Când proiecțiile rezultatelor l-au dat câștigător pe Donald Trump în Pennsylvania, a început să devină tot mai clar că așa numit-ul „zid albastru” format din trei state nordice, care au dat victoria democraților în trecut, nu rezistă și de data aceasta.
Televiziunea americană Fox News a fost prima care l-a declarat câștigător pe fostul președinte Donald Trump în Pennsylvania și Wisconsin, oferindu-i astfel numărul necesar de voturi electorale pentru a revendica victoria națională.
Pentru a-și păstra șansele de victorie, contracandidata democrată a lui Trump, Kamala Harris, ar fi trebuit să câștige în toate cele trei state din „zidul albastru”, al treilea fiind Michigan. Dar și aici era în urmă, potrivit proiecțiilor rezultatelor.
Mai sunt posibile contestații?
„Se pare că, pentru a treia oară consecutiv, sondajele au subestimat sprijinul pentru Trump,” a declarat pentru Europa Liberă profesorul universitar, Brian Kalt, de la Michigan State University College of Law, înainte ca rezultatele să fie anunțate oficial.
Unii experți mai lasă loc pentru un proces de contestare îndelungat în eventualitatea în care vreuna dintre părți ar cere renumărări sau verificări ale validității voturilor timpurii și prin corespondență – unele dintre acestea încă mai continuă să vină și nu sunt încă numărate.
Peter Skerry, profesor de științe politice la Boston College, a spus că ambele tabere, democrată și republicană, erau pregătite să conteste un rezultat nefavorabil și că „este posibil ca acest scrutin să se prelungească.”
Rezultatele în unele state oscilante, precum Nevada, au întârziat să apară. Rebecca Gill, profesoară asociată de științe politice la Universitatea Nevada din Las Vegas, a declarat înainte ca agențiile de presă să-l desemneze pe Trump câștigător că buletinele de vot prin corespondență și cele provizorii ar putea fi supuse unei examinări mai riguroase.
„În alegerile anterioare acest lucru nu a contat prea mult, deoarece marja de victorie era mai mare decât numărul de buletine provizorii,” a spus Gill, adăugând: „Nu este clar dacă va fi cazul și de această dată”.
Politica externă - rol minor în decizia americanilor
În cele din urmă, alegătorii americani s-au concentrat cel mai mult pe problemele interne, în ciuda speculațiilor anterioare potrivit cărora pozițiile candidaților privind conflictul din Orientul Mijlociu, războiul Rusiei contra Ucrainei și relațiile Statelor Unite cu China ar fi putut influența semnificativ votul.
Politica externă „nu a fost o problemă majoră,” a spus politologul Peter Skerry, menționând că acest lucru este tipic pentru alegerile prezidențiale din SUA: „Preocupările principale sunt imigrația și costul vieții.”
Rebecca Gill de la Universitatea Nevada a adăugat că și chestiunea avorturilor a fost un factor important pentru femei, indiferent de afilierea politică, după ce dreptul la avort a fost anulat la nivel federal, decizia dacă să-l consacre sau nu în legislația lor fiind lăsată la latitudinea fiecărui stat în parte.
Sunt posibile violențe postelectorale? Mai degrabă nu
Înaintea alegerilor, mulți alegători și politicieni și-au exprimat temerile că ar putea apărea violențe politice după vot, mai ales în cazul unui rezultat strâns.
Peter Skerry a spus că ambele tabere erau „pregătite” pentru posibile violențe și că Statele Unite trec printr-o „eră tensionată și periculoasă după orice măsură.”
Rebecca Gill a precizat că situația „a fost foarte tensionată” și a menționat că autoritățile din unele state, inclusiv în statele oscilante Georgia și Michigan, au relatat despre amenințări cu bombă atribuite unei surse rusești.
Totuși, Gill a declarat că „nu era la curent cu violențe pe scară largă” în timpul votului și că opțiunile alternative de vot, cum ar fi votul anticipat, au redus aglomerația în secțiile de votare, diminuând astfel posibilitatea unor conflicte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
