Linkuri accesibilitate

Natalia Grâu: Trebuie să asigurăm relansarea procesului educațional conform planului-cadru, de la 1 septembrie


Imagine generică

Când și cum începe școala în R. Moldova?

Când a avansat cele șapte scenarii pe care să și le aleagă școlile atunci când se vor redeschide după trecerea epidemiei, Ministerul Educației de la Chișinău nu a spus dacă această redeschidere este recomandată din 1 septembrie, sau ar fi riscantă totuși. Iată de ce Liliana Barbăroșie a căutat să afle de secretarul de stat responsabil de domeniul educației, din cadrul ministerului, Natalia Grâu, dacă o întârziere a începutului de an școlar se ia în calcul, ca și opțiune în caz că epidemia nu va bate în retragere.

Natalia Grâu: Trebuie să asigurăm relansarea procesului educațional conform planului-cadru, de la 1 septembrie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:22:51 0:00
Link direct

Natalia Grâu: „Cu siguranță, nimeni nu poate fi sigur de contextul în care vom începe anul școlar către 1 septembrie. Deci, nu putem fi siguri că vom reveni la o normalitate pe care ne-o dorim cu toții, dar ceea ce este sigur e că noi trebuie să asigurăm relansarea procesului educațional și viziunea noastră este ca acest lucru să se realizeze în conformitate cu prevederile planului cadru, adică de la 1 septembrie în mod tradițional, pentru că această dată reglementată, partajarea anului pe semestre și tot ce urmează ulterior: examene de absolvire, proces de admitere este corelat cumva într-un spațiu temporal și pentru noi este important să respectăm aceste termene. De aceea, în funcție de contextul epidemiologic care va fi, ministerul la momentul actual analizează, examinează și a dezvoltat mai multe opțiuni.”

Europa Liberă: Ajungem imediat și la ele, dar aș vrea o precizare. În ce condiții, iată, ministerul, evaluarea ministerului ce arată? În ce condiții revenirea la școală din 1 septembrie ar putea fi riscantă, nu știu, dacă se mențin aceiași indicatori epidemiologici, dacă situația se înrăutățește sau cum e?

Natalia Grâu: „La momentul de față, bunăoară, noi avem la nivel de țară stare de urgență în sănătatea publică. Deci, apriori avem un regim special de activitate în toate domeniile. Cel puțin, dacă s-ar menține o stabilitate, noi trebuie să fim pregătiți și așa cum din luna martie am putut reanima procesul educațional de la distanță, cel puțin același lucru trebuie să vedem în ce condiții și ce măsuri trebuie să fie luate pentru ca procesul educațional să fie realizat. Acești copii nu pot să stea în afara procesului educațional, nici nu au pe capul cui să stea și nu pot fi lăsați de izbeliște. Deci, noi trebuie să găsim toate soluțiile pertinente ca acești copii să înceapă procesul educațional.”

Europa Liberă: Așadar, ați propus 7 scenarii în care se poate relua procesul educațional de la 1 septembrie. V-aș ruga mai întâi să ne ajutați să le recapitulăm.

Natalia Grâu: „Primul model ar fi acela pe care îl spuneți Dvs., că am putea să revenim cu bine la școală cu o prezență fizică a 100% de copii. Acest model de revenire cu prezență fizică, chiar dacă persistă starea de epidemie în țară, chiar dacă nu suntem la zero, n-am ajuns la această situație, este pentru acele școli care au un număr, să zicem, rațional sau un număr mai mic de copii și atunci în sala de clasă pentru fiecare copil este prevăzut un loc anume și numărul de copii respectă acele reglementări pe care le stabilește Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), reglementări de spațiu, bunăoară, cum am dat la grădinițe. Am solicitat avizul experților de la ANSP referitor la cât spațiu, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ar reveni unui copil în acest context specific de învățare. Și vreau să vă zic că fiecare lucru cumva are și o latură pozitivă. Aspectul acesta negativ că școlile în Republica Moldova sunt mici, numărul copiilor descrește și avem clădiri mari, dar cu un număr mic de copii și nu folosim la capacitate maximă aceste clădiri acum se pare că ar putea să constituie un atu pentru aceste instituții, pentru că noi în țară avem 1.250 de școli și din numărul acesta de școli undeva 74 la sută, adică 925 de școli au un număr de până la 300 de copii și capacitatea clădirii e suficientă, ca să poată fi asigurată această distanțare fizică între elevi.”

Europa Liberă: Două precizări legate de acest scenariu. Dacă un părinte, de exemplu, consideră că e riscant să-și trimită copilul la școală, iar școala decide că se deschide, are dreptul să nu-l trimită la școală sau încalcă legea?

Natalia Grâu: „Eu cred că un părinte are dreptul, mai ales având un copil, să admitem, cu boli cronice sau, să zicem, un copil care se teme să vină la școală și părintele are această frică sau la ei în familie sunt persoane în vârstă, din acel grup de risc, pentru că copilul ar putea deveni doar purtător. Și atunci nu ar fi pus atât el în pericol, cât sunt puși în pericol, de exemplu, membrii familiei. În situația unei argumentări foarte clare, eu consider că instituția trebuie să ofere deschidere acelor părinți și, după caz, pentru a anumite categorii, întrucât pot fi copii cu cerințe educaționale speciale, că pot fi copii din zona de risc și ei, să fie această agreare: ce trebuie să îndeplinească părintele, ce trebuie să îndeplinească școala ca elevul să nu rămână în afara procesului de studii, dar, totodată, să aibă acces la educație în anumite condiții.

Deci, eu cred că aici trebuie să existe dialog, trebuie să existe comunicare și trebuie să existe soluții. Noi vorbim acum de o situație excepțională. Și atunci, el ar putea face învățământ de la distanță, parcurgând aceeași programă și aceleași conținuturi zilnice, identificându-se soluțiile de comun acord între părinți și instituția de învățământ.”

Europa Liberă: A doua precizare. Dacă o autoritate locală care trebuie să decidă deschiderea sau nu a școlii și în ce formulă va decide să facă altfel decât îi spune statul, admiteți că ar putea exista aceste situații până și la dotarea instituției cu dezinfectanți, ca să zicem așa? Bunăoară, o primărie zice că nu are dezinfectanți și nu deschide școala, deși condițiile de la minister ar arăta că ar trebui să deschidă?

Natalia Grâu: „Bine, nu primăriile decid asupra redeschiderii, instituțiile de învățământ sunt subordonate APL-2, consiliilor raionale și la nivel de consiliu raional nu poate să fie o interpretare atât de eronată și, în primul rând, sunt structurile abilitate teritoriale, ANSP, ANSA. Instituțiile nu se vor deschide arbitrar, în fiecare an există o evaluare a instituției și gradul ei de pregătire către începerea procesului educațional și atunci se verifică cum se respectă normele de sănătate și cum a fost pregătită școala. Nu înseamnă că dacă suntem în acest an special, noi vom trece peste această etapă, ba dimpotrivă, ea trebuie să fie și mai responsabilă, și mai corectă, și mai bine organizată.”

Europa Liberă: Dar aveți temeri că aceste instituții pe care le-ați enumerat nu vor fi capabile, din punct de vedere financiar chiar, să doteze școlile cu tot ce e necesar? Sau ce credeți la minister că e necesar?

Natalia Grâu: „Trebuie să precizăm că foarte multe instituții de învățământ întâmpină dificultăți financiare, deci deja au deficit financiar și avem dialog acum cu Ministerul Finanțelor să vedem cum suplimentăm aceste deficit financiar.”

Europa Liberă: Cu cât ar trebui?

Natalia Grâu: „Ministerul Finanțelor a estimat o cifră de 175 de milioane de lei pe care o va aloca, dar astăzi zic că este deficit de buget, nu este procurare de dezinfectanți, dar, pe de o parte, suplimentarea acestui deficit, iar pe de altă parte, statul va analiza și eu știu că există preocupare la nivel de guvern de a identifica resurse pentru suplimentare, pentru dotarea cu acești dezinfectanți.”

Europa Liberă: E limpede. Haideți să revenim la celelalte șase scenarii.

Natalia Grâu: „Cât privește modelul 2. Acesta este modelul pentru instituțiile care sunt mai mari, au un număr mai mare de copii și pentru ele noi recomandăm activitate în două schimburi. În capitală avem instituții care învață în două schimburi, dar trebuie să luăm în calcul impactul pe care îl are învățatul în două schimburi. În schimbul doi sigur că este un randament mai mic, de aceea noi recomandăm acest model în special pentru clasele liceale, pentru cei din învățământul primar și gimnazial să se asigure învățământul în primul schimb, de asemenea lecțiile să aibă o durată prescurtată, pentru ca schimbul doi să înceapă cât mai devreme posibil. Un alt model care poate fi aplicat vizează un model de învățare combinată, în care sunt zile în care copilul vine la școală, de exemplu, clasele sunt mari, să zicem clase de 30 și ceva de elevi, mai ales în capitală și în centrele raionale există instituții mari și atunci nu se poate garanta spațiu suficient pentru distanțare și organizarea învățământului pe schimburi n-ar fi o soluție bună pentru ei. În cazul lor, noi recomandăm zile de prezență și zile de învățare de la distanță, alternându-se. Astfel, copilul învață de la distanță, dar el nu pierde legătura cu școală. În zilele de prezență se face predarea de material nou, iar în zilele de la distanță se face consolidare de material și, chiar dacă copilul nu are conexiune tehnică, el are sarcini și are ghidare ce trebuie să facă în ziua de învățare la distanță.

jJumătate de clasă învață la distanță, jumătate de clasă învață online

Modelul 4 este asemănător cu modelul pe care l-am enunțat – cu zile când se vine la școală, doar că modelul 4 presupune că la nivelul unei clase, avem jumătate de clasă care învață la distanță, jumătate de clasă care învață online. Astfel se separă copii din clasă – jumătate dintre ei vin într-o zi, cealaltă jumătate vin în altă zi. Și dacă există conexiune, sigur că acest model presupune că există dotare tehnică, adică și școala este dotată cu tehnică, și copilul dispune de tehnică. Este un model care are niște condiții mai restrictive, dar, iarăși, acest model noi îl recomandăm pentru școlile mari și nu doar școli mari, dar școli cu clase mari, or, în Republica Moldova asemenea clase mari nu sunt atât de multe.”

Europa Liberă: Și urmează încă trei modele combinate, din câte înțeleg?

Natalia Grâu: „Da!”

Europa Liberă: Dar uitați-vă ce am observat. Am observat că 5 din aceste 7 modele pe care le-ați propus sunt bazate, parțial, pe studiul la distanță, studiul online. O știre pe care am văzut-o zilele trecute în România era că s-au făcut cercetări și foarte mulți dintre copii nu au abilități de a învăța online, chiar dacă au un calculator sau un telefon la îndemână, copilul nu știe să învețe, că nu a fost instruit până acum să învețe online. Ce arată situația la noi? Ce cercetări s-au făcut? Câți dintre copii au un calculator și câți pot lucra la el?

Natalia Grâu: „La etapa de analiză noi n-am ajuns, noi am fi vrut luna septembrie, dacă se revine la normalitate, s-o dedicăm evaluării de necesități, să avem evaluări inițiale la toate disciplinele și să înțelegem cum trebuie să lucrăm. Copiii sunt prieteni cu tehnologiile mai mult decât adulții. Și atunci, nu că ei nu pot învăța de la distanță, copilul învață foarte bine, dar întrebarea este cât de adaptat este procesul educațional și cât de bine reușesc cadrele didactice să transpună procesul educațional online.”

Europa Liberă: Și răspunsul Dvs. la această întrebare care este? Cât de bine reușesc?

Natalia Grâu: „Am constatat un clivaj mare între profesori cu competențe foarte avansate și avem profesori care dezvoltă conținuturi, nu doar utilizează, dar ei creează conținuturi didactice și fac diferite produse foarte interesante și apreciate de copii și proiectează.”

Europa Liberă: Cam câți ar fi în total?

Natalia Grâu: „La conferința pe care a organizat-o Ministerul Educației în colaborare cu Primăria municipiului Chișinău am avut peste 8.000 de participanți și am văzut acest lucru. Și pe de altă parte, la alt pol avem cadre didactice care nu dețin minimumul necesar de competențe digitale.”

Europa Liberă: Ați reușit să faceți ceva cu ei?

Natalia Grâu: „Cu siguranță! Noi am identificat aceste cadre didactice care au necesitatea de formare, am zis că era firesc să dețină aceste competențe cadrele didactice, însă acum nu vom încerca să punem presiune, dar vom încerca să acționăm în termeni de soluție, de aceea Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a lansat un Program național de alfabetizare digitală a cadrelor didactice și am identificat numărul real, pentru că noi am solicitat și în luna mai să vedem câți nu pot și atunci am avut o cifră mai modestă, mai puțini au zis că au nevoie de formare. Atunci când profesorii au aflat că va fi un program de formare gratuit și vor putea beneficia, iată la programul pe care l-am lansat luni, chiar în săptămâna aceasta, avem înscrise peste 3.300 de cadre didactice care și-au anunțat această necesitate de a fi formate. Vă dați seama? Din numărul total de 27.000 de cadre didactice, 3.300 au nevoie de această alfabetizare minimală de utilizare și implementare TIC și noi am identificat la minister la etapa inițială o sumă de 250 de mii ca să lucrăm cu formatori. O să lucrăm cu formatori naționali, formatori regionali și instituționali, care deja să lucreze față în față, în activitate directă cu acești profesori ca de la 1 septembrie să nu mai spunem că nu putem și nu știm.”

Europa Liberă: Dar calculatoare au acești profesori?

Natalia Grâu: „Aceasta este următoarea întrebare. Momentul 2 care este de asemenea important, dar nu esențial, competența e mai importantă decât tehnica, tehnologia e mult mai simplă decât pedagogia. Deci, dacă ești un pedagog bun, nu-ți va fi complicat să deprinzi niște dexterități elementare, cum să lucrezi, cum să faci un document, cum să partajezi și cum să faci predare sincronă. Cât vizează dotarea tehnică, din bugetul de stat au fost alocate 20 de milioane de lei pentru procurarea de tehnică, a fost organizată licitația publică, au fost depuse ofertele, comisia a evaluat aceste oferte și a fost selectat operatorul economic. Adică în foarte scurt timp va putea fi procurată tehnica aceasta care va fi direcționată către școli. În al doilea rând, avem...”

Europa Liberă: Dar e o soluție pentru cât la sută din problemă?

Natalia Grâu: „Deci, la etapa inițială era cuantificat un număr de 2.500 de laptopuri, însă prețul fiind foarte mic, o să putem să achiziționăm suplimentar, dar dacă prima etapă a acestei licitații se finalizează cu succes, putem negocia completarea acestui număr de laptopuri. De asemenea, trebuie să spunem că chiar săptămâna viitoare cred că UNICEF-ul tot va aloca gratuit peste 100 de laptopuri și alți donatori spun că vor să susțină Ministerul Educației, așteptăm lumea. Noi am lansat și o campanie - „Donează un computer pentru educație” -, la care poate participa orice businessman, agent, deci suntem absolut deschiși. De asemenea, avem 150 de computere care deja au venit în țară de la Coreea, grație parteneriatului pe care îl avem cu această țară. Mai avem susținere de la Banca Mondială de unde tot vor fi achiziționate computere și viziunea noastră este ca tot acest număr de computere să fie estimat, ulterior judicios repartizat către unitățile teritorial-administrative care vor decide în funcție de necesitățile pe care le au, pentru că această tehnică de calcul va fi dată spre dotare în instituții și utilizare în funcție de necesități, adică un soi de luare în chirie - dacă are nevoie cadrul didactic, dacă are nevoie profesorul. Sigur că nu putem să ne permitem să asigurăm sută la sută și nu cred că este vreo țară în lume care își permite lucrul acesta, dar lucrăm în această direcție și identificăm soluții în continuare.”

Europa Liberă: O petiție, dna Grâu, care a fost semnată de vreo 700 de părinți trebuia să ajungă, ieri, la minister și la guvern. Oamenii cer acolo redeschiderea școlilor, pentru că, zic ei, învățarea la distanță nu ar fi accesibilă tuturor copiilor și învățământul la distanță nu ar fi calitativ. Se mai spune acolo că autoritățile nu au întreprins suficiente măsuri pentru a asigura accesul la educație pentru toți copiii. Au dreptate acești oameni?

Natalia Grâu: „În primul rând, după mine, o petiție ar fi logic să vină atunci când există o expunere oficială că învățarea va fi iarăși la distanță. Ministerul Educației nu a venit cu asemenea afirmații și Ministerul Educației se pregătește pentru începutul noului an școlar, deci nu am zis că învățăm la distanță obligatoriu toți. Măsura care a fost luată în martie nu a fost o măsură pe care noi am luat-o că ne-am fi putut permite și altfel, dar am decis așa. Deci a fost o măsură absolut necesară la care nu exista alternativă, de aceea nu poate fi încă o petiție, pentru că noi nu am anunțat că o să facem obligatoriu așa. Vedeți, din contra, noi am propus mai multe soluții pe care să le adopte instituțiile personalizat și să le lăsăm lor această libertate, înțelegându-și cel mai bine specificul. Acesta e primul lucru. În al doilea rând, ce înseamnă că „nu a fost acces”? Cadrele didactice au muncit, cadrele didactice au lucrat în funcție de ce dotări au avut, nicăieri nu stau 350 de mii de laptopuri într-o țară ca Republica Moldova. Vă dați seama că e utopic acum să avem pretenția asta, dar probabil trebuie să pornim de la ideea că nu suntem într-o situație obișnuită, suntem într-o situație excepțională în care deciziile se iau în funcție de contextul care este și de resursele care sunt în sistemul educațional. De aceea vom vedea această petiție, o vom analiza, cu siguranță sunt și sugestii, și îndemnul nostru este ca acei părinți să susțină demersul, pentru că în implementarea oricărui model un rol foarte important îl vor avea părinții, părintele care trebuie să cunoască modelul, orarul, ce activități are copilul, că are un orar mai scurt de activitate, lucrează azi la școală și mâine lucrează la distanță sau că el activează în schimbul doi. Și dacă sunt alte propuneri care vin de la părinți, să le zică, pentru că e foarte important aici să căutăm soluții împreună.”

Europa Liberă: Dar ministerul a calculat, a numărat în general câți copii au fost total pe dinafara acestui învățământ la distanță sau nu există asemenea calcule?

Natalia Grâu: „Din rapoartele pe care noi le avem și modalitatea de raportare a fost prin intermediul organelor locale de specialitate care au sistematizat datele de la instituțiile de învățământ și efectiv de la profesori, deci, era o cifră foarte optimistă, prea optimistă, după noi, de doar 5% care nu s-au putut deloc conecta și părerea, argumentul lor era că ei au folosit diferite forme de a comunica, inclusiv telefonul staționar, inclusiv mesaje pe Viber, inclusiv se ducea profesorul și ducea foile și le lăsa pe prispă, iar a doua zi lua temele, adică…”

Europa Liberă: Și aceste 5% pot fi cumva atacate ca să fie cuprinse în caz că se…

Acei copii care nu au acces la un computer, dar au un televizor de asemenea să poată beneficia de procesul educațional

Natalia Grâu: „Ele este necesar să fie cuprinse. Aceste 5% prioritar din data de 1 septembrie trebuie să beneficieze de un plan individual de activitate, deci pentru acești copii instituția este obligată să acționeze individualizat, copilul nu are nicio vină, cadrele didactice, chiar și acele care nu au avut acces și nu au putut să se integreze plenar, și-au ridicat salariile și a fost corect și omenește să fie așa, dar este omenește să ne gândim la fiecare copil care tot nu a avut nicio vină că în această perioadă nu a putut participa la procesul educațional, dar vreau să mai subliniez un lucru foarte important. Noi paralel am încercat să căutăm și alte metode alternative. Una dintre metode, de exemplu, chiar dacă copilul nu are internet, dar un televizor în casă au majoritatea cetățenilor din Republica Moldova și atunci noi dezvoltăm un proiect, un soi de bibliotecă digitală și în cadrul acestui proiect vor fi dezvoltate lecții cu predare pentru fiecare temă conform curriculumului din clasa întâi până în clasa a 12-a. Și aceste lecții video vor fi prezentate pe mai multe canale TV. Există o colaborare în acest sens și o deschidere a acestor canale în așa mod ca acei copii care nu au acces la un computer, dar au un televizor de asemenea să poată beneficia de procesul educațional. Deci, asta este încă o metodă suplimentară pe care noi o dezvoltăm pentru varii situații și scenarii care se pot întâmpla și acelea sunt lecții cu predare, cu exerciții, cu sarcini în care copilul poate înțelege tema acasă singurel.”

XS
SM
MD
LG