Linkuri accesibilitate

Angela Cutasevici: „Va trebui să ierarhizăm acele principii pe care trebuie să se bazeze sistemul educațional”


Angela Cutasevici

În ajunul zilei de 1 septembrie, șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, a declarat că majoritatea raioanelor sunt pregătite pentru redeschiderea școlilor și grădinițelor. Probleme au fost identificate în instituții școlare din raioanele Dubăsari, Călărași și Leova. Potrivit Ministerului Sănătății, o parte din școlile din aceste raioane sunt pe ultima sută de metri în asigurarea condițiilor sanitare cerute de agenția pentru sănătate publică. Pe lista acestora e figurează păstrarea distanței sociale în clase și în pauze, controlul temperaturii la începutul zilei și accesul elevilor și cadrelor didactice la dezinfectant. Discutăm în această dimineață despre redeschiderea anului școlar pe timp de epidemie, alături de viceprimarul capitalei, Angela Cutasevici.

Interviul dimineții la EL: cu Angela Cutasevici
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:21 0:00
Link direct

Europa Liberă: E 1 septembrie în calendar, început de an școlar, cel mai probabil pentru prima oară nu va răsuna clopoțelul sau dacă va răsuna va fi virtual.

Angela Cutasevici: „Astăzi va răsuna clopoțelul pentru toți copilașii de clasa întâi. Modul de organizare va fi absolut diferit – care online, care în curtea școlii, în funcție de numărul de copilași, dar cert este că fiecare își va trăi acea emoție de intrare în clasa întâi și noi chiar ne dorim această sărbătoare să fie memorabilă pentru toți.”

Europa Liberă: Cum pășiți în acest nou an de studii?

Angela Cutasevici: „Sperăm să fie într-un ceas bun începutul noului an școlar 2020-2021, altfel decât anii precedenți, un an care a fost modificat de această pandemie, de acest virus invizibil, dar care face ravagii în toate sistemele și în toate țările. Noi ne dorim un an bun și, respectiv, vom depune toate eforturile ca toată lumea, toată comunitatea să fie în siguranță. În primul rând, aici avem o problemă de obligativitate și acum va trebui să ierarhizăm acele valori, acele principii pe care trebuie să se bazeze sistemul educațional și acum este prioritară sănătatea fizică, după care sănătatea mintală și deja pe a treia poziție vine procesul educațional.”

Europa Liberă: Câte unități de învățământ sunt în municipiul Chișinău?

Ne este extrem de complicat să identificăm acel model optim și acceptabil de toată comunitatea...

Angela Cutasevici: „În municipiul Chișinău avem 336 de unități de învățământ de diferite categorii, 148 de școli și 131 de instituții preșcolare.”

Europa Liberă: Și câți elevi?

Angela Cutasevici: „Circa 125 de mii de elevi și cadre didactice aproximativ 9600, deci numărul este impresionant, de aceea pentru Chișinău este cea mai mare dificultate, nouă ne este extrem de complicat să identificăm acel model optim și acceptabil de toată comunitatea.”

Europa Liberă: Ministerul Educației a propus șapte scenarii după care ar putea să se ghideze fiecare instituție de învățământ, managerii împreună cu părinții, cu elevii decid care scenariu se potrivește mai mult pentru instituția respectivă. Ce păreri ați adunat despre aceste șapte scenarii?

Angela Cutasevici: „Atunci când au început analiza și cumva selectarea, identificarea modelului pentru școală a fost o părere a unor manageri, peste o perioadă s-au ajustat analizând cu mare atenție condițiile și cum pot asigura spațiile, deja resursa umană, au revăzut și și-au schimbat opinia. De astăzi vom începe, în principiu, altfel decât o să găsiți pe platforma pe care am creat-o noi special ca să informăm comunitatea sau părinții cu privire la modelele selectate și nu exclud că peste o săptămână managerii vor veni și cu alte propuneri de modele, pentru că e una când e scris pe hârtie și e desenat cumva reieșind din toate, pentru că absolut toți managerii sunt extrem de responsabili și au evaluat toate riscurile, au evaluat toate posibilitățile lor atât tehnice, cum le permit spațiile claselor și resursa umană, dar cu siguranță vor fi și alte modificări, ne-am propus ca să le revedem cu managerii după o săptămână de activitate. Pentru noi ar fi foarte important să găsim o formulă magică pentru Chișinău, astfel ca să avem un proces aproape similar pentru toți.”

Europa Liberă: Cel mai probabil nu toți copiii vor veni la școală.

Angela Cutasevici: „În mare parte ei vor fi, dacă nu în fiecare zi, dar periodic vor intra în școală, e drept că acum și managerii și-au selectat modelul șapte, unde au dat prioritate claselor primare, cu prezența fizică obligatorie. Celelalte complete de clasă au inclus în clasă ca obligativitate clasele terminale, dar celelalte sunt alternate, combinate, prin modelul mixt unde este o zi la școală, ori o săptămână la școală și o săptămână online.”

Europa Liberă: Vorbim despre aceste condiții dificile în care se va desfășura anul de studii 2020-2021 și, dacă se recurge și la lecțiile online, fiecare copil ar trebui să aibă tabletă. Credeți că chiar fiecare copil are această tabletă?

Angela Cutasevici: „Chiar dacă fiecare familie are, dar nu are fiecare elev, pentru că în familie sunt și doi, și trei, și patru, și mai mulți copii și, respectiv, atunci când este un singur calculator este foarte dificil să-și organizeze procesul și există dificultăți. Noi ne-am propus să suplinim nevoia aceasta de suporturi IT, instrumentele acestea, am făcut tot felul de demersuri, căutăm soluții și pe interior, este foarte dificil să identificăm resursa enormă de care avem nevoie. Pentru municipiu au nevoie de tablete sau computere circa 8000 de copii, aceeași necesitate o au și cadrele didactice, circa 3000 de profesori au zis că ar avea nevoie de o tabletă sau un computer, respectiv noi am făcut toate demersurile. Știu că și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a anunțat o licitație privind procurarea prin Banca Mondială a unor computere, respectiv noi tare mizăm și pe suportul oferit din partea ministerului, am făcut apel și la companiile IT, pentru că ei foarte frecvent schimbă computerele și ar putea să facă donații acolo unde este cazul. Am avut suportul Ambasadei Americii pentru copiii cu dizabilități, beneficiari ai centrelor comunitare sau ai centrelor de plasament și în continuare tare mizăm pe suportul lor, pe extinderea acestui proiect și pentru alți beneficiari care chiar sunt în protecția copilului, copiii mai speciali și mizăm pe suportul întregii comunități.”

Europa Liberă: Problema cea mai mare va fi pentru familiile vulnerabile, pentru că, pe lângă faptul că e o povară să gătească ghiozdanele, hăinuțele, încălțămintea, acum se mai adaugă și această povară financiară – de a face rost de un computer, de o tabletă.

Angela Cutasevici: „Da, este adevărat. Anual, prin decizia Consiliului municipal oferim suporturi financiare pentru familiile vulnerabile. În context, anul acesta sunt aproximativ 8000 de familii beneficiare de valoarea aceasta, suma care li se acordă de 700 de lei. În principiu, această sumă este dată pentru pregătirea copilului pentru procurarea anumitor rechizite școlare, dar sigur că nevoia pentru procurarea computerului sau costul lui e mult mai mare. Dar noi am întreprins toate demersurile, absolut toate demersurile, așteptăm răspunsurile, unii ne-au refuzat, au zis că pentru anul viitor și-au planificat banii, respectiv și noi nu am fost pregătiți și nu am identificat sursa de redirecționare. Acolo unde a fost posibil, am identificat, dar e foarte mic numărul cel pe care îl putem procura. Ca valoare sunt, de exemplu, 3 milioane, dar ca număr de unități de computer este destul de mic. Sperăm că o să rezolvăm și această problemă, ușurel, așa, pe etape.”

În municipiu au nevoie de tablete sau computere circa 8000 de copii...

Europa Liberă: A crescut și sarcina pentru dascăli, pentru că cel mai probabil multe clase se vor împărți și vor trebui să lucreze cu elevii și până la masă, și după masă. Ce spun profesorii, acceptă această povară?

Angela Cutasevici: „Profesorii sunt foarte curajoși, sunt atât de dornici de a-și revedea copiii și de a reveni la activitatea didactică, încât singuri au venit în multe părți cu această propunere ca să împartă clasa și să lucreze pe viu, în sala de clasă, cu două grupuri de copii și o parte de lecții, de exemplu, educațiile să fie realizate cu toată clasa pe platformă online. Nu li-i frică, eu le-am spus să se gândească la riscuri, pentru că un profesor cu masca la gură 8 ore nu o să reziste. Deci aici e riscul cel mai mare, însă ei s-au aventurat în forma asta, dar am zis că foarte temperat să vedem, nu cumva să admitem îmbolnăvirea cadrelor didactice. Asta ar fi catastrofal pentru sistem, de aceea cei mai curajoși care au ales această metodă și se vor convinge că este prea obositor, mai ales clasa întâi atunci când efortul de a vorbi și de a-l face pe copil să te vadă și să te audă, și să fie atent la ceea ce spui și încă după masă, cred că vocea va fi și oprită, efortul vocal va fi foarte mare și, respectiv, forțarea vocii va fi imposibilă. În asemenea cazuri vor trebui să intervină cu modificări la ajustarea planurilor de organizare a procesului. Eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla foarte curând, cred că după o săptămână o să fie foarte clar ce e bine, ce e mai puțin bine.”

Europa Liberă: Dar asta nu înseamnă că, dacă se dublează, se triplează sarcina pentru dascăl, respectiv se ridică și salariul?

Angela Cutasevici: „Pe platforma parlamentului există un grup intersectorial de deputați care și-au propus examinarea situației inclusiv pe domeniul educației, unde este propusă, în primul rând, majorarea posibilității de extindere a șarjei didactice a cadrelor, nu până la 1,5 cumulare, dar până la 2 sau și mai mult, pentru că noi am făcut o estimare pe municipiu și, în medie, dacă cadrele didactice ar putea să cumuleze suprasarcină, ar fi nevoie de 2,33 unități pentru un profesor. S-au făcut și estimările valorice de bani. Pentru 3 luni ar fi nevoie de circa 20 de milioane de lei, noi am transmis la guvern toate nevoile noastre și acum așteptăm. Cu certitudine atunci când profesorul are un efort fizic foarte mare, el trebuie să fie și remunerat. De aceea și noi vom insista pe această remunerare, pentru că e absolut importantă remunerarea.”

Europa Liberă: Mulți directori de instituții de învățământ bat alarma și spun că și lipsa unor cadre didactice își va lăsa amprenta asupra calității educației. Care ar fi numărul profesorilor lipsă?

Angela Cutasevici: „În municipiul Chișinău este atestată o lipsă de peste 600 de cadre didactice. Cele mai multe unități vacante le avem la educația timpurie, educatori; pe a doua treaptă ar fi profesorii de discipline reale – fizică, chimie, matematică. În general, ca să zicem că nu este profesor chiar deloc-deloc, nu avem așa situație, se rezolvă, în principiu.”

Europa Liberă: Bănuiesc că ați discutat mult și cu responsabilii de la Ministerul Sănătății. În caz că, Doamne ferește, se înregistrează un caz că un copil s-a infectat, ce urmează?

Angela Cutasevici: „Există reglementări foarte clare stipulate în instrucțiunea privind măsurile de protecție. În cazul confirmării diagnosticului COVID-19 la un elev, toți elevii din acea clasă vor sta în izolare 14 zile și, respectiv, procesul educațional va decurge în regim online. În cazul confirmării situației de COVID-19 la un profesor, atunci decizia va fi luată în comun cu Centrul de Sănătate Publică.”

Europa Liberă: Copiii trebuie să vină cu masca de acasă?

Angela Cutasevici: „Masca de acasă este recomandată în toate actele normative atunci când nu poate fi respectată distanța socială sau distanța fizică. E recomandat ca copiii de la 7 ani în transportul public să poarte mască, mai ales când nu poate respecta acea distanță și masca îl protejează și atunci părintele trebuie să conștientizeze nevoia de a-l proteja pe copil. Respectiv, conform hotărârilor comisiilor naționale, municipale, masca de protecție în incinta școlilor va fi purtată doar de angajați. Este recomandată și elevilor care doresc și pentru acei care au indicații medicale pentru a purta mască, pentru elevii din clasele a V-a – a XII-a masca de protecție este obligatorie în spațiile comune, când se deplasează pe coridoare, când merg la bibliotecă, în alte spații. Deci, acestea sunt locurile obligatorii.”

Europa Liberă: Am mai reținut o informație, că sunt și părinți care rămân foarte categorici că nu ar vrea să-și aducă copiii la școală ținând cont de acest pericol pe care îl provoacă pandemia de COVID-19.

Atunci când profesorul are un efort fizic foarte mare, el trebuie să fie și remunerat...

Angela Cutasevici: „Da, există astfel de solicitări, avem chiar și cereri înregistrate din partea părinților, am expediat un demers la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării să ne reglementeze cum să procedăm cu astfel de copii, pentru că numărul lor este destul de mare.”

Europa Liberă: Vor fi alimentați copiii în școli?

Angela Cutasevici: „Da, copiii vor fi alimentați, doar că prima săptămână încă nu va fi organizat procesul. Niciodată n-a fost, indiferent cu COVID sau fără COVID, de pe data de 7, primele 10 zile vor fi la pachet, ulterior deja va fi alimentația caldă, obișnuită.”

Europa Liberă: Sunt licee suprasolicitate și chiar am auzit că se ajunge ca într-o clasă să fie 40 de copii. Managerii spun că vor găsi ei ieșire din situație, dar haideți să vorbim și despre infrastructura școlară. Permite infrastructura să fie create condițiile pentru ca procesul de educație să se desfășoare bine?

Angela Cutasevici: „Este adevărat, infrastructura este foarte învechită, dar sălile sunt bine reparate, inclusiv cu suportul părinților, pentru că este adevărat și trebuie să recunoaștem acest lucru, dar însăși suprafața sălilor nu permite, iată, în condițiile impuse de COVID, noi am atestat această nerespectare a normelor sanitare care au și existat, dintotdeauna au fost acei 2 metri pătrați înscriși în acea reglementare sanitară obligatorie pentru școli, dar având presiunea aceasta și suprasolicitarea părinților, fie de pe district, fie că își doresc neapărat că au frați, surori în acea instituție. Și de obicei cele mai solicitate sunt cele din arterele principale, din zona Centru, or, în fiecare sector al municipiului există astfel de licee care sunt suprasolicitate, dar există și licee unde managementul este foarte bun și atunci este și un indicator al calității, există acel top care este făcut cu rezultatele la Bacalaureat, rezultatele la olimpiade, respectiv performanța cadrelor didactice, câți sunt cu grad superior, gradul întâi ș.a.m.d. Și atunci, părintele când alege o instituție sau alta face o evaluare a posibilităților pe care le oferă acea școală, acea instituție. Și, respectiv, asta e situația. Din 2015 a fost impusă reglementarea aceasta de înscriere a copiilor conform districtelor școlare și noi dacă am fi avut acum copii din districtul școlar, nu era problema cu transportarea lor, dacă ei erau lângă casă, puteau să fie evitate mult mai multe aspecte care acum sunt extrem de complicat de gestionat și de asigurat.”

Europa Liberă: Și totuși, ați venit cu o inițiativă să puneți la dispoziția copiilor transport. Sunt și critici, sunt și mulți oameni care salută acest lucru. Credeți că va rezolva problema aducerii copiilor la școală?

Angela Cutasevici: „E o oportunitate, este scris expres în dispoziție că este cu regim de pilotare, să vedem eficiența și impactul acestui model de organizare a transportării, pentru că n-a mai existat așa model în Chișinău. Este adevărat că sunt critici că de ce nu este la amiază, noi o să venim cu amiaza. De ce nu a fost determinat din start? Pentru că noi nu știm intervalul de ore pentru care să oferim transportul, noi nu putem scoate troleibuzele de pe linie, să le punem la amiază și să circule goale, noi nu putem perturba circulația orașului, de aceea pentru prima săptămână va fi doar pentru orele care au fost determinate, ulterior noi vom completa și alte unități de linii, va fi și 2 completată, și încă anumite linii care sunt la fel solicitate și, respectiv, vom completa la orele de prânz și la necesitate și seara, dar toate lucrurile acestea trebuie determinate în funcție de nevoie și de solicitare.”

Europa Liberă: Revenim la infrastructura școlară. Iarăși am reținut o inițiativă, ziceați că în fiecare cartier ar trebui totuși să fie ridicată o nouă școală, că de la proclamarea independenței în municipiul Chișinău nu a fost construită nicio școală.

Angela Cutasevici: „Exact. Cu mare regret vreau să vă zic că, chiar după statistici, cu 3 ani în urmă erau sub 100 de mii, acum avem peste 125 de mii copii. Vă dați seama, atâția copii, dar infrastructura este aceeași, ba e mai rău, că au fost și foarte multe școli date, cedate, donate, în diferite contexte. De aceea acum încetișor începem să identificăm acele școli care pot fi retrocedate. Recent, consiliul a revocat o decizie a consiliului luată cu vreo 2 ani în urmă, prin care a fost dată, de exemplu, în cazul Școlii nr. 6 de la Botanica, a fost dată Ministerului Afacerilor Interne și am reușit să revocăm acea decizie. Mai avem identificate și la Buiucani anumite școli care trebuie îmbunătățite și reorganizate ca să valorificăm iarăși aceste sedii; la Râșcani, în principiu, în fiecare sector o să avem câte o școală.”

Europa Liberă: Dar dacă municipalitatea intenționează să edifice aceste sedii noi ale instituțiilor de învățământ, când va fi cu putință să fie funcționale?

Angela Cutasevici: „Noi ne propunem ca în 2022 să avem deja primele școli, ne-am dori mai repede și sper să ne reușească.”

Europa Liberă: Și ce le spuneți celor care sunt de vârstă preșcolară? Cum vor funcționa grădinițele?

Guvernele europene spun că întoarcerea copiilor la școală e vitală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:54 0:00

Angela Cutasevici: „Și grădinițele de astăzi își reiau activitatea. În deciziile comisiilor este expres indicat că intrarea în grădiniță va fi graduală, respectiv în prima săptămână acum pe municipiu, cel puțin, s-a decis unde va fi posibil să fie deschise grupa pregătitoare, grupa mare, dacă permite spațiul și este posibilitate și toate condițiile le respectă. Și din săptămâna a doua, iarăși vor fi extinse vârstele acestea de grupă. Este bine că Comisia Națională a exclus limitarea aceasta de 12 copii în spațiu, e foarte bine, pentru că asta ne oferă posibilitate, în funcție de suprafața grupei, să luăm mai mulți copii și asta va fi o soluție pentru noi, deși n-o să putem acoperi toate solicitările. Și pentru a doua etapă va fi revenirea la grădinițe pentru copilașii de 2-4 ani, grupele de creșă. Aici va fi mai dificil atâta timp cât nu putem asigura întru totul securitatea acestora și comisia se pronunță că doar în condițiile îmbunătățirii situației epidemiologice din localitate, atunci poate fi extinsă această categorie de vârstă. Noi chiar ne dorim să asigurăm toată populația și să ajutăm toate familiile, să le venim în suport. Știm că este foarte dificil, știm că dreptul la educație este garantat într-un fel și scris în Constituție, dar acum este prioritar dreptul la sănătate. Și am zis că acum suntem în două conflicte a două drepturi – dreptul la educație și dreptul la sănătate. Și atunci, vedem, prioritară este sănătatea. Și dacă nu putem asigura acest drept, atunci nu-l putem realiza și e o problemă.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG