. După 1992 s-a accentuat migrația politică, legată de evenimentele tragice de pe Nistru. La sfârșitul anilor 1990, începutul anilor 2000 factorul principal pentru migrație a devenit de departe cel economic. Migrația pentru studii a crescut către 2015, când tinerii din regiunea transnistreană care studiau în universitățile de pe malul drept al Republicii Moldova au putut avea acces la programele internaționale de schimb educațional.

Recensământul organizat în regiunea transnistreană în 2015 a arătat că 15 la sută dintre locuitori – aproximativ 68 de mii – sunt migranți temporari, adică ei au domiciliul stabilit în stânga Nistrului, însă la momentul recensământului se aflau în afara regiunii transnistrene.

Datele oficiale de la Tiraspol arată că în acest moment în Transnistria locuiesc aproximativ 470 mii de oameni. Chişinăul însă dispune de alte cifre, din care reiese că populația regiunii este cu cel puțin o treime mai mică decât cea raportată oficial de Tiraspol, iar migrația ia proporții mult mai mari, din cauza lipsei de locuri de muncă din regiune. Încă acum doi ani Chişinăul spunea că în regiunea transnistreană nu ar locui mai mult de 300 de mii de persoane.

Tabloul migrației de muncă poate fi văzut foarte clar și din statisticile transferurilor bănești din străinătate. Potrivit datelor băncii centrale a regiunii, în 2017 și 2018 numărul și volumul transferurilor provenite din țările Uniunii Europene le depășesc considerabil pe cele venind din Rusia. Acest lucru vorbește despre faptul că oamenii au început să plece mai des la muncă în țările Europei, decât în Rusia și altă țări CSI. Și aici a avut un rol destul de important proiectul Parteneriatului Estic, este de părere Alla Ostavnaia.

Cele mai populare țări europene sunt Italia, Germania, Marea Britanie și Polonia...

„Dacă vom analiza 10 cele mai importante direcții pentru migrația de muncă din Transnistria, vom vedea că cele mai populare țări europene sunt Italia, Germania, Marea Britanie și Polonia. Noi știm că regimul fără de vize pe care Republica Moldova l-a primit în cadrul proiectului Parteneriatului Estic nu se extinde și asupra Marii Britanii, având în vedere că aceasta nu este membră a zonei Schengen, deci este nevoie de viză pentru a intra în această țară, chiar și în scop turistic. Asta implică costuri suplimentare. Dar faptul că Marea Britanie a apărut în ultimii ani printre țările cele mai importante de unde vin transferuri bănești în stânga Nistrului, vorbește despre faptul că în rândul transnistrenilor a devenit foarte populară cetățenia română și numărul deținătorilor acesteia a crescut”.

Deci, popularitatea cetățeniei române a crescut în rândul locuitorilor din regiunea transnistreană – acest lucru este confirmat de faptul că în lista țărilor de unde vin transferuri bănești sunt unele care cer explicit pentru angajare cetățenia unei țări europene. Nu există însă date exacte despre câți transnistreni și în ce țări muncesc – astfel de statistici nu există.

XS
SM
MD
LG