Linkuri accesibilitate

Constantin Spînu: „Fiecare deces poartă și vina noastră, fiecare caz apărut, nou infectat este rezultatul nepăsării noastre”


Constantin Spînu, şeful Direcţiei cercetare şi inovare a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică

În ultimele 24 de ore, în Republica Moldova, au fost testate pozitiv cu COVID-19 alte 478 de persoane.

Informația a fost anunțată de ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, în cadrul briefingului din această seară. Bilanțul a ajuns, astfel, la 12732 de cazuri. Pandemia de coronavirus a trecut sau se apropie de apogeu în Republica Moldova , este una din întrebările adresate academicianului Constantin Spînu, şeful Direcţiei cercetare şi inovare a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.

Fiecare deces poartă și vina noastră, fiecare caz apărut, nou infectat este rezultatul nepăsării noastre”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:20:37 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ceea ce auzim noi zilnic, că sute de moldoveni au fost testați pozitiv cu COVID-19, unele persoane sunt victime ale acestei pandemii, așa încep știrile de ceva timp aproape zilnic, informațiile trezesc îngrijorare și aceste date arată că pandemia de coronavirus se extinde cu repeziciune în Republica Moldova. De ce se înregistrează antirecorduri de noi cazuri de infectare aproape zilnic?

Constantin Spînu: „E o situație care este caracteristică pentru toată lumea, deci nu avem noi ceva specific în Republica Moldova, dar avem și unele gafe, rezultat al comportamentului nostru neadecvat. În această perioadă au fost instituite un șir de restricții dure: izolare la domiciliu, distanțiere, spitalizare la timp ș.a.m.d. Diagnosticul s-a pus în mișcare, pentru că fiecare persoană care a venit de după hotare, în special din Italia sau Rusia, era rapid identificată și astfel izolată. Dar încetul cu încetul în țară am obținut și o transmitere comunitară în rândul celor pe care îi avem acasă. Cât de cât am avut o mică tendință de descendență, eu special cândva am amintit la toată lumea că astăzi nu avem la îndemână un vaccin efectiv împotriva acestei infecții COVID, nu avem remedii antivirale specifice, fiindcă acele remedii antivirale care acum se utilizează în toată lumea sunt remediile deja cunoscute, dar se testează pentru a identifica dacă pe lângă proprietățile pe care le cunoaștem manifestă și acțiune anticoronavirală, dar substanțe absolut noi, remedii noi, deocamdată, la ziua de astăzi nu sunt. Un vaccin nou este un produs care cere timp, deci rămânem la măsurile nespecifice pe care le cunoaștem fiecare din noi. Înainte de Paști, înainte de sărbătorile de 1, 2 și 9 mai, eu am luat cuvântul și am spus: „Oameni buni, haideți să blocăm aceste activități pe parcursul acestor sărbători de Paști, haideți să blocăm acele chestiuni care se petrec tradițional pe 1, 2 și 9 mai, fiindcă dacă n-o să respectăm acele reguli de bun comportament, de izolare, de distanțiere, de renunțare la diferite manifestări publice etc., după asta, la o perioadă de 6-7 zile, maximum 14 zile o să avem o răbufnire de noi cazuri”.

N-am respectat acele recomandări și acum avem ceea ce avem

Așa s-a și întâmplat că după această perioadă în care cât de cât s-a diminuat numărul îmbolnăvirilor, n-am respectat toate acele prevederi pe care le-au recomandat Comisia pentru Situații Excepționale și Comisia Națională de Sănătate Publică, n-am respectat acele recomandări și acum avem ceea ce avem. După asta au fost strămutate termenele de vizitare a cimitirelor, de asemenea am spus că la cimitire de Paștele Blajinilor o să se adune lume din toate colțurile republicii și, în special, de după hotare și aceste manifestări religioase este posibil să servească ca o sursă suplimentară de răspândire. Mai mult ca atât, am spus că acest agent viral sau virusul nu se uită cine ești: profesor, academic, slujitor de biserică, afectează preponderent persoanele de vârstă înaintată, dar și persoanele tinere. Și în ziua de azi noi ne-am convins că, din păcate, avem și slujitori ai bisericii bolnavi, avem un număr considerabil de medici bolnavi, colegi de-ai noștri și îmi pare rău... Deci acesta este rezultatul nepăsării noastre, fiindcă exact acest pachet de măsuri se aplică și în alte țări, acolo de asemenea nu au vaccin, fix în aceeași situație se află și ei, dar nivelul de cultură sanitară este cu mult mai sporit și nivelul de conștientizare a pericolului este de asemenea mai ridicat și aceleași țări balcanice și țările baltice au număr de infectați la milion de zeci de ori mai mic.”

Europa Liberă: Bilanțul persoanelor care au murit din cauza COVID-19 ar putea ajunge degrabă la 500. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunța 28 de mii de cazuri în Republica Moldova, autoritățile spun că ar putea să depășească chiar și peste 30 de mii de cazuri. Ce se va întâmpla în sistemul sanitar? Sau Republica Moldova ar putea să devină prima țară din lume unde se va produce imunizare naturală? Câte cazuri de deces sunt?

Constantin Spînu: „Mai mult de 400.”

Europa Liberă: Aproape 500.

Constantin Spînu: „Nu pot spune cifra exactă, din păcate, situația în fiecare oră se schimbă. Aș vrea să spun numai una: fiecare deces poartă și vina noastră, fiecare caz apărut, nou infectat este rezultatul nepăsării noastre. Haideți cumva să demonstrăm că suntem o națiune civilizată și cu nimic nu ne deosebim de țările civilizate unde morbiditatea este de zeci de ori mai mică. Deci, acest presing asupra sistemului sanitar, asupra sistemului de sănătate, cauzat de nepăsarea noastră, poate să ducă la un colaps, la un colaps în care să nu avem cadre medicale, pentru că, vedeți, în fiecare zi 25-30 de cazuri de infectare a personalului medical.”

Europa Liberă: Ați amintit că și personalul medical e într-o situație delicată, e supraobosit, iată că Republica Moldova se confruntă cu una din cele mai mari rate de infectare în rândul personalului medical și auxiliar din Europa cu aproape 2.000 de persoane. Doctorii pot ajunge la disperare, supraoboseală, se pot epuiza...

Constantin Spînu: „Doctorii sunt ființe vii ca și noi, sunt oameni care au familii, au copii ș.a.m.d. Oameni buni, dați-vă seama: asta este prima și unica linie de apărare a noastră! Dacă nu respectăm acele reguli de bună practică, tot acest presing se revarsă asupra sistemului medical, fiindcă fiecare caz nou apărut în rândul lucrătorilor medicali, în rândul populației, acele cazuri sunt tragice. Eu mă refer la cazurile letale care sunt cumul la greșelile făcute de noi. Fiecare din noi purtăm vină, eu îmi dau seama că au fost două luni de restricții totale și fiecare este dornic de aer liber, de pădure, de câmp, de frigărui etc., dar în spate la toate acestea se ascunde viața noastră. Deci, numărul sporit al cazurilor în rândul lucrătorilor medicali este un indicator indirect care ne demonstrează că noi nu facem absolut nimic pentru a reduce riscul, se face puțin. Putem noi să ne jurăm, să spunem ce vrem: numărul sporit și tendința de creștere a numărului de infectați, asta încă o dată este ca o oglindă, ca o reflectare strâmbă a acelor măsuri pe care, din păcate, noi nu le realizăm în practică. Noi avem făcute foarte multe documente bune, dispoziții, ordine și ce vrei și cum vrei, dar dacă ele nu sunt implementate în practică la nivel de fiecare persoană, la nivel de fiecare casă, mahala sau cartier, din toate aceste măsuri se formează situația epidemiologică în țară.

Vreți o situație epidemiologică favorabilă, vreți ca Republica Moldova din zona roșie să treacă în zona verde, vreți să plecați la odihnă la mare? Haideți cu toții împreună să depunem acest efort pentru reducerea riscului. Asta referitor la ceea ce m-ați întrebat Dvs. că am putea ajunge la o imunizare colectivă. Deci, nu este posibil ca noi să-i blocăm acasă pe toți, nu numai la noi, în toate țările, dar respectarea acestor măsuri face ca această încărcătură să crească treptat, nu brusc și atunci sistemul de sănătate încetul cu încetul face față, dar dacă noi am lăsat fără control aceste realizări care foarte mult depind de nivelul de conștientizare, de nivelul de comportament al nostru. Noi nu suntem în stare ca la fiecare portiță să punem câte un polițist sau medic, haideți să ne bazăm pe responsabilitatea fiecăruia, fiindcă prin cumularea acestor acțiuni se formează acea situație epidemiologică favorabilă pe care noi ne-o dorim atât de mult în țară.”

Europa Liberă: Pentru că în societate s-au făcut declarații că cei mai buni specialiști au fost înlăturați de la luarea deciziilor, sunteți consultați, ANSP poate pune piciorul în prag ca autoritățile să reacționeze adecvat la situația creată?

Constantin Spînu: „Toate deciziile se iau la nivel de comisii, pe întrebările pe care eu le cunosc sunt întrebat de colegii mei, poate acea componență a comisiei vedeți ce sens aici e... Poate la nivel de protocol clinic se cere de a fi specialiști de performanță, la nivel de comisie în care sunt încadrate activități ce țin de măsuri administrative, medicul nu poate să cunoască aceste chestii, de atâta este implicată administrația publică.”

Europa Liberă: Dar percepția societății știți care e? Că politicienii, președintele, premierul, ministra sănătății declară în fiecare zi anumite lucruri, iar specialiștii apar mai rar?

Constantin Spînu: „Eu așa înțeleg, toată această informație, deci la nivel de specialiști, Comisie pentru Situații Excepționale, Comisie Extraordinară de Sănătate Publică trebuie să furnizeze o informație unificată, standardizată, de care să se folosească toți, de la opincă, până la vlădică sau de la vlădică și până la opincă.”

Europa Liberă: Dar pentru cetățean e mai convingător când vine specialistul și-i vorbește sau când vine politicianul?

Constantin Spînu: „Dacă ține de informație profesională, ce ține, de pildă, de profilaxie, diagnostică, tratament ș.a.m.d. atunci, clar lucru, trebuie să o spună specialistul, când se pun în discuție măsuri administrative – înseamnă că ies acele persoane care ține de competența lor, adică de măsuri administrative, dar indiferent de acest fapt sunt tot timpul și demnitarii de stat de diferite niveluri trebuie numaidecât să consulte de fiecare dată specialiștii, trebuie să avem o informație veridică de care să se conducă toată lumea, fiindcă de aici apar și unele discuții suspecte, apar niște chestiuni sceptice, care nu sunt întotdeauna convingătoare. De aceea, în acele situații în care se cere părerea specialistului ca să spună care este, de pildă, pronosticul sau dinamica ș.a.m.d., se cere de a fi antrenați specialiștii care cât de cât înțeleg situația, iar în condiții când se pune în mișcare pachetul de măsuri administrative, deci de comun acord cu administrația publică locală sau centrală.”

Europa Liberă: În Republica Moldova, pandemia de coronavirus a trecut sau se apropie de apogeu?

În prezent ne aflăm încă în faza de sporire

Constantin Spînu: „Informația pe care o avem și apariția de noi cazuri într-un număr semnificativ demonstrează că, deocamdată, ne aflăm în perioada de ascendență, deci nu am atins vârful, dacă dă Dumnezeu, după asta începem să intrăm în perioada de sub-platou sau de stabilizare, dar în prezent ne aflăm încă în faza de sporire.”

Europa Liberă: Dar cum trebuie să-și dea seama cetățeanul când Republica Moldova trece prin primul val și când începe al doilea val?

Constantin Spînu: „Cetățeanul trebuie să fie conștient de faptul că primul val, descendența sau sporirea platoului și descendența, totul depinde de nivelul nostru de cultură sanitară – în ce măsură noi vom respecta acele reguli, în aceea vom avea rezultatul scontat.”

Europa Liberă: Dar trebuie să existe o descreștere cât de mică a numărului de îmbolnăviri?

Constantin Spînu: „Noi suntem mecanismul, noi, populația, suntem mecanismul care stă la baza creșterii sau descreșterii pandemiei, noi formăm acel pic, acel vârf, prin dezordinea noastră noi favorizăm apariția acestui pic. Dacă atingem vârful și undeva timp de 14 zile, perioada maximă de incubație, nu vedem mai departe o creștere, atunci se poate presupune că, într-adevăr, intrăm într-o perioadă de stabilizare. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că rata de contagiozitate va fi 1 raportat la mai mic ca 1, că dacă-i 1 raportat la 1, înseamnă că fiecare persoană infectează altă persoană, dar dacă rata de infectare e 1 undeva la 0,5, înseamnă că puterea de infectare îi mai joasă, deci nu-i 1 la 2, când o persoană infectează 1 sau 2, sau 3, sau 4, atunci acest indicator este caracteristic pentru perioada de stabilizare și începutul fazei de descreștere. Iată atunci o să avem temei de a spune.”

Europa Liberă: Și valul doi?

Constantin Spînu: „Valul ca și val îi format dintr-o latură care spune că dacă ne ducem în sus, deci e de creștere, de stabilizare și de coborâre. Și dacă am parcurs aceste trei componente, atunci înseamnă că am mers la un val și după primul val, dacă apare o perioadă cât de cât pacifică, cu un număr mai mic, înseamnă că suntem într-o perioadă de inter-valuri. În cazul de față, noi nici primul val încă nu l-am depășit.”

Europa Liberă: Unele voci spun că e mic numărul testelor. Ar putea să crească capacitățile de testare până la 5.000 de teste COVID-19 pe zi, așa cum se cere?

Constantin Spînu: „Aveți perfectă dreptate: cu cât mai multe teste se efectuează, cu atât depistăm mai multe persoanele infectate și dacă le depistăm și le izolăm, astfel vom reduce ritmul de sporire, dar fiecare după buzunarul său. Dacă este în puterea statului să acopere toate aceste cheltuieli, noi, într-adevăr... Eu aș spune că Agenția Națională de Sănătate Publică prima s-a confruntat cu această patologie și eu, fiind unul dintre colaboratorii acestei agenții, sunt martor că specialiștii noștri din noapte până în noapte fac tot ce-i posibil ca să acopere necesitățile ce țin de testare.”

Europa Liberă: Mulți critică testele la stat și spun că la privat sunt de calitate, iar la stat nu au calitate bună.

Constantin Spînu: „Haideți să nu umblăm cu speculații de acestea că la stat, la privat, că dacă am plăti ar fi mai bine. Toate testele care sunt utilizate în Republica Moldova și în special în instituțiile de stat, eu ca specialist în virusologie, autor la vreo 980 de lucrări și patente și ce vrei și adică eu am oleacă de idee ce înseamnă test bun sau mai puțin bun. Toate testele care se pun în lucru în Republica Moldova sunt teste precalificate de OMS și dacă i-a pus nota „12” la laborator, deci laboratorul poate să lucreze și poate face față...”

Europa Liberă: Dar vă întrebam: 5.000 de teste pe zi se pot face?

Cei care stau în prima linie sunt copiii noștri, frații, surorile

Constantin Spînu: „Ceea ce întrebați de 5.000, dacă într-adevăr acum în Republica Moldova laboratoarele private și laboratoarele de stat undeva-s la numărul de 10 și dacă au să fie dotate cu personal și cu consumabile, se poate de ajuns și la o cifră mai mare, dar toate aceste cifre vin din nepăsarea noastră, din numărul care se infectează tot mai mare și mai mare. Și încă un lucru să țineți minte: toate acestea costă bani și în loc acești bani să se ducă pe fortificarea sistemului de securitate a lucrătorilor medicali, pentru a procura, poate acum au apărut, echipamente mai sofisticate. Și dacă echipamentele sunt mai sofisticate, atunci se exclude sută la sută riscul de a se infecta, deci ar fi cazul noi aici să apăsăm, fiindcă cei care stau în prima linie sunt copiii noștri, frații, surorile etc. Înțelegeți? Atunci când ne privesc pe noi acele, nu dă, Doamne, cazuri letale, când ai auzit că cineva apropiat din familie – frate, soră, copil – a decedat, atunci ne dăm seama că, uite, din ce cauză, dar așa, stând undeva, într-un loc public la o bere: „Ei, acela a decedat..., o să treacă”, dar când îl pișcă că asta se întâmplă din cauza nepăsării noastre, din cauza acelor gafe făcute de noi, atunci începem a simți. Îmi dau seama că mai mult suferă acele persoane care au diferite co-morbidități sau diferite patologii preexistente: diabet zaharat, patologii cardiovasculare, insuficiență renală ș.a. și această infecție servește ca un imbold, dar fără această infecție ar putea s-o ducă și mai departe.”

Europa Liberă: Ministerul Sănătății are o schemă de tratament?

Constantin Spînu: „Deseori sunt convocat la ședințele care sunt dedicate aprobării protocoalelor clinice și în protocolul clinic este exact stabilit care este algoritmul de tratament al bolnavilor cu forme ușoare, cu forme medii și cu forme grave, severe. Deci, acestea sunt documentate și implementate pentru toate instituțiile medicale în funcție de nivelul de asistență medicală, fiindcă avem protocoale pentru asistența medicală primară, spitalicească, pentru femeile însărcinate etc. Toate aceste activități sunt reglementate, sunt specificate și sunt stabilite într-un algoritm care este elaborat de specialiștii principali ai Ministerului Sănătății.”

Europa Liberă: Mult timp s-a discutat în societatea moldavă despre ceea ce zic fețele bisericești. Știți că unii dintre preoți spuneau că nu există COVID, că e un fel de cipizare și nu ar trebui enoriașii să creadă. Iată că după cazul care s-a întâmplat la Bălți, unde și episcopul Marchel, dar și 14 alte fețe bisericești au fost testate pozitiv, se pare că se schimbă și atitudinea bisericii.

Constantin Spînu: „Oameni buni, virusul nu ține cont: ești față bisericească, ești din mediul academic sau ești din popor, deci se pune în discuție dacă persoana respectivă este receptivă. Iată asta e! Restul nu are importanță. Dar această situație a schimbat radical poziția fețelor bisericești că, într-adevăr, aceasta este o infecție virală, cauzată de o tulpină virală absolut nouă în circulație...”

Europa Liberă: Dar ușile bisericilor s-au deschis deja...

Constantin Spînu: „Eu nu vreau să fac reclamă pe seama acelor oameni care s-au îmbolnăvit, dar preoții sau fețele bisericești în această situație trebuie să devină aliații noștri, fiindcă împreună avem de-a face cu o singură povară, avem de-a face cu o infecție care ne urmărește pe fiecare dintre noi.”

Părintele Marchel, episcop de Bălți și Fălești
Părintele Marchel, episcop de Bălți și Fălești

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru acel segment al societății care vorbește despre această cipizare și nu crede nici în ruptul capului că există această epidemie?

Constantin Spînu: „Despre cipizare a fost spus și de către părintele Marchel de la Bălți și acum, nu dă, Doamne, eu nu doresc, Doamne ferește, la nimeni acum, acest caz a pus punct la toate cipizările. Episcopul personal a declarat că, din păcate, aceasta este o boală infecțioasă care prezintă risc pentru toată populația.”

Europa Liberă: Episcopul Marchel a recunoscut că are COVID-19, și-a schimbat macazul și a spus că lumea trebuie să respecte recomandările...

Constantin Spînu: „Haideți, fraților, să respectăm acele recomandări care sunt date de specialiști!”

Europa Liberă: Da, dar această față bisericească a făcut această declarație după ce a susținut sus și tare că pandemia COVID-19 a fost inventată pentru vaccinarea forțată prin cipizare?

Constantin Spînu: „El a mers pe această cale din necunoaștere. Iartă-L, Doamne, că nu știa ce face și ce zice!”

XS
SM
MD
LG