Linkuri accesibilitate

Amenințări pandemice și „acutizări” electorale


Moldova, Răscruce, cross roads, 17 May 2021

Agenda publică, temele predilecte ale presei moldovene se concentrează în ultimul timp pe nivelul mult sub așteptări al procesului de vaccinare anti-Covid și pe tensiunile electorale. E greu să spui care dintre ele sunt mai grave, mai neliniștitoare.

Amenințări pandemice și „acutizări” electorale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:19 0:00
Link direct

Oficiali de la Ministerul Sănătății au anunțat că au fost imunizați contra Covid-19 doar 12% din populație (majoritatea cu prima doză), la care s-ar mai adăuga 2-3% de cetățeni vaccinați în România și în alte state.

S-au deschis 535 de centre de vaccinare în toată țara, la Chișinău, în weekenduri, se desfășoară maratoane de imunizare, autobuze echipate în același scop se deplasează permanent în diferite sectoare ale orașului și în suburbii, dar progresele sunt mici. Apatia, neîncrederea moldovenilor față de campania de vaccinare (o stare de spirit explicabilă oarecum pe fundalul scăderii numărului de infectări în raport cu sutele de cazuri raportate zilnic în primele luni ale anului) este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât știrile despre ravagiile produse de noua tulpină, Delta, provenită din India, se înmulțesc. Pericolul e foarte aproape de noi.

În Rusia în ultimele două săptămâni numărul îmbolnăvirilor a crescut brusc, autoritățile au reintrodus restricții severe la Moscova și-n alte orașe, și chiar obligativitatea vaccinării în anumite sectoare de activitate, or la noi, potrivit autorităților, cazurile de noi contaminări, „de import”, de la începutul acestei săptămâni, provin anume din Rusia. În aceste condiții, cetățenii nevaccinați, afirmă specialiștii, vor deveni mediul predilect pentru răspândirea unui alt val pandemic la toamnă. Este suficient de pregătit, de înzestrat sistemul medical pentru a-i face față?...

Campania electorală atrage într-o măsură mult mai mare atenția opiniei publice din cauza mizei enorme. Poate sună banal și cumva demonetizat să spui (a nu știu câta oară) că pe 11 iulie moldovenii vor alege între democrație și autoritarism, între Rusia și Europa, dar când te uiți la virulența atacurilor facțiunilor pro-rusești împotriva președintei Maia Sandu – purtătoarea de stindard al schimbării –, și implicit împotriva PAS, realizezi că avem o situație de „a fi sau a nu fi”. Pentru ambele tabere.

Dodon, Plahotniuc, Voronin, Șor, Platon... – figurile emblematice ale sistemului oligarhic din Republica Moldova – au trecut peste diferențe, resentimente, conflicte interpersonale și „de afaceri” (cum numesc ei împărțirea „domeniilor de pradă”) în numele „salvării” Republicii Moldova. Au identificat un inamic comun, un pericol care-i amenință în egală măsură: restaurarea statului de drept prin eventuala victorie a forțelor proeuropene pe 11 iulie.

Și ce fac ei? Atacă, manipulează, scotocesc după fapte compromițătoare din biografia adversarilor, aruncă acuzații absurde, doar-doar se va prinde ceva de urechea electoratului. Intimidează primarii Opoziției, asmuțind organele de control asupra lor, finanțează partide mici, cu identitate obscură, extrem de vocale și toxice – spoileri, „iepuri” electorali, meniți a spori confuzia și a dispersa voturile taberei proeuropene, pentru a nu-i permite să obțină o majoritate calificată în viitorul parlament.

Tot în același scop sunt folosite, mai fățiș sau mai camuflat, și unele instituții ale statului: CEC-ul, Procuratura Generală, CCA-ul ș.a. O adevărată epopee se derulează în jurul diasporei, al diasporei occidentale, mai exact, cea care livrează în proporție covârșitoare sufragii partidelor proeuropene. Marți, 22 iunie, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul CEC-ului la hotărârea Curții de Apel care o obligă să mărească numărul secțiilor de vot în străinătate de la 146 la cel puțin 191, în conformitate cu solicitările Ministerului de Externe.

Este cu totul anormal, s-a observat pe bună dreptate, ca un organ al statului, obligat să asigure, să înlesnească dreptul cetățenilor la vot, în realitate să facă totul ca să-l submineze.

Prin manevrele sale teleghidate politic, CEC ne oferă o mostră a felului în care funcționează instituțiile captive. În condiții obișnuite, toate aceste abuzuri se consumă la foc încet, anonim, în săli de tribunal sau în birouri administrative.

Acum însă, confruntat cu perspectiva reală de a-și pierde influența, mobilizarea sistemului atinge paroxismul: exponenții săi folosesc orice pretext, orice tertip juridic pentru a amâna inexorabilul. Dacă nu mai intervine vreo altă diversiune, vreun alt blocaj, pentru Ministerul de Externe provocarea cea mare va fi să reușească să organizeze în timp util, contra cronometru de fapt, secții de vot suplimentare în țările cu o concentrare semnificativă de conaționali de-ai noștri.

Un alt caz ce poate fi catalogat drept o manevră disperată a socialiștilor este demiterea intempestivă a lui Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol – un profesor foarte respectat la noi, decorat cu înalte distincții de stat ale Republicii Moldova și ale României, un luptător, un simbol al rezistenței naționale, culturale în fața regimului separatist. Uniunea Scriitorilor, printr-un comunicat al său, a calificat demiterea domnului Ion Iovcev „un atac la adresa limbii române”.

La rândul lor, liderii Opoziției proeuropene de la Chișinău afirmă că demiterea lui Ion Iovcev reprezintă un „cadou” făcut separatiștilor, în ideea de a obține din partea Tiraspolului o maximă bunăvoință electorală, dar și pentru a facilita niște discuții pe teme de educație cu oamenii lui Krasnoselski.

De cealaltă parte, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) susține că e vorba de o procedură strict administrativă, dl Iovcev a împlinit vârsta de 70 de ani, activa de câțiva ani ca director interimar, prin urmare eliberarea sa din funcție se încadrează în prevederile Codului Muncii.

Ar trebui specialiștii în drept să se pronunțe asupra temeiurilor juridice ale anulării contractului de muncă al domnului Iovcev. Ceea ce reține opinia publică este că demiterea directorului Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol se produce într-un context electoral acutizat la maxim, are conotații politice evidente pe care oficialii de la MECC nu puteau să nu le anticipeze.

Tematica identitară, de altfel, cea care rămâne principalul „cal de bătaie” al socialiștilor și comuniștilor în aceste alegeri, capătă uneori accente ironice pentru promotorii săi agitați. Ostil aspirațiilor euroatlantice ale Kievului și ținând partea Rusiei în chestiunea anexării Crimeii, Dodon s-a repezit mai nou să apere „limba moldovenească” din Ucraina, amenințată de București, după ce ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut partenerilor ucraineni să înlăture această relicvă stalinistă din legislație și din actele administrative, să acționeze în spirit european.

Orice mijloc de captare a voturilor e bun, mai ales când nu te împiedici de constrângeri morale. Aceste tactici de manipulare și intoxicare instrumentate de cei care vor să instaureze un regim de tip putinist în Republica Moldova nu au nicio șansă în fața unui popor matur, educat, conștient de identitatea și valorile sale.

Relansarea economiei, creșterea nivelului de trai, schimbarea la față a instituțiilor din Republica Moldova (unde începe totuși să bată un suflu nou) – toate stau în mâna alegătorilor. Ziua de 11 iulie 2021 ar putea să însemne un punct de cotitură în destinul național. Fără exagerare.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG