Ieri, la o manifestație legată de familia tradițională care a avut loc la Chișinău, președintele Moldovei, Igor Dodon – a declarat, în final, în limba rusă: „Încă o dată vă felicit cu Ziua Internaţională a Familiei. Şi să avem în Moldova doar familii normale, altele nu acceptăm.” Europa Liberă a vrut să afle opinia celor care apără drepturile omului și luptă împotriva discriminării în Moldova, cum înțeleg ei această declarație, care pare un apel pentru excludere unei părți a populației.
Consiliul pentru prevenirea și eliminare discriminării și asigurarea egalității este în acest moment incomplet și deci nefuncțional. Doi dintre membrii acestuia au mandatele expirate. Totuși, membrii Consiliului nu vor să se anti-pronunțe pe esența declarațiilor lui Igor Dodon, pentru că în caz contrar nu va putea fi examinată o eventuală contestație, dacă aceasta va fi depusă la Consiliu.
Corespondenta noastră a stat de vorbă cu unul dintre membrii Consiliului, Andrei Brighidin, întrebându-l care sunt consecințele pentru societate atunci când oficiali de prim rang lansează astfel de mesaje în public.
Andrei Brighidin: „Într-un stat democratic este acceptabil să fie organizate organizate diferite evenimente sau activități care să promoveze diferite valori, inclusiv activități care sunt dedicate familiei. Însă nu este acceptabil ca acestea să degenereze în discursuri sau manifestări care au potențialul de a instiga sau de a promova ura sau un tratament mai puțin favorabil față de alții.
Acesta este comentariul general pe care vreau să-l fac vizavi de acest discurs pe care l-am auzit recent și care a fost emis de șeful statului.
Dacă e să examinăm mai profund din perspectiva egalității și nediscriminării, în discursul său șeful statului menționează că dânsul nu acceptă alte familii decât cele normale. Nu este clar ce a avut în vedere domnul Dodon prin termenul pe care l-a utilizat, de „familie normală”. De exemplu, familia monoparentală s-ar încadra în acest termen?
Vreau să menționez că în jurisprudența Consiliului există deja o cauză în care unei mame singure i s-a negat dreptul de a beneficia de dreptul de a primi de un lot de teren din simplul motiv că dânsa și copilul ei nu ar cădea sub incidența noțiunii de „familie”, adică din simplul motiv că nu era căsătorită. În acea cauză, valorificând jurisprudența CEDO, Consiliul a constatat, evident, discriminare pe criteriu de stare civilă. Or, mama și fiul ei constituie o familie.
De ce fac referință la acea cauză? O fac pentru a atrage atenția asupra impactului negativ pe care îl poate avea un asemenea discurs asupra coeziunii sociale și a drepturilor omului.”
Europa Liberă: Dle Brighidin, dar cum influențează astfel de declarații din partea unor oficiali stările de spirit din societate și percepțiile oamenilor de rând?
Andrei Brighidin: „Nu putem să trecem cu vederea faptul că în Republica Moldova avem o diversitate de familii. Avem familii cu doi părinți, avem familii monoparentale, avem familii în care copiii au fost lăsați în supravegherea bunicilor, familii cu copii adoptivi și așa mai departe. Respectiv, este important ca în orice discurs să asigurăm tratament și oportunități egale tuturor.”
Europa Liberă: Consiliul pentru prevenirea și eliminare discriminării și asigurarea egalității are suficiente pârghii pentru a contracara astfel de fenomene, pentru a impune sancțiuni? Sau se impun totuși anumite modificări și schimbări în legislație?
Andrei Brighidin: „Orice persoană care s-a simțit tratată mai puțin favorabil în urma discursului dlui Dodon poate să depună o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminare discriminării și asigurarea egalității. Este adevărat că actualmente Legea 121 nu oferă suficiente pârghii pentru a atrage persoanele la răspundere în cazul discursului care instigă la ură. Dacă va fi depusă o astfel de plângere urmează ca aceasta să fie examinată de membrii Consiliului.
Consiliul, după cum cunoașteți, este un organ colegial și nu pot acum să anticipez care va fi decizia acestui organ colegial. Pot doar să menționez că în cazul discursului de ură Consiliul nu poate să întocmească un proces verbal de constatare a contravenției. În acest sens este necesară îmbunătățirea legislației cu amendamente, eventual și a Codului contravențional, și totodată abilitatea Consiliului de a aplica direct sancțiuni.
Consiliul este abilitat să constate fapta de discriminare, să emită recomandări pentru a preveni asemenea fapte și manifestări discriminatorii pe viitor. Asta, dacă vorbim despre discursul instigator la ură. Acestea sunt la moment remediile pe care le poate oferi această instituție.”
Europa Liberă: Deci, este loc de mai bine, ca să zicem așa.
Andrei Brighidin: „Da. Cu alte cuvinte există spațiu pentru a fortifica cadrul instituțional, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, astfel încât instituția să poată fi mai incisivă și să stopeze, să combată mai eficient discursul instigator la ură.”
