De la începutul epidemiei de COVID-19, CCF Moldova a atras atenția că familiile vulnerabile sunt cele mai afectate de pandemie. Un recent studiu al organizației confirmă aceste temeri: jumătate dintre familiile intervievate susțin că venitul le-a scăzut odată cu instituirea stării de urgență, fiecare a doua familie cu copii de vârstă școlară nu au putut să le asigure copiilor la educație on-line, iar fiecare al cinci-lea copil este afectat emoțional de sentimentul de izolare, frică sau plictiseală.
Mariana Iosob de aproape zece ani este asistentă socială în comuna Băcioi, localitate din apropierea Chișinăului. Femeia trece zilnic pe la câteva familii din sat. Cele patru luni de epidemie le descrie ca fiind cele mai grele de când se știe asistentă socială. Și asta pentru că necesitățile beneficiarilor au crescut, iar din cauza epidemiei majoritatea angajaților sociali au avut practic mâinile legate.
În această situație cel mai mult au avut de suferit copiii
Mariana Iosob constată că în această perioadă au fost afectate în special familiile în care mama sau tata munceau cu ziua – aceștia nu au mai putut să-și asigure un venit constant. Situația s-a schimbat foarte puțin acum, după ce au fost ridicate o parte dintre restricțiile menite să combată pandemia, spune asistenta socială din Băcioi: „Să spun că e mai ușor, nu pot. E mai ușor doar pentru că avem posibilitatea să mergem direct în familii, dar încă este complicat și se resimt aceste două luni de izolare. În această situație cel mai mult au avut de suferit copiii. Evident că în familiile unde sunt cinci sau șase copii și au doar un telefon sau doar un calculator, nu au putut să frecventeze orele on-line toți copiii. Noi dacă suntem la nivel rural, vedeam că în timpul orelor copiii erau în curtea casei sau în drum. Nu erau prezenți la ore din motiv că nu aveau tehnica necesară, că nu erau monitorizați la timp de părinți”.
Constatarea asistentei sociale din comuna Băcioi este confirmată de un recent studiu al organizației Copil, Comunitate, Familie (CCF Moldova) în cadrul căruia au fost intervievate 140 de familii în care cresc peste 400 de copii. Potrivit studiului, aproape jumătate dintre părinți nu au putut asigura copiilor acces la educație on-line.
Contau mult pe faptul că copiii mergeau la grădiniță, la școală, primeau acolo mesele gratis
Liliana Rotaru, președinta CCF Moldova spune că au existat și familii care într-o lună au trebuit să se descurce cu 540 de lei: „Vorbim despre familii mono-parentale, familii cu mulți copii, care contau mult pe faptul că copiii mergeau la grădiniță, la școală, primeau acolo mesele gratis, părinții sau unicul părinte putea să meargă la serviciu. Or, odată cu instituirea stării de urgență și introducerea restricțiilor de deplasare, închiderea unor întreprinderi, a apărut această problemă de micșorare sau chiar de pierdere a venitului. Vă imaginați cum poate asta să afecteze viața, sănătatea, alimentația și dezvoltarea copiilor sau adulților?”
O altă constatare a studiului e că fiecare al cinci-lea copil este afectat emoțional de sentimentul de izolare, frică sau plictiseală. Liliana Rotaru spune că cel mai complicat le-a fost copiilor cu nevoi speciale. Micuții cu deficiențe de auz, bunăoară, care comunică cu cei din jur inclusiv „citind” pe buze nu puteau urmări ce spun învățătorii la ore: „Calitatea actului educațional pentru acești copii a fost un pic compromis. Pentru că copiii, la fel și profesorii lor, au un echipament, un sistem FM de amplificare a sunetului. Fără acest sistem care trebuie să fie în același spațiu fizic, copilul nu mai putea să aibă acces la acest sunet amplificat. Pentru unii copii cadrul didactic de sprijin care stă lângă el sau lângă ea la lecții este un serviciu excepțional de util și de important. Or, la distanță și având acces sporadic, copilul înțelege mai puțin, este mai nerăbdător, are senzația că nu-l poate ajuta profesorul, logopedul sau cadrul didactic de sprijin”.
Liliana Rotaru spune că este cumva de înțeles că atât autoritățile locale, cât și cele centrale au fost prinse pe picior greșit de pandemia de COVID-19 și că pur și simplu au fost depășite de numărul mare de îmbolnăviri spre care au fost îndreptate resursele – umane și financiare. Președinta CCF Moldova spune însă că dacă nu se vor lua măsuri pentru depășirea golurilor lăsate de pandemie, inclusiv în educația copiilor, consecințele pe termen lung vor fi greu de recuperat. Organizarea meditațiilor în lunile de vară pentru copii care nu au avut acces la educație sau crearea unui fond de urgență pentru sprijinirea pe viitor a familiilor cu venituri modeste – sunt două dintre problemele cele mai stringente ce ar trebui să figureze pe agenda autorităților de toate nivelele.
