Fostul premier Ion Sturza a declarat pentru Jurnal TV că persoana care cu adevărat a gestionat Partidul Democrat din Moldova și afacerile fostului lider al partidului Vladimir Plahotniuc este Andrian Candu. În opinia fostului premier, Andrian Candu a fost cel care a pus bazele fraudelor economice, a concesionării aeroportului, privatizărilor ilicite și deciziilor de alocare a banilor din Banca Națională a Moldovei. „Andrian Candu nu este o creatură a lui Plahotniuc, Plahotniuc este o creatură a lui Andrian Candu. Când domnul Plahotniuc era în așa numitele afaceri, anume expertul în structurarea afacerilor la una dintre companii a structurat-o, a băgat-o în offshore-uri și a primit pentru asta 10 %. De atunci, Candu a devenit nu finul, dar nașul lui Plahotniuc în sensul operațiunilor economice”, consideră Sturza.
TVR Moldova îl citează pe expertul în politici publice Ştefan Gligor care are aranjate trei scenarii pentru clasa politică din Parlamentul Republicii Moldova. În viziunea acestuia, PAS, Platforma DA, Pro Moldova și grupul Șor ar putea crea o majoritate parlamentară; ar putea exista o posibilă coaliție între Pro Moldova și PSRM și cel de al treilea scenariu poate fi coaliția PSRM – Blocul ACUM versiunea 2.0 notează Gligor. Vorbind despre eventuale alegeri parlamentare anticipate, expertul consideră că nici Partidul Democrat, nici grupul Pro Moldova și nici chiar fracțiunea Șor nu sunt interesate de organizare acestora. „Dacă mergem la alegeri libere și corecte din grupul Pro Moldova, ce-a rămas din Partidul Democrat și din Șor nu rămâne nimic. Ei, pur și simplu, nu vor mai trece în Parlament”, a opinat Ștefan Gligor.
Fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova, citat de Agenția IPN afirmă că furtul miliardul va rămâne în agenda și politică, și socială, și economică, și financiară, cu un impact, inclusiv bugetar, atâta timp cât povara respectivă este pe umerii contribuabililor. „Conform legii asumate în 2016, această povară rămâne până în 2041, dacă nu se întâmplă minuni și miracole când cel puțin o parte din bani să fie recuperată sau să fie găsită o formulă pentru a opri acest „ceasornic” care în fiecare zi amintește despre plățile făcute din bugetul de stat pentru a acoperi această gaură”, a notat ex-ministrul.
Tot IPN îl citează pe comentatorul politic Cornel Ciurea, care susține că rămâne în continuare un subiect de discuție suma exactă care a fost scoasă din bănci: „Unii o egalează cu mărimea datoriei de stat, alții vorbesc despre creditele neperformante. Și din această cauză este greu să înțelegi despre ce anume se discută”. Comentatorul spune că de fiecare dată se vorbește despre partea tehnică a problemei trebuie luată în calcul și partea politică. „Desigur, cazul fraudei bancare a fost instrumentalizat foarte puternic în câmpul nostru politic. Și inițial această temă a fost abordată doar de opoziție. Deși și puterea a tratat acest subiect, dar a tratat jaful miliardului luptând cu opoziția și încercând să pedepsească adversarii politici”, opinează Cornel Ciurea.
A crezut Dodon că scapă de Plahotniuc? – se întreabă Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. Ce e mai grav și ce ne umilește mai mult: neputința în fața acestui virus perfid sau aroganța unui „rege” fudul și gol, scrie autorul. „Am ajuns în punctul în care tot mai multă lume încearcă să se clarifice ce e cu viața noastră și ce e mai rău pentru R. Moldova, acest COVID mutant, care zilnic omoară lume, sau această guvernare coruptă și perfidă, PSRM-isto–PDM-istă, care ne fură tot mai mult, ne minte și ne lasă tot mai puține speranțe și șanse la viață?”, subliniază Grozavu.
Despre „Bacul și diploma” scrie Mircea V. Ciobanu într-un comentariu pentru Gazeta de Chișinău. Autorul menționează că decizia de a elibera diplomele de bacalaureat în baza mediilor nu a fost o soluţie facilă, dar până şi francezii, care au inventat Bacul în formula actuală, în acest an au renunţat la examenele de bacalaureat. Nu e deloc simplu să testezi un întreg sistem paralizat de pandemie, scrie autorul. „Putem să speculăm mult pe marginea teoriilor evaluării, care spun că suma testărilor curente este, obiectiv, mai relevantă decât notele unei singure probe, oricât de competenţi ar fi evaluatorii... Altceva însă mă interesează: costul real al diplomei. Nu am auzit îngrijorări privind deficitul de cunoştinţe și competenţe”, subliniază Ciobanu.
Hotărârea de astăzi a Curții Constituționale care vizează prevederile Legii Procuraturii nu a produs nicio surpriză, deoarece era evidentă de la bun început neconstituționalitatea procedurilor de desemnare a procurorului general interimar și de preselecție de către Ministerul Justiției a șefului Procuraturii Generale (PG). Asta spune fostul președinte al Înaltei Curți, Alexandru Tănase, citat de TV8. „Societatea civilă proguvernamentală (de la acea vreme) s-a făcut că nu vede sau nu înțelege semnalele de alarmă din opiniile Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR și care, în mod inadmisibil, „interpreta” constatările acestora ca pe o posibilitate de a „merge” și mai departe cu asemenea aventuri”, a subliniat Alexandru Tănase. Acesta se arată indignat de faptul că procedura de numire a lui Alexandr Stoianoglo a fost declarată neconstituțională după 6 luni de zile, deși sesizarea la CCM era pe rol din luna septembrie.
Potrivit unor estimări, actualei crize economice asociată cu pandemia COVID-19 nu vor supraviețui până la 15% din numărul total al afacerilor. De această părere este președintele Asociației Naționale a Companiilor în domeniul TIC, Veaceslav Cunev, care, într-un articol pentru Newsmaker.md, relatează despre consecințele pandemiei pentru Moldova. El consideră că întregul an 2020 riscăm să trăim în condițiile pandemiei COVID-19. Majoritatea țărilor din Europa și Moldova, în special, așteaptă în această toamnă al doilea val al pandemiei.
Provocarea alegerilor anticipate, prin traseism politic, va provoca nu doar procentul protestatar, dar și procentul persoanelor dezamăgite în procesul politic din țară, procentul încrederii in instituțiile de stat și în partide politice – declarația a fost făcută de Ian Lisnevschi, informează TRIBUNA. Politologul mai afirmă că, procentul mic de încredere în instituțiile de stat, cum a arătat practica europeană, provoacă creșterea riscului de izbucnire a focarului Covid-19, din cauza nerespectării recomandărilor, iar procentul mic în forțele politice provoacă criza politică urmată de criză economică.
