Proiectul de modificări la legea adoptată în 2023 a fost prezentat de la tribuna Parlamentului de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care menționat că amendamentele vin în urma consultărilor cu peste 4.000 de reprezentanți ai APL-urilor. Potrivit lui, aceștia au cerut în special debirocratizarea procesului de amalgamare.
Printre principalele schimbări se numără posibilitatea ca localitățile care decid să se unească să-și aleagă singure denumirea. În varianta anterioară a legii era prevăzut că aceasta se stabilește după denumirea unității administrative centrale.
De asemenea, este eliminată limita de cel mult 25 de kilometri între localitățile care își doresc să se unească. Autorii proiectului spun că aceasta își pierde actualitatea odată ce în locul primăriilor comasate vor fi deschise centre unificate de prestare a serviciilor.
Ce se întâmplă cu aleșii locali
Un alt amendament important prevede reducerea pragului de vot necesar în consiliile locale pentru inițierea amalgamării - de la 2/3 la 1/2 din consilieri. Totodată, aleșii locali nu-și vor mai pierde mandatele în urma inițierii procesului, ci vor putea să și le continue. În legea din 2023 era prevăzută întreruperea acestora și alegeri anticipate. „Am oferit tuturor aleșilor locali, pentru că asta ne-au cerut, posibilitatea să-și ducă mandatul până la capăt, chiar dacă inițiază procedura de amalgamare”, a explicat Buzu.
Proiectul mai propune și excluderea din dosarul de acte obligatorii pentru amalgamare a analizei privind situația economică a localităților.
Deși a venit să prezinte proiectul de modificări la legea din 2023, secretarul general al Guvernului a folosit ocazia pentru a le vorbi deputaților și despre conceptul reformei administrative, anunțat ieri într-o conferință de presă.
Opoziția cere opinia Comisiei de la Veneția
Dezbaterile din Parlament au fost marcate de opinii divergente. Deputații partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” au susținut inițiativa și au lăudat prestația lui Alexei Buzu, în timp ce opoziția a venit cu critici.
Deputata PCRM Diana Caraman a opinat că promovarea reformei administrative a eșuat și că reducerea pragului de vot necesar pentru amalgamarea voluntară ar indica o lipsă de susținere din partea cetățenilor. „În trei ani, doar două localități au adunat suficiente voturi pentru a se amalgama”, a menționat ea.
În replică, Buzu a afirmat că multe primării nu mai sunt sustenabile, mai ales în condițiile în care unele au pierdut o treime din populație în ultimul deceniu.
Caraman a anunțat că opoziția a solicitat opinia Comisiei de la Veneția privind noile prevederi, inclusiv cea care permite adoptarea deciziei cu votul a 50% dintre consilierii locali.
Deputata comunistă Vera Cernega a abordat și problema angajaților din primăriile ce urmează să fie comasate. Alexei Buzu a răspuns că în cele două cazuri de amalgamare finalizate, funcționarii și-au găsit locuri în noile structuri administrative.
„Procesul de amalgamare voluntară presupune de a negocia și de a conveni cum va arăta noua primărie. Nu Guvernul, nu secretarul general va angaja sau destitui acei funcționari publici care ani de zile s-au dedicat acelei localități”, a explicat Buzu. El a subliniat că discuțiile critice îl ajută să îmbunătățească proiectul.
Apeluri la consultarea cetățenilor
Anterior, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM), Viorel Furdui, a avertizat că orice tentativă de comasare impusă fără a consulta cetățenii discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat.
Potrivit lui, o soluție ar fi organizarea referendumurilor consultative. Furdui spune că de principiu susține reforma, în partea ce ține de consolidarea autonomiei și decentralizare, dar că, în opinia lui, amalgamarea trebuie să fie voluntară, nu impusă.
59 de voturi „pro”
După un maraton de întrebări-răspunsuri și luări de cuvânt, proiectul de modificări la legea din 2023 ce prevede amalgamarea voluntară a localităților a fost susținut, în prima lectură, de 52 de deputați PAS, doi reprezentanți ai blocului „Alternativa” și 5 parlamentari din fracțiunea „Democrația Acasă”. 16 deputați din fracțiunile socialiștilor și comuniștilor au votat contra, iar alți 14 parlamentari s-au abținut de la vot.
Progrese modeste până acum
Autoritățile au inițiat reforma administrativă în 2023. Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare: orașul Leova și comuna Călinești s-au unit cu câte încă trei sate vecine. Potrivit lui Alexei Buzu, alte 310 consilii locale deja s-au pronunțat pentru amalgamare.
Pe termen lung, Guvernul își propune ca după alegerile locale generale din 2027 în Republica Moldova să nu mai rămână primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În prezent, există, în total, 892 de primării, iar 87% sunt sub acest prag ca număr de populație.
Numărul raioanelor urmează să fie redus de la 32 la 10, rolul lor fiind orientat spre dezvoltarea regională. Raionul Taraclia, unde majoritatea locuitorilor sunt etnici bulgari, va fi transformat în municipiu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
