Închiderea, apoi redeschiderea școlilor și noile seturi de reglementări au dus, în mai multe țări ale UE, la regândirea funcționării școlilor și a sistemelor de învățământ în general.
După primul val de entuziasm, din partea unor educatori reformatori, care se bucurau că pot folosi exemplul nesperat al unui experiment masiv de "home schooling" la scară globală, au apărut foarte rapid primele probleme: în primul rând cele economice și de distanțare socială într-un alt sens: cel al rupturii care ține de venituri si de condițiile de trai. Nu toți copiii au acasă internet de mare viteză, iar unii chiar nu au nici computer.
Fără un minimum de infrastructură tehnologică, fără o investiție în computer performant și legătură internet de mare viteză, copilul nu va putea urmări acasă lecțiile pe video ale profesorului, presupunând că acesta ar avea pregătirea să o facă, ceea ce este o altă problemă.
Acum, odată cu redeschiderea școlilor, scurtă vreme înainte de vacanțe, în majoritatea țărilor, și în perspectiva redeschiderii lor din toamnă, a apărut peste tot un model similar. Clase foarte mici, de pildă, în care să se păstreze distanțarea socială. Asta pune probleme de spațiu chiar și în țările bogate, cu infrastructură imobiliară masivă. Astfel, în Belgia, înainte de pandemie si de carantină exista deja o limitare legală a numărului de elevi la maximum 29 pentru o clasă. Noul regulament impune însă învățarea în grupuri de maximum 10 elevi. Acel spațiu suplimentar trebuie găsit undeva.
Apoi, se pune problema sanitară și a siguranței medicale. Astfel, este o observație empirică larg acceptată aceea că cei mici, sau in general tinerii sub 18 ani, se îmbolnăvesc mai rar de covid-19, dar asta nu înseamnă că în condițiile în care nu sunt respectate reguli stricte ei nu îl pot duce acasă.
Apoi vine distanțarea socială însăși: se pune problema la ce mai poate folosi mersul la școală dacă este pentru ca copiii să fie ținuți departe unii de alții? Pe de o parte, asta nu duce la o mai mare interacțiune între ei decât dacă stăteau acasă, dar sporește riscul infecțiilor sau pe acela ca ei să ducă virusul acasă.
O altă problemă majoră este apoi numărul de ore/zile care trebuie petrecute la școală (cf. tabloul infografic). Aici, europenii se arată cel mai puțin puși e restricții. Mai puțin de jumătate din cei intervievați în UE consideră că elevii ar trebui să petreacă mai puține ore și zile la școală.
Există apoi câteva țări în care, pentru anumite familii, pandemia nu a schimbat mare lucru, deoarece legea permite copiilor să studieze acasă, sub îndrumarea părinților, folosind programa oficială dar nemergând la școală.
Este vorba de Austria, Belgia, Franța, Anglia, și de toate țările scandinave și baltice, precum și Polonia și Cehia, ba chiar, teoretic și Rusia, încă din 1992, deși sistemul nu a fost practic niciodată aplicat.
***
Deşi statisticile epidemice nu sunt nici pe departe îmbucurătoare, iar R. Moldova rămâne printre ţările europene cu cea mai mare rată de infectare, majoritatea şcolilor s-ar putea să-şi reia activitateîntr-un format tradiţional chiar de la 1 septembrie.
Ministerul Educației a propus 7 scenarii în care se vor desfășura cursurile, dar a lăsat la discreția instituțiilor să opteze pentru cel care li se pare mai potrivit. Factorii decizionali precizaseră că aproape 70 la sută dintre instituțiile școlare au mai puţin de 300 de elevi, prin urmare ar putea asigura prezenţa fizică sută la sută a elevilor asigurând spațiul obligatoriu de 1,5 metri între bănci. Şcolilor cu un număr mai mare de elevi li s-a propus să desfășoare cursurile în două schimburi sau să aplice celelalte metode de lucru propuse de Minister, printre care să alterneze orele tradiționale cu cele online.
De asemenea clasele pot fi împărțite în două, iar dascălii să predea lecțiile de două ori la acele două grupuri distincte...
Reluarea învățământului online la care s-au adaptat din mers profesorii şi elevii în primăvara trecută e prevăzută doar ca o variantă de rezervă în cazuri de forţă majoră, însemnând eventuala apariţie a unor focare de infecţii în şcoală sau în localitate. Ministerul Educației a dispus ca administrațiile școlilor să țină cont de părerile primăriilor și ale părinților atunci când vor alege formula de activitate. Unii manageri spun însă că deocamdată e multă incertitudine.
Liceului „Dante Alighieri” din Chișinău numără peste o mie de elevi şi a ales două din scenariile propuse de minister: instruirea în două schimburi combinată cu cea de la distanţă, adică o dată în săptămână lecţiile la câteva discipline vor fi predate online, spune directoarea liceului Ala Leca:
„Este foarte complicat. Este un lucru pe care nu l-am făcut niciodată. Noi încercăm să prevedem, să evităm nişte probleme care pot să apară, dar e complicat. Nu ştiu cum se va realiza în practică totul. Ceea ce am schiţat noi pe hârtie e una, dar cum va fi asta în realitate încă nu ştim. Printre altele, în urma sondajelor am stabilit că instruirea la distanţă nu este solicitată nici în rândul părinților şi nici a profesorilor.”
Nu există o decizie a Comisiei extraordinare de sănătate publică ce ar autoriza reluarea lecţiilor de la 1 septembrie.
Ala Leca spune că deocamdată sunt mai multe întrebări, decât răspunsuri...
Nu e limpede cum se va proceda cu profesorii şi elevii care au boli cronice şi fac parte din zona de risc sau ce se întâmpla dacă în școală se atestă cazuri de infectare, spune Ala Leca:
„Nu există un document care ar prevede de la ce număr de copii infectaţi se închide clasa, şcoala sau schimbul în care a fost elevul. Presupun că pe focare ar trebui să se meargă, adică dacă este într-o clasă, ea se închide şi se recurge la instruirea online, dar nu ştiu întrucât nu există un document care să prevadă asta.”
Fosta ministră a educaţiei în Guvernul Sandu, Liliana Nicolăescu-Onofrei, spune că o problemă majoră rămâne a fi evoluţia situației epidemiologice:
„Chiar dacă s-a anunţat că mai mult de 800 de şcoli vor putea să aibă un proces educaţional faţă în faţă, deci copiii vor putea reveni în sălile de clasă, deocamdată înţelegem că încă nu este gata o reglementare foarte clară, un document din partea ministerelor de resort, şi al sănătăţii, şi al educaţiei, care să spună foarte clar toate elementele care trebuie respectate în vederea siguranţei elevilor şi profesorilor.
Pentru ei este important să fie luate toate măsurile de rigoare...
Îngrijorarea noastră trebuie să ţină în special de faptul că dacă nu se schimbă situaţia privind pandemia foarte mulţi copii, în special din ciclul primar şi în special din clasa 1 riscă să nu fie suficient de bine sprijiniţi pentru că ei sunt cei care nu pot învăța la distanţă sau online. Pentru ei este important să fie luate toate măsurile de rigoare.”
Premierul Ion Chicu a anunțat recent că pentru a diminua riscul de contaminare în instituțiile educaționale Guvernul va aloca pentru început peste 50 de milioane de lei pentru achiziții de termometre, scanere și alte măsuri de protecție.
