Istoricul Anatol Țăranu, ambasador moldovean la Moscova în momentul în care președintele Mircea Snegur semna intrarea Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente, în ianuarie 1993, crede că autoritățile moldovene de acum trebuie să evite să irite Rusia printr-o abandonare „demonstrativă” a CSI, după obținerea de către R. Moldova a statutului de țară candidată la UE.
Decizia liderilor europeni din 23 iunie de a-i acorda R. Moldova și Ucrainei statutul a avut și o mare încărcătură emoțională și simbolică, pe fundalul agresiunii rusești în Ucraina. Dar Anatol Țăranu nu crede că Chișinăul trebuie să facă vreun gest simbolic de răspuns și să declare părăsirea CSI.
„Este evident că R. Moldova va fi nevoită să ia o decizie privind părăsirea CSI. Dar eu cred că cea mai reușită tactică este părăsirea CSI-ului pe etape”, a spus Țăranu, cunoscut pentru analizele sale politice, într-un interviu acordat Europei Libere.
Abandonarea demonstrativă a CSI ar irita Moscova într-un moment de vulnerabilitate
Guvernarea de la Chișinău nu poate să neglijeze necesitatea păstrării cel puțin aparente a unei liniști pe interior.
După declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile de la Chișinău și-au limitat drastic participarea la ședințele comune ale structurilor politice ale CSI, „ceea ce vorbește despre faptul că procesul migrării R. Moldova din spațiul CSI a și început”.
Dar abandonarea demonstrativă a CSI ar irita Moscova într-un moment în care este vulnerabilă din cauza războiului din Ucraina și ar forța-o „să intervină”, crede Țăranu.
Incapabilă de o intervenție militară directă în R. Moldova, Rusia poate încerca să destabilizeze regiuni ca Autonomia găgăuză sau orașul Bălți, acționând prin intermediul unei „coloane a cincea”, adică adepții menținerii unei relații strânse cu Moscova.
„Guvernarea de la Chișinău nu poate să neglijeze necesitatea păstrării cel puțin aparente a unei liniști pe interior fără de care starea aceasta de pace în care se găsește R. Moldova ar putea să nu existe nici ea”, iar o declarație de ieșire din CSI mai poate fi folosită cel puțin propagandistic de Moscova în regiunea transnistreană, mai spune Țăranu.
Cum este văzută ezitarea Chișinăului de Uniunea Europeană
R. Moldova mai trebuie să „cântărească cu grijă” efectele unei ieșiri subite din CSI, spune el, pentru a nu rămâne fără gaze rusești – întreruperea livrărilor fiind o altă reacție posibilă a Moscovei – și pentru a proteja interesele cetățenilor moldoveni care muncesc în Rusia, care pot fi puși în dificultate în cazul în care ieșirea R. Moldova din CSI duce la introducerea unui regim de vize de către Rusia.
Ucraina nu mai participă în vreo structură a CSI din 2018. În relația cu UE, Ucraina și R. Moldova sunt văzute acum ca un tandem – ambele au depus cerere de aderare și ambele au primit statut de țări candidate. Dar faptul că R. Moldova mai rămâne în CSI îi poate afecta imaginea în ochii europenilor, o poate face să arate ca o verigă slabă, care mai ezită?
Istoricul Anatol Țăranu răspunde negativ. Republica Moldova se poate afla în CSI cel puțin până la aderarea la uniunea vamală a Uniunii Europene, un eveniment mai degrabă îndepărtat. Motivele pentru care mai rămâne în CSI au fost explicate de către autoritățile moldovene și este înțeles de oficialii europeni, spune Țăranu.
„Ireversibilitatea” cursului pro-european nu e sigură
Pe de altă parte însă, Anatol Țăranu nu crede în „ireversibilitatea” cursului de integrare europeană al R. Moldova, iar felul în care au reacționat moldovenii la anunțul că țara lor a obținut statutul de candidată la aderare este relevant.
Georgia, care a părăsit CSI încă în 2009, a cerut și ea anul acesta să-i fie acordat statutul de țară candidată la aderare la UE, o dată cu Ucraina și R. Moldova. Nu a primit acest statut, chiar dacă zeci de mii de georgieni au ieșit pe străzi la Tbilisi pentru a-l cere. R. Moldova acest statut i-a fost acordat, dar niciun moldovean nu a ieșit în piață să celebreze.
„Societatea moldovenească rămâne profund divizată. Spre deosebire de Georgia, în R. Moldova nu există un consens cu privire la integrarea europeană. Guvernarea nici nu a dorit să organizeze manifestări festive pentru a nu provoca acea parte a societății încă dependentă de poziția Moscovei”, spune Țăranu.
