Linkuri accesibilitate

Universitățile în vremea pandemiei


Universitatea Harvard

Inițial, problema cursurilor de la distanță la Universități a fost privită cu mai multă dezinvoltură decât cea a liceelor sau școlilor.

Se credea că va fi ceva trecător, care nu va lăsa urme, un mic exercițiu de abilitate al unor tineri adulți sofisticați. S-a arătat însă foarte repede că lucrurile nu stau deloc așa și că cel mai probabil învățământul universitar nu va mai deveni niciodată ceea ce era înainte.

Universitățile în vremea pandemiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:29 0:00
Link direct

Asta s-a văzut încă din martie, când unele universități, în SUA și Marea Britanie, au trecut deodată la cursuri online. Ba chiar li s-a spus studenților că anul acesta, cel puțin, nu vor mai trebui să se deplaseze fizic în clădirile Universității. Apoi, a avut deja loc cel puțin un val de examene virtuale, prin conferință video, de la distanță.

Câteva rezultate nedorite pentru marile instituții universitare, în special cele elitiste, au apărut de îndată: Vor fi greu de justificat, dacă nu chiar imposibil, în aceste condiții, costurile uriașe ale înscrierii și ale petrecerii anului universitar. Marile instituții, în special anglo-saxone, riscă să piardă sume uriașe dacă studenții nu mai vin fizic la cursuri.

Se adaugă la asta deloc neglijabila decădere a statutului social al studenților, pierderea de prestigiu. Este indiscutabil că nenumărați studenți foarte înstăriți mergeau la universitățile scumpe și celebre pentru a fi colegi cu prinți arabi și viitori politicieni sau inventatori. Cursurile de la distanță nu mai permit nicio socializare.

Apoi, pe lângă plățile directe, anuale, ale universităților, riscă să scadă și donațiile.

Desigur, încă nu există un studiu temeinic, însă este limpede și că se asistă astfel la o scădere a calității învățământului. La absența socializării se adaugă aceea că "școala prin Zoom" nu poate înlocui cu totul prezența fizică la cursuri.

Apoi, scăderea încasărilor, a veniturilor, se va cupla în universități cu o. creștere a costurilor. Până și o instituție prestigioasă cum e Massachusetts Institute of Technology, care oferea cursuri online încă de acum două decenii, din 2002, întâlnește probleme în a digitaliza totul eficace, păstrând o calitate corespunzătoare.

Chiar si instituții foarte bogate, cum e John Hopkins University in Baltimore, Maryland, se așteaptă să piardă sute de milioane de dolari in următorul an fiscal. Asta se va combina si cu pierderea inevitabilă cauzată de absența studenților din China.

Si, desigur, asta va afecta în Europa și programul de schimburi de studenți și studii în străinătate Erasmus, unul din cele mai mari beneficii ale Europei.

Ce este programul Erasmus

Programul Erasmus a început cu 3000 de studenți în 1987, ca rapid să depășească 150.000 de studenți pe an, iar cu totul, în cele trei decenii de când există, cifra celor care au beneficiat de bursele Erasmus să depășească patru milioane.

Principiul până acum era că tinerii studiază un minimum de trei luni, sau efectuează un stagiu de minimum două luni, într-o universitate din altă țară a Uniunii Europene, unde înscrierea e plătită prin program, precum și cheltuielile de cazare.

Stagiile și perioada de studiu în străinătate sunt recunoscute de universitatea de origine. Studenții cu un handicap fizic pot primi o bursă suplimentară.

Statisticile sunt impresionante. Mai bine de un sfert din tinerii care participă la programul Erasmus își găsesc acolo partenerul de viață, cel mai adesea provenit din altă țară și altă cultură.

Pe lângă contactul cultural, aproape jumătate din cei care participă la programul Erasmus caută o carieră internațională și poartă automat idei pro-europene.

Programul Erasmus reprezintă o șansă uriașă de integrare europeană și punctul de plecare al unei identități colective europene care, în condițiile crizei actuale, este atacată și pusă în discuție.

In schimb, zecile de mii de cupluri mixte, precum și faptul că foarte multe întreprinderi și corporații pun un mare preț pe experiența în străinătate, precum și pe cunoașterea altor limbi și culturi, anunță o nouă identitate europeană, care va supraviețui crizei... chiar dacă programul Erasmus în sine ar putea să nu supraviețuiască în forma sa actuală.

****

Majoritatea universităților din R. Moldova promit să reînceapă procesul de studii de la 1 septembrie, combinând cursurile online cu cele obișnuite, angajându-se să respecte normele sanitare antiepidemice. În sălile de curs vor avea loc preponderent orele practice, cele de laborator şi majoritatea orelor pentru studenții din anul întâi. Situaţia este puţin mai diferită în cazul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Aici studenţii din anul întâi, la fel, vor avea ore în sălile de cursuri. Ceilalți studenţi vor studia exclusiv online, cel puţin în luna septembrie, întrucât tradiţional instruirea lor se face la catedrele clinice care sunt localizate în spitalele republicane şi municipale, explică prim-prorectorul Universităţii, Olga Cerneţchi:

„Cu mare regret, astăzi constatăm că toate spitalele, absolut toate spitalele sunt cu destinație Covid. Noi nu putem să ne permitem să aducem studenții în aceste condiții în instituții. De aceea deocamdată pentru luna septembrie, până se va mai lămuri situaţia epidemiologică mergem numai pe regim online chiar şi la catedrele clinice.”

Un alt specific al Universităţii de Medicină şi Farmacie derivă din faptul că peste 45% dintre studenţi sunt din străinătate. La intrarea în ţară ei trebuie deocamdată să respecte aceleași reguli valabile pentru toţi cetăţenii străini, adică să prezinte test negativ la Covid-19 şi să respecte regimul de carantină de două săptămâni. În cazul acestor studenţi, procesul de studii va începe mai târziu, precizează Olga Cerneţchi:

„Dacă noi porneam procesul de învățământ pentru cetățenii străini la 1 septembrie, ei trebuiau deja la 15 august să fie în municipiul Chişinău, ceea ce era foarte complicat în situaţia epidemiologică existentă. De aceea, pe studenţii internaționali îi aşteptăm începând cu 15 septembrie şi până la 1 octombrie când am dori să începem instruirea cu prezența fizică la toate facultăţile şi deja avem informaţii despre venirea centralizată a cetățenilor străini din India, din SUA la facultatea de stomatologie şi din Israel.”

Majoritatea statelor europene nu stăvilește călătoria cetățenilor moldoveni în scop de studii, iar elevii şi studenții sunt exceptați de regimul de carantină. Cu toate acestea, mobilitatea academică a studenţilor va fi şi ea afectată de criza pandemică, constată Claudia Melinte, coordonatoarea oficiului naţional Erasmus Plus în Moldova:

„Evident că va afecta mobilitatea într-o măsură în care diferite ţări aplică metode de contracarare a pandemiei în mod diferit. De aceea fiecare mobilitate se examinează caz după caz. O tendinţă generală este că acum multe universităţi examinează aşa numita mobilitate online, adică să înceapă o mobilitate iniţial virtuală după care funcţie de situaţia din teren, din fiecare ţară sau oraş să decidă dacă studentul va pleca sau nu. Cel puţin aşa e situaţia pentru toamna care vine.”

Programul Erasmus este considerat cel mai popular şi mai motivant program de mobilitate academica printre studenți. Anual sute de studenți, dar și profesori beneficiază de burse de studii şi stagii de practică la universități europene. Claudia Melinte spune că pandemia nu a descurajat solicitanţii, mai cu seamă că studenţii au trăit deja experiența pandemiei în semestrul de primăvară:

„Există studenţi pentru care această situaţie pandemică nu a perturbat deloc. Ei evident că vor să aplice mai departe, situaţia nu i-a speriat deloc. Sunt alţii care au trecut la activităţi educaţionale virtuale. Studenţii noştri cu care am discutat sunt puţin speriaţi de situaţie, chiar dacă au fost unele probleme legate şi de transport, nu era uşor să revină în ţară.”

Una peste alta, pandemia îi impune pe tinerii plecați la studii peste hotare să își asume adevărata maturitate și autonomie, dar nu și pe cea financiară.

XS
SM
MD
LG