El a confirmat că autoritățile de la Chișinău poartă discuții cu partenerii externi pentru a obține sisteme de monitorizare și de apărare antiaeriană, dar a explicat că nu este suficient ca R. Moldova să ceară Occidentului armament, având în vedere că se declară țară neutră și nu face parte din nicio alianță militară.
„Sunt niște sisteme foarte costisitoare și continuăm să discutăm, dar, cu regret, acum prioritatea pentru asigurare cu armament letal, mai ales de apărare aeriană, este îndreptată spre Ucraina”, a spus Nosatîi.
Vorbind despre războiul din Ucraina, ministrul a anticipat că urmează o primăvară și o vară „destul de complicate”. În opinia lui, după invazia Rusiei în țara vecină, Armata Națională a devenit mai puternică, iar militarii moldoveni „sunt gata să-și apere țara, familiile, casa și sunt niște persoane curajoase”.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre nevoia de sisteme de apărare antiaeriană: Problemele care au fost vizavi de rachetele care au survolat spațiul național, incidentele care au avut loc pe teritoriul național, care puteau să aducă și pagube umane arată că, într-adevăr, avem nevoie de apărare, inclusiv de apărare antiaeriană.
- Despre statutul de neutralitate al R. Moldova: Odată cu începerea războiului, toate narativele anterioare, precum că R. Moldova se află într-un mediu de securitate stabil și trebuie să aibă grijă doar de participarea în misiuni de menținere a păcii și să aibă un sector de apărare la nivel intern, să spunem așa, s-au schimbat. Cu regret, situația a confirmat că narativul de neutralitate, narativul de demilitarizare nu sunt actuale.
- Despre o eventuală aderare a R. Moldova la NATO: Tehnic, cred că colegii mei care sunt juriști pot să se expună mai bine, dar este clar că trebuie de revizuit prevederile din Constituție, trebuie să fie o opinie a societății și atunci deja discuțiile pot să progreseze în acest domeniu.
- Despre pericolele pentru R. Moldova, în contextul războiului din Ucraina: Reieșind din situația creată actualmente, ne așteaptă o primăvară sau o vară destul de complicată, fiindcă ambele părți vor dori să folosească acest timp ca să-și obțină scopurile lor strategice.
- Despre construcția unui orășel militar în afara Chișinăului: Am demarat un proces destul de amplu. Am pus bazele pentru întemeierea unei unități noi, în conformitate cu standardele noi, fiindcă infrastructura pe care am moștenit-o datează din diferite perioade, inclusiv unele cazărmi sau blocuri unde locuiesc sau activează militarii datează din anii 1990.
Europa Liberă: Ați participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la încă o reuniune a acelui grup la care participă miniștri ai Apărării a peste 55 de state. Din discuțiile pe care le-ați purtat acolo, care sunt cele mai importante constatări, la această etapă, despre direcția în care se îndreaptă războiul din Ucraina? Este posibilă, de exemplu, o nouă ofensivă rusească în februarie sau o contraofensivă ucraineană? Este posibilă intensificarea tirurilor de rachete rusești, care afectează și R. Moldova?
Anatolie Nosatîi: S-a vorbit despre situația actuală și potențiale scenarii care se vor desfășura în următoarea perioadă de timp. Nu pot să spun că se prevede o situație mult mai plăcută. Într-adevăr, ambele părți așteaptă o confruntare odată cu stabilizarea situației și, în primul rând, atunci când vor permite condițiile climaterice.
Europa Liberă: S-a vorbit și despre deschiderea altor fronturi, precum s-a scris anterior în presă că urmează o ofensivă a armatei ruse în regiunea Bugeacului și apoi spre Găgăuzia, spre Transnistria?
Anatolie Nosatîi: Nu a fost discutat în detalii scenariul din Sudul Ucrainei. În general, s-a discutat despre capacitatea de desfășurare a acestor operațiuni, necesitățile pentru crearea rezervelor pentru a desfășura astfel de operațiuni, la așa scară largă.
Europa Liberă: Recent, cu ocazia unui forum internațional la care a participat săptămâna trecută la Davos, în Elveția, președinta Maia Sandu a spus pentru prima dată, dacă nu mă înșel, că Republica Moldova cere țărilor occidentale arme pentru apărarea antiaeriană. Am înțeles din spusele șefei statului (dacă nu, vă rog, să mă corectați) că a cerut sisteme de monitorizare a spațiului aerian, care sunt neletale, dar și armament letal pentru doborârea unor ținte, dacă amenință R. Moldova. Ne-ați putea explica ce anume cere R. Moldova?
„Capacitățile de apărare antiaeriană au fost clar identificate ca unele critice”
Anatolie Nosatîi: Toate necesitățile noastre au fost discutate cu mult timp înainte de începutul războiului. Capacitățile, inclusiv de apărare antiaeriană, au fost clar identificate ca unele critice, care necesită abordarea și modernizarea acestora în perioada imediat următoare. Cu partenerii am discutat posibilitatea de asigurare și ajutor la acest capitol, fiindcă sunt niște sisteme foarte costisitoare și continuăm să discutăm, dar, cu regret, acum prioritatea pentru asigurare cu armament letal, mai ales de apărare aeriană, este îndreptată spre Ucraina și noi toți înțelegem că cele mai principale și mai crâncene lupte se duc acolo. Problemele care au fost vizavi de rachetele care au survolat spațiul național, incidentele care au avut loc pe teritoriul național, care puteau să aducă și pagube umane arată că, într-adevăr, avem nevoie de apărare, inclusiv de apărare antiaeriană. Noi am menționat că modernizarea și dezvoltarea capacităților militare presupune dotarea cu armament și tehnică.
Europa Liberă: Observăm că poziția autorităților moldovene a evoluat în această chestiune de la începutul invaziei rusești în Ucraina și până acum. La început, s-a spus că R. Moldova este țară neutră și numai acest statut de neutralitate declarată ar trebui să o apere. Apoi, autoritățile au spus că R. Moldova are nevoie de o mai bună dotare a forțelor armate pentru a apăra statutul de neutralitate, dar au evitat să ceară de la Occident arme letale, au primit echipamente precum veste antiglonț, căști, iar, mai nou, transportoare blindate. Acum cere arme letale?
Anatolie Nosatîi: Odată cu începerea războiului, toate narativele anterioare, precum că R. Moldova se află într-un mediu de securitate stabil și trebuie să aibă grijă doar de participarea în misiuni de menținere a păcii și, într-un fel, doar să aibă un sector de apărare la nivel intern, să spunem așa, s-au schimbat. Cu regret, situația a confirmat că narativul de neutralitate, narativul de demilitarizare nu sunt actuale. Orice stat trebuie să aibă un sistem bun de apărare, cu atât mai mult că noi avem și alte cazuri care ne arată că așa-numita noastră neutralitate nu este executată. Staționarea nelegală a forțelor militare ruse pe teritoriul nostru național demonstrează clar că toate narativele acestea de neutralitate au fost impuse sau stabilite pentru rezolvarea problemelor care erau la timpul respectiv.
Europa Liberă: Dle ministru, cât este de realist ca R. Moldova să și primească aceste arme din țările occidentale?
„Nu este simplu ca o țară să spună: «Doresc asta» sau «Vreau aceea» și cineva să-i dea”
Anatolie Nosatîi: Înainte de toate, vreau să clarific aici că nu este simplu ca o țară să spună: „Doresc asta” sau „Vreau aceea” și cineva să-i dea. În primul rând, trebuie făcut aceasta în baza unor analize, unor înțelegeri internaționale, în baza unor principii democratice și transparente. Cum putem noi să mergem la cineva și să spunem: „Dați-ne!”? În baza la ce? Pentru ce?
Europa Liberă: Vă rog să ne explicați cum este acum monitorizat și apărat spațiul aerian moldovean, pentru că auzim voci care spun că ar fi bine ca R. Moldova să aibă un acord bilateral și cu România pentru patrularea spațiului aerian al R. Moldova. Sprijiniți o asemenea soluție?
Anatolie Nosatîi: Da, sunt multe opinii. Mulți specialiști sunt acum și multe idei, dar toate acestea se materializează în baza unor acorduri internaționale, în baza unor legi existente și, când cineva numește o țară sau alta, trebuie să luăm în considerare faptul că țara aceea este membru al unui bloc, dar noi spunem că suntem țară neutră și n-avem dreptul să cooperăm. Sunt multe întrebări legitime care trebuie să fie analizate de specialiștii din domeniul legislației internaționale.
Europa Liberă: Autoritățile transnistrene și-au exprimat îngrijorarea că malul drept se înarmează. Au exprimat aceste îngrijorări când Ministerul Apărării a primit primele trei transportoare blindate „Piranha” din Germania. Am înțeles că, până în luna iunie a acestui an se așteaptă încă 16. Vă așteptați la o nouă reacție asemănătoare și care este răspunsul Ministerului Apărării?
„Nu vreau să comentez reacția unui teritoriu separatist”
Anatolie Nosatîi: Nu vreau să comentez reacția unui teritoriu separatist care se expune asupra securității Republicii Moldova. Am menționat că toate echipamentele, tot armamentul sunt doar pentru apărarea integrității teritoriale și suveranității naționale.
Europa Liberă: Statutul de neutralitate, despre care am vorbit și ați spus că este un „așa-zis statut de neutralitate”, vă ajută sau vă încurcă să modernizați Armata Națională?
Anatolie Nosatîi: Pentru modernizarea Armatei Naționale, statutul nu ne împiedică. Dimpotrivă, ne ajută, zfiind o țară neutră, cu statut de neutralitate, înseamnă că nu faci parte dintr-o alianță, înseamnă că nu poți împărți responsabilitatea cu cineva, de aceea ești obligat să ai grijă să faci față la toate provocările, ceea ce este foarte complicat și foarte costisitor.
Europa Liberă: Și în cazul în care țara nu poate face față acestor provocări?
Anatolie Nosatîi: Trebuie să identificăm clar prioritățile, să vedem care sunt resursele noastre naționale și care sunt ajutoarele din partea partenerilor, să ne axăm pe acele priorități și să dezvoltăm capacitățile care sunt cele mai importante în acest moment, reieșind din mediul de securitate.
Europa Liberă: Vă rog să ne spuneți ce credeți despre nevoia unor discuții mai serioase la nivelul clasei politice și al societății, în general, despre o eventuală aderare la NATO?
Anatolie Nosatîi: Uitați-vă, eu sunt acum într-o poziție care reprezintă oficial guvernul, nu am dreptul să intru în discuții politice și nici nu am să o fac. Eu trebuie să-mi îndeplinesc obligațiunea de ministru și să continui să contribui la dezvoltarea capacității de apărare a statului. Eu nu pot să mă ascund după neutralitate și nu am niciun drept să o fac. Din punctul meu de vedere, din experiența mea, eu pot să răspund la întrebări tehnice sau de principiu ce ar fi mai bine, dar nu pot în niciun caz să sfidez legile de bază și Constituția Republicii Moldova.
Europa Liberă: Ați spus că puteți să comentați din punct de vedere tehnic. Cum ar putea arăta o eventuală aderare a Republicii Moldova la un bloc ca NATO?
Anatolie Nosatîi: Tehnic, cred că colegii mei care sunt juriști pot să se expună mai bine, dar este clar că trebuie de revizuit prevederile din Constituție, trebuie să fie o opinie a societății și atunci deja discuțiile pot să progreseze în acest domeniu.
Europa Liberă: Revenind la războiul din Ucraina, cât de mari sunt în acest moment pericolele pentru R. Moldova, dacă am compara situația de acum cu cea de la începutul războiului, din februarie-martie 2022? Riscurile sunt mai mari, sunt mici sau sunt aceleași?
Anatolie Nosatîi: Indiscutabil că situația actualmente este complet diferită față de cea care a fost, să spunem, cu 11 sau 10 luni în urmă. Situația la linia de contact între forțele din Federația Rusă și Ucraina este foarte complicată. Agresiunea militară și declanșarea unui război pe o scară largă, cu o intensitate mare pe teritoriul Ucrainei este un act nejustificat ce a dus la pierderea a foarte multe vieți omenești, care nu sunt de vină pentru aceea că cineva urmărește niște visuri de supremație în fostul teritoriu sovietic.
Reieșind din situația creată actualmente, într-adevăr, ne așteaptă o primăvară sau o vară destul de complicată, fiindcă ambele părți vor dori să folosească acest timp ca să-și obțină, să spunem așa, scopurile lor strategice.
Europa Liberă: Cred că dvs. sunteți acea persoană care știe cel mai bine capacitățile de apărare ale Republicii Moldova. Este mai puternică acum Armata Națională decât în momentul invadării Ucrainei de către Rusia și, dacă da, în ce fel este mai puternică?
„Am însușit lecțiile din cadrul războiului”
Anatolie Nosatîi: Eu cred că noi suntem mai puternici acum și vreau să vă spun de ce. Pentru că am făcut față provocărilor care au fost în perioada aceea complicată, de la începutul războiului. Am fost în stare să menținem nivelul de stabilitate și securitate în țară. Militarii Armatei Naționale s-au pregătit pentru apărare în perioada aceasta mult mai intensiv. Inclusiv cu asistența partenerilor, am reușit să implementăm unele proiecte, să obținem unele echipamente.
Am însușit lecțiile din cadrul războiului. Ne-am revizuit și tacticile noastre de întrebuințare a forțelor. Am reușit să desfășurăm mai multe activități comune cu alte structuri de securitate ale statului. Am desfășurat mai multe activități împreună atât teoretice, cât și practice. Am desfășurat câteva activități de instruire a rezervei, în primul rând, pentru a vedea dacă sistemul funcționează, dacă oamenii sunt pregătiți și sunt gata să-și apere țara. Și vreau să spun aici că am fost foarte plăcut surprins de nivelul de patriotism sau devotament al cetățenilor noștri, care sunt gata să-și apere țara, să-și apere familiile, să-și apere casa și sunt niște persoane destul de curajoase.
Europa Liberă: Anterior, am vorbit cu colegul dvs., cu secretarul de stat Valeriu Mija, și dumnealui mi-a spus că vă doriți un orășel militar după toate standardele occidentale, un orășel militar modern. Am vrut să vă întreb dacă nu v-ați lăsat de această idee și dacă puteți să ne spuneți cât e de realizabilă.
Anatolie Nosatîi: Un militar, ca să-și poate îndeplini sarcinile sale, trebuie să aibă și condițiile necesare. Condițiile adecvate pentru militari și angajații civili au fost și vor rămâne o prioritate pentru mine, precum și protecția socială a militarilor și membrilor familiilor acestora. Într-adevăr, am demarat un proces destul de amplu. Am pus bazele pentru întemeierea unei unități noi, în conformitate cu standardele noi, fiindcă infrastructura pe care am moștenit-o datează din diferite perioade, inclusiv unele cazărmi sau blocuri unde locuiesc sau activează militarii datează din anii 1990. E clar că menținerea acestora în stare funcțională necesită multă electricitate, iar toate celelalte rețele sunt deja învechite și ne ocupăm mai mult cu reparațiile decât să investim banii în alte lucruri de care avem nevoie. Pentru orășelul nou, avem studiul de fezabilitate deja efectuat. Am reușit și în cadrul bugetar să identificăm o linie nouă, unde guvernul alocă bani pentru acest proiect, și cred că unele lucrări de amenajare logistică de primă importanță vor demara în acest an.
Europa Liberă: Este o informație publică unde va fi localizat acest orășel?
Anatolie Nosatîi: În apropierea orașului Chișinău. Dorim să scoatem unitățile militare din Chișinău, fiindcă o unitate militară în centrul orașului, bunăoară, creează diverse probleme la trafic, la securitate. Nu ne permite să reacționăm prompt la schimbările de situație, fiindcă nu putem ieși din unitate, suntem blocați.
Europa Liberă: Am observat că pe teritoriul Ministerului Apărării se construiește o biserică. Va aparține Mitropoliei Basarabiei sau Mitropoliei Moldovei? Și ce rol joacă religia în viața Armatei Naționale?
„Soldații au nevoie să meargă la biserică”
Anatolie Nosatîi: Da, într-adevăr, pe teritoriul Ministerului Apărării se construiește o biserică, o biserică din lemn. Este un proiect care a demarat până a prelua eu conducerea ministerului și, având în vedere că proiectul era în derulare, e clar că el continuă. Se construiește în baza unui acord care a fost semnat între Ministerul Apărării și Mitropolia Moldovei. Despre rolul religiei în armată, vreau să spun că religia în armată este ceva firesc, fiindcă armata este națională și militarii în termen vin cu diferită educație, sunt mulți care au deprinderea aceasta, care au nevoie să meargă la biserică. În toate unitățile pe care le avem, există dacă nu biserici, atunci camere special amenajate, unde există tot necesarul ca tânărul să poată merge să îndeplinească serviciile acestea specifice înainte de misiuni sau chiar și la exerciții militare. Sunt alături de militari pentru a-i ajuta în perioadele dificile prin care trec ei, de acomodare mai ales.
