În regiunea transnistreană sunt opt școli cu predare in grafia latină. Șapte din acestea nu au sedii proprii, iar clădirile închiriate nu asigură condiții elementare de activitate școlară. Se vrea ca ele să dispară de la sine, crede directorul liceului „Lucian Blaga”. Ion Iovcev activează de mai bine de 30 de ani la Tiraspol. Din 1992 el reușește să menţină liceul, în pofida presiunilor la care sunt supuși profesorii, părinții și elevii.
Europa Liberă: Recent, Igor Dodon a avut o nouă întrevedere cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, aceasta fiind a șaptea întâlnire dintre cei doi. Șeful statului a anunțat că au fost discutate mai multe probleme actuale, dar și subiecte de perspectivă, inclusiv s-a spus că a fost făcut un schimb de opinii cu privire la problemele care au apărut în ultimele luni urmare a răspândirii virusului COVID-19 și că au ajuns de comun acord la înțelegerea să fie anulate posturile temporare de carantină din Zona de Securitate, să fie întreprinse și alte acțiuni pentru asigurarea liberei circulații, precum și pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, dar ceea ce a menționat d-lui e că „o atenție deosebită a fost acordată subiectului privind pregătirile către procesul educațional din 1 septembrie, circulația elevilor și a profesorilor, precum și alte aspecte de acest gen”, l-am citat pe Igor Dodon. Reiese că acestor opt instituții de învățământ cu predare în grafie latină din stânga Nistrului le este acordată atenție sporită la cel mai înalt nivel. Ar trebui să vă bucure acest lucru.
Ion Iovcev: „Mult se vorbește, dar foarte puțin s-a făcut pentru aceste școli, ca să supraviețuim în condițiile acestea vitrege, este foarte complicat.”
Europa Liberă: Dar știți concret ce s-a discutat pe marginea acestui subiect?
Ion Iovcev: „Nu știu ce s-a discutat referitor la școli, chiar nu știu, vă spun sincer.”
Europa Liberă: Cum o să începeți noul an de studii...
Ion Iovcev: „Eu cred că așa cum l-am început și în anii precedenți. A fost vorba de o comisie mixtă cu reprezentanți de la Chișinău și de la Tiraspol care să vină și să vadă cum este pregătită școala pentru noul an școlar, dar acolo sunt o mulțime de probleme care trebuie înlăturate. În primul rând, este vorba de clădirea pe care o arendăm. Clar că nu plătim acum sumele celea exorbitante, dar totuși edificiul e foarte vechi, e din anul 1952 și nu corespunde cerințelor contemporane de care trebuie să dispună un liceu – cu săli moderne de clasă, cu laboratoare, cu cantină etc. Mai ales acum, în legătură cu pandemia, vor fi probleme cu alimentarea copiilor, cu distribuirea în sălile de clasă, cu spațiul unde vom face educația fizică și măsurile extrașcolare.”
Europa Liberă: Ministerul Educației a propus șapte scenarii.
Ion Iovcev: „Noi am consultat și părinții, și profesorii. Cam toți se opresc la scenariul nr. 1, deoarece la noi numărul de copii în clase nu este foarte mare, dar întrucât suntem într-un mediu rusesc, avem nevoie de comunicare vie cu elevii. Probleme pot apărea într-o singură clasă, unde sunt 22 de elevi. Avem vreo 3-4 clase unde sunt câte 17, dar în restul sunt mai puțin de 17 și acolo distanța socială se va păstra.”
Europa Liberă: Pentru clasa întâi aveți copii? Era o problemă mare că numărul elevilor în clasele primare scade.
Ion Iovcev: „Da, numărul elevilor în clasele primare scădea, dar de vreo 3-4 ani a început să se mărească. Anul trecut am avut 15 elevi în clasa întâi, dar acum am fost izolați și așteptăm după data de 15 august, poate numărul de elevi în clasa întâi va crește.”
Europa Liberă: Dar înscrierea este online și părinții au posibilitate să decidă?
Ion Iovcev: „Înscrierea este online, au sunat, dar n-au depus încă cereri, sunt doar 5 cereri depuse, dar s-au interesat mai mulți. Își fac griji mai ales părinții care și în familie vorbesc rusește, și peste tot locul e mediul rusesc și nu-și dau seama cam cum ar putea copiii lor să învețe online limba română în clasa întâi. E o problemă cu clasa întâi. Clasa întâi și a X-a determină viitorul acestei instituții, de fapt, a oricărei instituții. Am avut o singură clasă de-a IX-a, am avut 16 copii, care au absolvit cu succes și 13 din acei 16 au depus cerere ca să urmeze mai departe studiile în treapta liceală. Au mai venit 3 elevi și deja avem 16. Îi vom împărți în două clase – una cu profil real și alta cu profil umanist. Vin și în celelalte clase, urmează să dea diferențele, fiindcă ei au învățat după curriculumul de la Tiraspol și încă mai sunt acolo unele probleme, dar cred că vom începe anul școlar.”
Europa Liberă: Aveți certitudinea că veți începe la 1 septembrie anul de studii?
Ion Iovcev: „Noi sperăm, dar mă pune puțin în gardă faptul că în partea stângă a Nistrului și în orașul Bender este declarată stare de alertă până la data de 30 septembrie.”
Europa Liberă: În baza deciziilor autorităților tiraspolene?
Ion Iovcev: „Da, în baza deciziilor autorităților tiraspolene și noi ne supunem deciziilor luate de către administrația centrală, dar din punctul de vedere al stării epidemiologice noi nu putem să fim rupți de ceea ce se întâmplă la Tiraspol.”
Europa Liberă: Dar nici Tiraspolul nu a anunțat dacă va începe anul de studii la 1 septembrie sau la 1 octombrie?
Ion Iovcev: „Încă n-a anunțat, fiindcă Tiraspolul tot timpul se orientează după Moscova. L-am ascultat pe primul ministru al Federației Ruse, el a spus că e tot posibilul ca Federația Rusă să înceapă anul școlar la 1 septembrie, așa cum a fost până la pandemie, respectând toate măsurile epidemiologice pe care le cere starea de urgență.”
Europa Liberă: Ați spus tot Dvs. că Biroul pentru Reintegrare vă oferă și asistență financiară pentru a rezolva o parte din problemele cu care vă confruntați. O sută de mii de lei la fiecare început de an?
Ion Iovcev: „O sută de mii de lei primește orice școală și anul acesta, ca și anul precedent, suta acesta de mii de lei va fi utilizată la îmbunătățirea bazei materiale a instituției. La noi mobilierul școlar chiar s-a învechit cu totul și acești bani vor fi utilizați pentru procurarea meselor și scaunelor pentru elevi și cred că vom căuta să procurăm pentru fiecare elev bancă și scaun separate, ca să păstrăm distanța socială.”
Europa Liberă: Și totuși, aparent, după adoptarea pachetului „Berlin plus” situația este mult mai liniștită și nu mai sunteți provocați, nu mai apar probleme artificiale?
Ion Iovcev: „Dna Valentina, atât OSCE, cât și partea transnistreană așteaptă cât mai repede să raporteze ca și cum problemele acestor școli au fost rezolvate și să se liniștească toată lumea. Nu-i chiar așa și nu va fi niciodată rezolvată problema.”
Europa Liberă: Dar cum e în realitate?
Ion Iovcev: „În realitate este o situație destul de complicată, fiindcă în stânga Nistrului a avut și încă are loc o rusificare completă a populației. Satele moldovenești cu vorbitorii de limba română, cum spun ei, limba moldovenească, cu școlile lor cu predarea în limba moldovenească, fie cu caracter rusești, chirilice, totul parcă e normal, dar aproape toate școlile și-au păstrat numai statutul, dar numărul de clase și numărul de elevi s-a micșorat brusc, totul e rusificat. Și de ce să ne bucurăm, dacă la un timp oarecare chiar și școlile noastre n-au să aibă de unde lua elevi? Nu-i nicio grădiniță în limba moldovenească, toate-s în limba rusă. Ei așteaptă că aceste școli să dispară de la sine, contingentul de elevi să fie tot mai mic și mai mic și la urma urmei autoritățile din Transnistria vor spune că noi le permitem, dar nu sunt doritori. Știți că majoritatea populației ia cetățenia rusească și au să spună că noi suntem cetățeni ai Federației Ruse. Majoritatea primesc pensie din Federația Rusă și totu-i rusesc. Ia veniți acum la Tiraspol să vedeți centrul Tiraspolului. Îl fac frumos, dar totu-i rusesc.”
Europa Liberă: Până acum, politica de reîntregire a celor două maluri ale Nistrului era că cu acești „pași mici” se va ajunge la reintegrare, la reunificare.
Ion Iovcev: „Cu acești „pași mici” pe care îi facem și cu cedările pe care le facem noi, vom face reintegrarea Republicii Moldova scoțând vama de la Tiraspol și întărind-o acolo, la Prut. Iată astfel noi putem să facem reîntregirea, dar s-o facem altfel, ca partea transnistreană să treacă, cum ar trebui să treacă cu Moldova și să se ducă în Europa, acolo unde-i este locul este foarte greu și nu văd ieșire din situație.”
Europa Liberă: Și adică aceste eforturi nu pot să dea rezultate?
Ion Iovcev: „Partea moldovenească tot timpul a cedat. Nu știu din ce cauză a cedat și a tot cedat față de Tiraspol. Chiar acum când am văzut întâlnirea aceasta de la Condrița și când am auzit că e numit „președintele Transnistriei”, aceasta de facto e recunoașterea Transnistriei. Oare ca subiect de-acum pregătim federalizarea Republicii Moldova? Câți președinți avem în Republica Moldova? Noi avem un președinte - președintele Republicii Moldova. Eu știu oleacă mai mult decât conducerea Republicii Moldova. În 1992, când Dvs. vorbeați atunci la radio, eu eram acolo, în zona ceea. Eu știu ce au făcut veteranii de război, știm cum am luptat noi pentru aceste școli, știm ce au făcut cazacii... Atunci, președintele Dodon avea vreo 17 ani. Știe d-lui ce a fost acolo în ‘92, când au intrat în școală, când au distrus totul în cale, când era destul să spui un cuvânt în limba română și... Și acum să fiu de acord că acesta-i „președintele Transnistriei”? Nu am nimic cu dl Krasnoselski ca om, dar președintele unei țări care a pus mâna și a jurat pe Constituție, ar trebui să știe că în Constituție scrie că Republica Moldova este un stat independent, integru și suveran și cea mai mare crimă este atentatul la suveranitatea țării, dar noi nu suntem suverani la o treime. Da, trebuie de rezolvat acest conflict, dar nu prin așa metode. Nu se poate! Cum spunea Ștefan cel Mare: „Moldova nu-i a mea, nu-i a voastră, dar e a urmașilor urmașilor noștri”. Și chiar și această bucățică de țară nu-i nici a președintelui, nici a guvernului, nu-i a mea, nu-i a prim-ministrului, este a viitorului copiilor noștri.”
Europa Liberă: De peste trei decenii sunteți în acel mediu de acolo. Pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 1 noiembrie și pentru că se discută foarte mult despre prezența cetățenilor din stânga Nistrului la scrutinul prezidențial, există totuși un interes pentru cursa prezidențială, pentru cei care aspiră la mandatul de președinte al Republicii Moldova? Discutați cu mulți din cei care au drept de vot, ce spun ei? Cât de mult cunosc candidații, programele?
Ion Iovcev: „Majoritatea alegătorilor, cetățenilor Republicii Moldova din stânga Nistrului nu că nu știu programele, nu știu candidații, dar ei nici nu știu structura statală, ei nici nu știu care-i legislativul și care-i executivul Republicii Moldova. Ei habar n-au despre Constituția Republicii Moldova, lor li-i indiferent ce-i în dreapta Nistrului. Și interesul la majoritatea, mai ales al oamenilor în vârstă, este partea materială. Le-au pus transport la dispoziție, le-au dat câte 20 de dolari sau câte 400 de lei și ei votează pe oricine li se spune. Partea cea mai activă, oameni devotați care știu ce trebuie să facă Republica Moldova, unde trebuie să se ducă au mai rămas foarte puțini în Transnistria. Tineretul pleacă din regiunea transnistreană și rămân doar oamenii în etate. Cred că ar trebui nimeni să nu le pună niciun transport la dispoziție, nu pot fi lipsiți oamenii de dreptul la vot, dar să vină la votare numai acei care cu adevărat doresc, fiindcă partea ceea hotărăște viitorul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Suntem în ajunul zilei de 27 august, se vor împlini 29 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Ce fac cei din stânga Nistrului pe 27 august? Cum se reacționează în stânga Nistrului când se vorbește despre 27 august?
Ion Iovcev: „Dar marea majoritate a populației din stânga Nistrului nici nu știu ce înseamnă 27 august. Populația transnistreană, mai ales anul acesta, se pregătește de 2 septembrie, 30 de ani de așa-numită „independență a Transnistriei”. De unde să audă ei de 27 august? De unde? Acolo nu se spune nimic despre 27 august nici la radio, nici la televizor.”
Europa Liberă: Dar populația de acolo vorbește despre Republica Moldova? În ce termeni vorbește?
Ion Iovcev: „Vorbește ca despre un stat vecin. Dacă se duce careva până la Chișinău, spune că uite, am fost în Moldova. Majoritatea dintre dânșii spun trăiesc în alt stat. Și când auzi chiar intelectuali spunând că am fost la Chișinău, în Moldova; în Moldova mai rău trăiesc oamenii decât la noi. Iată asta-i situația. Și noi tot mai departe ne hrănim cu iluzii și așteptăm. Îmi aduc aminte când spuneați Dvs. în ‘92 că iată, uite-uite, Tricolorul acum va fi arborat în Bender, n-a rămas mult și va fi și în Tiraspol. Trebuia atunci de arborat, dar acum nu știu, arborarea Tricolorului în Tiraspol este imposibilă.”
Europa Liberă: Punctele acestea de control acum le treceți mai ușor?
Ion Iovcev: „Trecerea prin punctele acestea e mai simplă, fiindcă am făcut acele legitimații de trecere, până la pandemie erau recunoscute și treceam mult mai ușor, dar totuși umilință mai este, te gândești: o să-ți permită aceia să treci sau n-au să-ți permită, dar nici nu prea avem noi ce trece prin vama transnistreană. Să vedem, acum o să avem de procurat mobilier și trebuie să-l procurăm din partea dreaptă a Nistrului...”
Europa Liberă: Mobilier pentru liceu?
Ion Iovcev: „Da, mobilier pentru liceu.”
Europa Liberă: S-a mai pus în discuție și problema bancară între cele două maluri ale Nistrului, despre carduri bancare, conturi bancare pentru agenți...
Ion Iovcev: „Nu știu când o să fie lucrul acesta, pentru că noi ca să primim salariile trebuie să ne adresăm la Biroul de Reintegrare și prin poliția de la Bender să putem trece, trecem pe la Varnița, noi nu putem trece prin partea ceea. Nu știu, dacă s-ar putea să deschidă conturile în lei în stânga Nistrului n-ar fi rău, pentru că acum, de fapt, dacă luăm leul și rubla transnistreană e 1:1. Iată acum spuneți că merge și leul, și rubla și rezolvați problema, și într-un timp oarecare retrageți rubla și puneți leul și reîntregiți Republica Moldova.”
Europa Liberă: Următorul aspect pe care l-ar fi discutat Igor Dodon cu Vadim Krasnoselski, că va fi dată în exploatare a nouă linie de troleibuz care leagă Benderul/Tighina de Varnița. Dar există transport public între cele două localități, nu?
Ion Iovcev: „Da, sigur că, taman pe mine mă interesează. Este așa-numitul raion Severnîi, raionul de nord al Benderului/Tighinei. Între acest raion și Tighina se află satul Varnița, deschide linia de troleibuz partea de nord a Benderului care trece prin Varnița. Ce câștigă Republica Moldova? Face legătura Benderului cu acea zonă? Tiraspolul permanent spune că Varnița temporar este ocupată de Republica Moldova. Ei taman prin linia de troleibuz reintegrează Varnița în Transnistria. De ce Vadim Krasnoselski nu se interesează să facă linie de troleibuz Tiraspol-Dnestrovsc? Sunt sate moldovenești, rusești de-a lungul traseului, în partea asta, mai în dreapta, mai spre Chișinău, poate să facă linie de la Bender până la Anenii noi. Faceți linie Bender-Chișinău prin Varnița, să meargă populația din Varnița cu troleibuzul, faceți. Dar de ce n-a pus dl președinte Dodon problema școlilor noastre? Oare chiar nu se poate de construit niște clădiri pentru aceste școli? Dl Krasnoselski, sunt aceste opt școli ale noastre, noi nu cerem bani de la voi, găsim din bugetul statului, construim un liceu bun în Tiraspol. Eu vă spun: o clădire normală ar fi cea mai bună școală din Tiraspol, chiar și elita Tiraspolului ar veni să învețe românește. Vă spun, oamenii știu unde să se ducă, fiindcă diploma de Bacalaureat este recunoscută în Uniunea Europeană. N-au să meargă la asta, dar s-a putut. Uitați-vă, România a dat 15 milioane de lei pentru reconstrucția Liceului „Mihai Eminescu” din Comrat, Găgăuzia n-a găsit 6 milioane să dea și mai n-au pierdut proiectul.”
Europa Liberă: Proiectul deja este în curs de implementare.
Ion Iovcev: „Ministrul Educației, dl Șarov a găsit aceste milioane. Partea românească, eu vă spun precis, ar găsi bani și pentru liceele noastre.”
Europa Liberă: De ce nu bateți la ușă?
Ion Iovcev: „Dar eu bat. Ne trebuie consimțământul Chișinăului, Chișinăul trebuie să stea la masa tratativelor cu Tiraspolul. Eu ce pot să fac? Eu tare doresc ca aceste școli să aibă viitor, fiindcă orice s-ar întâmpla cu zona transnistreană, dacă vor fi aceste școli, Chișinăul va avea cum să influențeze asupra Tiraspolului. Acesta-i cuiul lui Pepelea, pentru că partea ceea n-a fost vândută, a fost acaparată, ocupată, dar totuși au rămas câteva „cuie”. Visul meu a fost și rămâne, e un vis care poate să devină realitate – să avem o instituție de învățământ în centrul Tiraspolului, acolo, în inima separatismului, o instituție cu predarea în limba română, cu o clădire modernă. Dar visul meu depinde numai de voința politică a autorităților statului Republica Moldova.”
