Linkuri accesibilitate

Amendamentele găgăuze și cine are de cîștigat de pe urma lor


Liberalii şi liberal-democraţii spun că nici Chişinăul, nici Comratul nu au obţinut mai nimic din acest proces de ajustare a legislaţiei locale la cea naţională.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:02 0:00
Link direct

Vineri, în ultima zi a sesiunii parlamentare de primăvară-vară, deputații moldoveni au adoptat atâtea măsuri și legi încât presa nici nu a apucat să le înregistreze la adevărata importanță. Este și părerea colegei noastre L. Barbăroșie, care „recuperează” în minutele următoare niște amendamente referitoare la statutul autonomiei găgăuze.

Amendamentele în discuţie se referă la două legi moldoveneşti, cea privind administraţia publică locală şi cea privind organizarea administrativ-teritorială, care în opinia Comratului nu ar fi fost ajustate vreme de 23 de ani la o lege adoptată în 1994, prin care Chişinăul consfinţise statutul special al autonomiei găgăuze.

Ajustare ce se pretinde să se fi produs acum, cu prilejul votului de vineri din legislativul moldovenesc.

S-a sfârşit, însă, prin acest vot şi una din cele mai îndelungate dispute între Comrat şi Chişinău, în care cei din autonomie nu conteneau să acuze centrul că nesocoteşte statutul special al Găgăuziei?

Opoziţia parlamentară crede că nu.

Iar Ion Casian, deputat liberal, al cărui grup din legislativ s-a opus cât a putut adoptării amendamentelor, ne-a explicat că în viziunea liberalilor, Chişinăul ar fi trebuit să profite de moment pentru a determina Comratul să renunţe la o serie de acte normative „ilegale” emise până acum de Adunarea Populară, dar nu a făcut-o, motiv din care acest grup parlamentar consideră o „concesie” votul dat vineri în parlament de majoritatea parlamentară în favoarea amendamentelor propuse de găgăuzi:

„Este o cedare, o slăbiciune a Parlamentului Republicii Moldova. Pentru că ei au venit cu aceste idei, iar ele nu sunt propunerile grupului de lucru care a lucrat. Sunt lucruri obţinute prin presiuni.”

Un exemplu de lege locală ce ar intra, la părerea liberalilor, în contradicţie cu cea naţională este legea învăţământului din UTA Găgăuzia.

Prin acest act normativ, Comratul şi-a rezervat, spre expemplu, dreptul de a lăsa universităţile să înscrie la studii nu numai deţinători ai unor diplome de bacalaureat, care e obligatorie pentru studiile superioare conform codului educaţiei naţional.

Şi astfel de exemple sunt multiple, afirmă liberalii.

Majoritatea parlamentară nu s-a împiediat însă de asta atunci când a votat recentele amendamente, lăsând să se înţeleagă că dorința ca relaţia dintre Chişinău şi Comrat să fie una constructivă e mai importantă decît dorința ca ea să fie una principială.

Pe de altă parte, liberal-democratul Tudor Deliu sugerează că urmare a îmbunătăţirilor aduse în comisiile parlamentare propunerilor avansate de găgăuzi înainte de a fi supuse votului în plen, amendamentele au devenit acceptabile:

„Într-una din ele se dorea că Găgăuzia să aibă un nivel special de organizare teritorial-administrativă. Dar e cunoscut faptul că în Republica Moldova administraţia publică locală are două nivele şi nicidecum nu poate fi instituit unul special. Deci, legea a fost adoptată fără a a se institui acest nivel special cerut de găgăuzi. La fel, un alt proiect prevedea că orice modificare a legislaţiei ce se referă la UTA Găgăuzia să se facă cu avizul pozitiv al Adunării Populare. Noi am considerat aceasta o sfidare a parlamentului, care este singurul organ legislativ şi nu pot fi acceptate astfel de condiţii. S-a ajuns la termenul „consultarea” Adunării Populare.”

Liberalii şi Liberal-democraţii spun că nici Chişinăul, nici Comratul nu au obţinut mai nimic din acest proces de ajustare a legislaţiei locale la cea naţională, ce durează de cel puţin un an şi jumătate.

De ce totuşi şi cei de la Comrat, şi cei de la Chişinău au părut atât de mulţumiţi după votul de săptămâna trecută din legislativ?

„Reprezentanţii Găgăuziei - deputaţi în parlament - chiar au aplaudat după votare. Pur şi simplu ei au dat un semnal populaţiei din UTAG că Parlamentul de la Chişinău este receptiv la propunerile lor, dacă sunt constituţionale”, explică Tudor Deliu.

„Cei din Adunarea Populară au vrut să dea un mesaj cetăţenilor din teritoriu că au făcut ceva, iar majoritatea parlamentară - să raporteze partenerilor europeni că au adoptat aceste modificări cerute de cei de la Comrat. Dar eu nu văd cum aceste amendamente pot îmbunătăţi viaţa oamenilor din Găgăuzia”, spune Ion Casian.

În presă, amendamentele adoptate vineri au fost calificate ca „jumătate de victorie pentru găgăuzi”. Anunţând luni pe Facebook rezultatele unei întrevederi cu başcanul găgăuz, Irina Vlah, preşedintele Igor Dodon a spus că a discutat cu ea şi despre aceste amendamente, fără a preciza dacă ele au produs satisfacţie şi în rândul autorităţilor executive de la Comrat.

Previous Next

XS
SM
MD
LG