Duma de Stat din Rusia a adoptat miercuri în a treia și ultima lectură, noua lege prin care și organizațiile media străine pot fi obligate să se înscrie ca „agenți străini”. Decizia cine trebuie să facă acest pas va fi luată de Ministerul Justiției. Tot miercuri, Ministerul Justiției a avertizat cel puțin trei servicii de știri ale postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea (Svoboda) că ar putea fi vizate de noua lege. Cu ce consecințe?
Organizația internațională Amnesty International susține că noua lege adoptată de Duma de stat este „represivă”, iar într-un interviu cu Europa Liberă directorul adjunct pentru Europa și Asia centrală, Denis Krivoșeev, explică de ce:
„Este o lege care are ca țintă puținele organizații media independente, care mai sunt active în Rusia. Unele sunt străine, altele au fost la bază rusești dar au fost obligate să plece din țară, pentru a evita șicanele autorităților. Este o lege care limitează mediile de informare”, spune Krivoșeev.
Prin noua lege, informațiile produse de aceste companii media primesc eticheta de „produse de un agent străin”, fiind astfel discreditate din plecare. O metodă care a fost deja testată, cu succes, pe organizațiile neguvernamentale, încă din 2012, reamintește reprezentantul AI.
„Termenul de agent străin nu este neutru, nu are ca scop să indice sursa informației, ci să denigreze instituția care produce informația respectivă în ochii publicului din Rusia.” O altă consecință a noii legi, dacă ne uităm la experiența ONG-urilor, este că organizațiile media respective nu vor mai avea acces sau vor avea un acces limitat la o serie de oficialități, agenții de stat sau platforme, continua Denis Krivoșeev, sunt de așteptat consecințe financiare, mult mai multă birocrație.
Se poate spune că noua lege se înscrie într-un curent mai vechi, într-un efort mai vechi al autorităților de a „curăța” piața media de vocile independente sau critice? a vrut să știe Europa Liberă:
„Jurnalismul a fost tot timpul o meserie periculoasă în Rusia. Dar noua legislație nu face decât să înrăutățească situația. Libertatea de expresie a mediilor a fost mult limitată, iar cei care nu au sprijinit poziția oficială s-au găsit într-o poziție dificilă. Unii au renunțat la independența editorială, alții au schimbat conducerea editorială sau proprietarul, chiar de mai multe ori, din cauza presiunilor administrative.
S-a limitat mult posibilitatea mediilor independente de a transmite, de a ajunge la publicul larg. Se pare că autoritățile ruse nu vor decât un singur mesaj, pe care sa-l controleze. Iar dacă apar medii alternative, sau platforme alternative de comunicare, autoritățile intervin și le închid. Iar noua lege este încă un pas, un pas mare, în aceeași direcție” a declarat Europei Libere, Denis Krivoșeev, director adjunct la Amnesty International pentru Europa și Asia Centrală.
