Linkuri accesibilitate

Amenințările generate de oligarhie în R. Moldova, Ucraina și Georgia


Justiția selectivă rămâne în vigoare în toate cele trei țări post-sovietice

În studiul Centrului Expert-Grup și al Centrului de Studii Politice Europene din Bruxelles sunt invocate exemple în care oameni foarte bogați au contribuit la apropierea economiilor de faliment.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Centrul de Studii Politice Europene din Bruxelles au lansat astăzi la Chişinău o publicaţie care analizează drumul anevoios al integrării europene al R. Moldova, Georgiei şi Ucrainei. Cele trei state post-sovietice au încheiat acorduri de asociere cu UE, asumându-și reforme ambițioase, transformări politice și economice de natură să le consolideze democraţia. Autorii studiului consideră însă că unul din factorii esenţiali ce împiedică reformele şi democratizarea celor trei state este influenţa oligarhilor.

Semi-democraţii ce se confruntă cu multiple probleme în justiţie şi în lupta anti-corupţie – astfel definește starea de lucruri în R. Moldova, Georgia şi Ucraina publicaţia „Eforturile pentru buna guvernare în Europa de Est”. Un alt obstacol major în calea reformelor îl constituie, în toate cele trei țări, oligarhii sau indivizi foarte bogați capabili să influențeze masiv şi chiar să captureze procesul politic.

Cercetarea prezintă în detaliu conglomeratele economice aparținând mai multor oligarhi din Ucraina, liderului oligarh al Republicii Moldova Vlad Plahotniuc și celui mai bogat om din Georgia Bidzina Ivanșvili care controlează partidul de guvernământ.

Nici Plahotniuc, nici Ivanșvili nu dețin în prezent o funcție publică în care ar fi ajuns în urma votului popular. Președintele Ucrainei este un om bogat, dar nu în poziția de a fi clasificat ca un oligarh de cinci stele, precizează publicaţia. Oligarhia limitează pluralismul politic, monopolizează economia, blochează reformele, capturează instituțiile statului şi susține corupția, constată autorii, unul dintre ei politologul Dionis Cenuşă, director de program în cadrul Expert-Grup.

Dionis Cenușă
Dionis Cenușă

„Deciziile adoptate de către grupuri înguste de interese nicidecum nu pot promova şi nu pot fi o autostradă în direcţia progreselor majore. Mereu vom avea obstacole din partea unor interese înguste, de aceea, din păcate, instituţiile politice au devenit capturate.”

În publicaţie sunt invocate două exemple în care oligarhii au contribuit la apropierea economiei de faliment, şi anume furtul miliardului din sectorul bancar moldovean din 2014 şi frauda masivă din 2017 dintr-o bancă ucraineană deţinută de un oligarh proeminent.

Cum pot aceste țări să răspundă amenințărilor generate de oligarhie? Nu există o soluție magică, spun experţii. E nevoie de un set de condiții, între care maturizarea sistemelor democratice, reguli pentru finanţarea partidelor politice, politici eficiente împotriva corupţiei și independența sistemului judiciar.

Georgia a avansat cel mai mult în reforma justiției, în practică însă se mai înregistrează cazuri de justiție selectivă...

Din punct de vedere tehnic, Georgia a avansat cel mai mult în reforma justiţiei, în practică însă se mai înregistrează cazuri de justiţie selectivă şi de ingerinţă politică în sectorul judiciar. În R. Moldova, reforma justiţiei nu a produs efecte benefice. S-au făcut schimbări la nivel procedural și tehnic, dar acestea nu au fost însoțite de progrese în ceea ce priveste independența și integritatea judecătorilor. Republica Moldova se confruntă cu atacuri fără precedent la adresa independenței puterii judiciare, tot mai frecvente sunt probele de justiție selectivă, se spune în publicaţie. În Ucraina, în pofida procesului de reformă a justiţiei demarat în 2016, aplicarea legii rămâne părtinitoare, exista grupuri de înalți oficiali și oameni de afaceri bogați care aparent se bucură de un nivel scăzut de responsabilitate și un nivel ridicat de privilegii ilicite.

La capitolul lupta împotriva corupţiei, studiul evidenţiază Georgia căreia i-a reușit, cu prețul unor eforturi dramatice, să devină un stat fără corupție, în timp ce Republica Moldova și Ucraina nu au reușit să facă deocamdată acest lucru.

Un alt autor al cercetării, Michael Emerson, cercetător asociat la Centrul de Studii Politice Europene din Bruxelles, a menţionat că cele trei țări ar dori să aibă un stimulent pentru a ajunge pe calea spre aderarea deplină la Uniunea Europeană. Numai că statele membre ale UE nu au căzut de acord asupra acordării unei „perspective de aderare” și statutul aferent acestei perspective optimiste pentru cele trei țări, dar nici nu le-au exclus pentru o dată ulterioară, a precizat expertul. El a mai adăugat că pentru moment, UE nu doreşte să creeze aşteptări premature atunci când aceste state sunt încă departe de a îndeplini condițiile politice și economice de integrare deplină, mai cu seamă în condițiile în care UE însăși se confruntă cu turbulențe considerabile.

Cele două centre analitice de la Chişinău şi Bruxelles au mai lansat azi şi o altă publicaţie ce explică conţinutul Acordului de Asociere, care îl include şi pe cel de Liber Schimb, între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, a menţionat că Acordul de Liber Schimb a avut un impact pozitiv asupra economiei moldovene, doar că deocamdată din varii motive nu sunt utilizate la maxim toate oportunităţile acestuia.

XS
SM
MD
LG