Linkuri accesibilitate

Cum se va studia de la 1 septembrie în stânga Nistrului


La Bender, în regiunea transnistreană, pe strada Sovietică (Sovețkaia), iunie 2020

O emisiune moderată de Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:

Activistul de la Râbnița Ghenadie Ciorba, acuzat de extremism și cercetat penal de administrația transnistreană, rămâne în arest pentru următoarele două luni. Care vor fi temele de interes la următoarea întâlnire Dodon-Krasnoselski? Planuri pentru noul an de studii – cum și în ce format vor reveni copiii în școli și ce cred experții despre opțiunea de studii la distanță? Și ce ar vrea să schimbe în sistemul medical locuitorii din stânga Nistrului?

Dialoguri transnistrene: cum se va studia de la 1 septembrie în stânga Nistrului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Un tribunal de la Tiraspol a decis să mențină măsura de arest preventiv pentru activistul Ghenadi Ciorba, acuzat de extremism și cercetat penal de autoritățile separatiste. Ciorba a fost printre participanții la un protest spontan la Râbnița, pe 2 iulie, lângă podul de peste Nistru, după ce administrația transnistreană a anulat permisele de ieșire din regiune, sub pretextul carantinei. Decizia a nemulțumit mai mulți locuitori ai orașului Râbnița care lucrează, merg la tratament sau la rude pe malul drept al Nistrului.

Dacă va fi găsit vinovat, activistul riscă până la 5 ani de închisoare...

În ultimii ani, Ghenadie Giorba a fost un activist civic foarte vocal în a critica acțiunile actualei administrații de la Tiraspol, inclusiv în grupuri pe rețelele de socializare pe care le-a administrat.

Șeful legislativului transnistrean, Alexandr Korșunov, este îngrijorat de situația economiei transnistrene și cere Rusiei ajutor tehnic sau umanitar. Acesta mai cere Moscovei să transfere suplimentele la pensii de 8 dolari pe care Rusia s-a angajat să le achite lunar pensionarilor din regiunea separatistă, dar care nu au ajuns încă de la începutul anului. „Conducerea republicii este îngrijorată de faptul că bani pentru suplimentele la pensii nu au fost transferați încă de la Moscova în acest an”, a spus Korșunov în cadrul unei convorbiri telefonice cu șeful fracțiunii Rusia Unită din Duma de stat de la Moscova, Serghei Neverov. Rusia nu acordă asistență umanitară directă Transnistriei, dar susține indirect regiunea separatistă a Republicii Moldova prin faptul că nu încasează de la Tiraspol plățile pentru gazul consumat, plătește o parte dintre pensiile locuitorilor din regiune și deține mai multe afaceri care completează bugetul transnistrean.

Președintele R. Moldova Igor Dodon (s) și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski
Președintele R. Moldova Igor Dodon (s) și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski

Președintele Igor Dodon spune că a fost asigurat că transnistrenii au redus numărul posturilor de control după ce le-au înmulțit din cauza pandemiei de coronavirus. Relatând pe Facebook despre o convorbire telefonică avută cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, Dodon a spus: „Conform informației oferite de Tiraspol, inițial, au fost create 31 de posturi de control. După încheierea regimului stării de urgență, numărul acestora a fost redus la 16”. Biroul de reintegrare de la Chişinău a spus de mai multe ori că ar fi fost vorba despre 37 de noi posturi de noi instalate de Tiraspol. Igor Dodon și Vadim Krasnoselski au anunțat că vor avea o întâlnire în viitorul apropiat.

Vicepremiera pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a spus că posturile de control transnistrene nu pot fi calificate drept sanitare, așa cum afirmă Tiraspolul, pentru că în teren sunt prezente forțe „grănicerești” în uniformă, ce își asumă atribuții de control și verificare și blochează circulația populației din zonă. Declarația a fost făcută în cadrul unei întrevederi cu reprezentantul Uniunii Europene în formatul de negocieri 5+2, Richard Tibbels.

Posturile de control transnistrene nu pot fi calificate drept sanitare, așa cum afirmă Tiraspolul...
Cristina Lesnic

Lesnic a mulțumit Uniunii Europene pentru ajutoarele de medicamente și echipamente anti-Covid, dar și pentru cazarea medicilor din regiunea transnistreană care lucrează în localitățile de pe malul drept al Nistrului și care nu pot merge acasă, fiind obligați de Tiraspol să stea în carantină.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri ale săptămânii trecute la Radio Europa Liberă

Ample proteste au avut loc săptămâna trecută în Rusia. La Habarovsk, în extremul orient al Rusiei, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, cerând eliberarea guvernatorului, Serghei Furgal, arestat recent pentru presupusa sa implicare în câteva omoruri produse cu 15 ani în urmă. Furgal se declară nevinovat, iar suporterii săi spun că este suspect faptul că ancheta a început acum, la 15 ani de la presupusele crime. Iar la Moscova peste o sută de protestatari au fost reținuți în timpul unei acțiuni de protest față de rezultatele oficiale ale votului privind modificările Constituției Federației Ruse. Participanții la acțiune au strâns semnături în favoarea nerecunoașterii rezultatelor votului asupra amendamentelor constituționale. O acțiune similară a avut loc la Sankt Petersburg, unde coada formată din cele câteva mii de doritori de a-și pune semnătura pe nota de protest față de rezultatul referendumului s-a întins pe aproape doi kilometri. La referendumul de pe 1 iulie, cetățenii ruşi au aprobat cu largă majoritate reforma constituțională, permiţându-i astfel preşedintelui Vladimir Putin să rămână şef al statului până în 2036. Referendumul constituțional a fost denunţat de opoziţie, care a calificat drept „mincinoase” rezultatele acestuia.

Bătăi și arestări: Pericolele înscrierii în cursa pentru preşedinţie în Belarus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:23 0:00

În Belarus, echipele electorale ale oponenților președintelui Alexandr Lukașenko își vor uni eforturile în perspectiva alegerilor prezidențiale din luna august. Decizia a fost luată de reprezentanții celor doi pretendenți respinși de CEC – Viktor Babarika și Valeri Țepkalo – și candidata independentă admisă în cursa electorală Svetlana Tihanovskaia. Inițial soțul acesteia a vrut să se înregistreze în cursa electorală, însă acesta a fost arestat, iar soția sa, Svetlana, a colectat semnături și s-a înregistrat în cursă în locul lui. Opozanții au îndemnat alegătorii să nu boicoteze, ci să participe la scrutinul de pe 9 august. În cazul victoriei lui Tihanovskaia, opoziția a promis să elibereze toți deținuții politici și să organizeze alegeri noi.

***

Așadar, președintele Igor Dodon planifică o întâlnire cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, pentru a discuta inclusiv problema celor 37 de posturi de control instalate de Tiraspol în ultimele luni sub pretextul pandemiei. Experții de la Chişinău semnalează însă că în mod cert nu va fi singurul subiect al apropiatei întâlniri și susțin că interesul lui Igor Dodon ar fi de a-și asigura susținerea alegătorilor din regiunea transnistreană pentru a obține un al doilea mandat prezidențial în toamnă. Miză deloc neglijabilă, în condițiile în care în stânga Nistrului ar fi cam 200 de mii de alegători moldoveni. Pe de altă parte, și Vadim Krasnoselski ar avea de pus unele condiții, susține într-un interviu acordat Valentinei Ursu expertul Ion Leahu, fost membru din partea Chişinăului în Comisia Unificată de Control.

Ion Leahu: „Subiectul posturilor de control instalate de Tiraspol în ultimele luni ține în totalitate de două instituții: prima – Comisia Unificată de Control, care este, în principiu, unicul organ abilitat cu dreptul de a supraveghea situația din Zona de Securitate și a o aduce la normal, la legitim și a doua este instituția doamnei viceprim-ministru pentru reintegrare Cristina Lesnic, care, la fel, dispune integral de toate drepturile, de toate împuternicirile și ea este obligată să poarte toate tratativele la subiectul acestor posturi.

Însă problema în cazul de față nu este de a discuta cu Tiraspolul, fiindcă Tiraspolul când a instalat aceste posturi a făcut-o absolut convins că ele sunt nu numai posturi care au indicația de a contribui la izolarea populației de cei care pot fi purtători de coronavirus. Posturile respective au fost încă o dată o marcare a hotarului de stat între Republica Moldova și regiunea transnistreană. Deci, în cazul de față, cum poți să mizezi pe faptul că pe calea negocierilor ai putea obține ceva, dacă structurile respective din start știau că încalcă absolut toate prevederile misiunii de menținere a păcii și cu toate acestea ei au făcut acest pas?

Ei știau foarte bine că sunt susținuți de ruși, ba chiar erau ghidați de ruși să recurgă la aceste acțiuni...

Unicul lucrul pe care ei nu l-au prevăzut când au plasat aceste posturi a fost că odată și odată va crăpa răbdarea și locuitorilor din stânga Nistrului. Protestele de la Râbnița au demonstrat că nu totul este bine în „regatul danez”. Însă la acest moment, totuși mecanismul de reprimare funcționează și protestele au fost aplanate.”

Și în cazul de față, când are loc o asemenea abordare a problemei, a situației, să meargă Dodon la întâlnire cu Krasnoselski, asta înseamnă că el, în principiu, susține aceste acțiuni.”

Problema e că noi nu știm ce se discută și ce se aude. Iată a urmat o discuție la telefon între Krasnoselski și Dodon, a urmat întâlnirea cu ambasadorul și s-a scurs informația că s-a discutat problema posturilor. Dar categoric nu cred că în această situație Krasnoselski și Dodon au discutat numai referitor la problema posturilor. Și iarăși care e decizia? Ar putea fi scoase. Apoi ar putea sau n-ar putea, vor fi sau nu vor fi scoase?”

Europa Liberă: Ei au avut o discuție telefonică. Acum urmează să se întâlnească tête-à-tête și poate pun mai clar accentele, dar foarte mulți cunoscători ai dosarului transnistrean au zis că Igor Dodon acum ar fi cel mai mult preocupat ca autoritățile tiraspolene să-i asigure prezență la vot în timpul alegerilor prezidențiale, dacă el își înaintează candidatura, inclusiv să vină cetățeni cu drept de vot din stânga Nistrului să voteze pentru candidatura sa. Credeți că s-ar ascunde și acest detaliu?

Ion Leahu: „Eu cred că acesta-i primul aspect care a fost abordat în cadrul discuției la telefon și neapărat va fi în capul listei în cadrul întâlnirii tête-à-tête. Nu sunt pentru Dodon alte probleme mai importante decât obținerea celui de-al doilea mandat pentru președinție și pentru asta neapărat vor fi aplicate orice metode, nu întotdeauna cele mai, să spunem așa, corespunzătoare Constituției și altor norme de drept.

Persoanele din stânga Nistrului care au drept de vot în dreapta Nistrului, care constituie undeva 200 000, evident că ele sunt foarte importante pentru acest scrutin electoral. Și noi o să vedem din nou cum o să fie organizat transportul până la secțiile de votare etc., etc. Evident că problemele acestea trebuie să fie examinate și discutate, dar principalul e că Krasnoselski va încerca să obțină anumite garanții.”

Europa Liberă: Ce garanții ar putea să solicite Krasnoselski?

Ion Leahu: „Începând cu influențarea Kievului ca să nu extindă mai departe controlul hotarului și terminând cu promisiuni concrete din ceea ce ține de blocul de înțelegeri din Pachetul „Berlin plus”. Krasnoselski, care, de asemenea, mâine-poimâine va intra în campania electorală, are și el nevoie să fie niște rezultate palpabile, în special în problema dosarelor penale, problema telefoniei mobile, problema relațiilor interbancare. El o să insiste neapărat ca, cel puțin, două-trei probleme din cele pe care le-am enumerat eu să fie soluționate până la declanșarea campaniei electorale a lui.”

Europa Liberă: Apropo, vizavi de problemele ce țin de dimensiunea bancară, se pare că Chișinăul avea o poziție foarte clară și spunea că totul din stânga Nistrului ar trebui să se supună entităților din Republica Moldova.

Ion Leahu: „La Chișinău în fiecare zi se schimbă situația și se schimbă punctul de vedere. Faptul că se condiționa efectuarea relațiilor interbancare cu acceptarea de către Tiraspol a anumitor norme și a anumitor legi, asta-i una, însă în situația în care Krasnoselski va insista ca această problemă să fie rezolvată, eu cred că Dodon va păși peste prevederile legislației și va contribui la realizarea și acestor aspecte.”

Europa Liberă: Și nu vor fi considerate iarăși cedări din partea Chișinăului în favoarea regimului secesionist?

Ion Leahu: „Când pe cântar se pune obținerea sau neobținerea celui de-al doilea mandat, declarațiile cuiva sau ale opoziției nu mai contează.”

Europa Liberă: În general, credeți că acum se înregistrează evoluții pe dosarul transnistrean?

Ion Leahu: „Nu. Ultimele evoluții pe dosarul transnistrean au avut loc la 20 martie 1998, când a fost semnat acel acord. Un singur aspect a fost realizat, au fost reduse contingentele militare ale celor trei părți până la 500 de persoane. Iată aceasta a fost ultima realizare în dosarul transnistrean, restul au fost nu realizări, dar au fost cedări sau, să spunem așa, unii pași separați care rezolvau o problemă situativă, normalizau situația, însă nicidecum nu contribuiau în direcția pozitivă la soluționarea diferendului nistrean.”

Europa Liberă: Dar Rusia mai are nevoie de un contingent atât de mare în stânga Nistrului?

Ion Leahu: „Da. După câte înțeleg eu din estimările la care am acces, are loc consolidarea acestui contingent, consolidarea nu atât numerică, cât calitativă. Ei au găsit o modalitate de a asigura, de a dota contingentele cu mijloacele necesare – fie transmisiuni, fie armament, fie alt aparataj – și ei au anumite misiuni pentru acest contingent, nu neapărat militar, de luptă. Și aceste misiuni se realizează cu brio.”

Europa Liberă: Ce fac ele?

Ion Leahu: „Cercetare. Vă dau un singur exemplu. Din datele oficiale ale Biroului Federal pentru mass-media al Districtului militar de vest al Rusiei, în contingentul militar aflat în Transnistria activează o companie care asigură transmisiuni mobile. O companie e alcătuită din peste 100 de persoane, iar o asigurare atât de numeroasă este necesară pentru a asigura activitatea unei divizii, pentru 10 mii de persoane. După cum spun ei, aici se află maximum 1.500 de persoane. Maximum! Pentru ce le trebuie lor o companie de transmisiuni? Asta înseamnă că ei, în primul rând, au un volum foarte mare de lucru legat cu electronica și, în al doilea rând, eu cred că ei se pregătesc pentru a transforma acest Grup operativ de trupe ruse la o scară mult mai mare, la o divizie sau poate chiar mai mult.”

Europa Liberă: Și ce scop s-ar urmări?

Ion Leahu: „Scopurile sunt indicate destul de concret, când se vorbește despre atitudinea Federației Ruse față de acțiunile NATO, acțiunile României, în special. Iată direcția de activitate – spre NATO, spre România.”

Europa Liberă: Și unde se va ajunge?

Ion Leahu: „În primul rând, la Dunăre.

Unul din scopurile Rusiei, dar asta nici nu se ascunde, sunt Gurile Dunării, direcția Balcanilor de Sud...

Relațiile speciale cu Serbia, relațiile speciale cu Ungaria – toate vorbesc despre aceea că Rusia intenționează treptat să-și restabilească monopolul, dominația în această zonă și una din formele de activitate este cea militară.”

***

O instanță de la Tiraspol l-a plasat în arest de două luni pe activistul civic Ghenadie Ciorba, fost funcționar în executivul de la Tiraspol condus de fostul lider transnistrean, Evgheni Șevciuk, fugit din regiune după ce a pierdut puterea. Ciorba a fost arestat pe 3 iulie, fiind acuzat de organizarea unui miting la Râbnița, după ce administrația de la Tiraspol a anulat fără preaviz permisele folosite de locuitorii orașului pentru a traversa linia administrativă și a merge la muncă sau tratament pe malul drept al Nistrului, în orașul Rezina sau alte localități subordonate Chişinăului. Ghenadie Ciorba a transmis în direct pe Facebook întâlnirea protestatarilor cu șeful miliției de la Tiraspol, după care a doua zi a fost arestat și din 3 iulie s-a aflat în arest administrativ pentru că administrația transnistreană a considerat că el este cel care a organizat mitingul. Pe 12 iulie Ciorba a fost acuzat de extremism, dosar penal care în Transnistria presupune până la 5 ani de închisoare.

În ultimii ani, Ghenadie Ciorba a fost un activist civic foarte vocal în a critica acțiunile actualei administrații de la Tiraspol, inclusiv în grupuri pe rețelele de socializare pe care le-a administrat.

În perioada carantinei, administrația de la Tiraspol a adoptat Strategia de combatere a extremismului pentru anii 2020 – 2026, inspirată din modelul rusesc. Dosarul lui Ciorba este al treilea intentat în baza acestei strategii, dar este primul caz în care acuzatul a fost fizic capturat de structurile transnistrene.

Mai devreme o tânără scriitoare de 22 de ani, Larisa Kalik, s-a ales cu dosar penal pentru că a scris o carte despre armata transnistreană, unde 12 tineri povestesc experiențele traumatizante și tratamentele inumane prin care au trecut. Cartea poate fi găsită pe internet, în limba rusă, la adresa transnistrianarmy.com.

În al doilea caz a fost vizat deputatul din Consiliul orășenesc Tiraspol, Alexandr Samonii, membru al Partidului comunist, deci în opoziție față de actuala putere.

L-ar fi „jignit pe președintele Vadim Krasnoselski”, ceea ce ar constitui „amenințări la adresa securității statului”...

Structurile de forță de la Tiraspol îl acuză pe Alexandr Samonii de a fi publicat postări pe Facebook folosind un profil fals, postări care ar fi chemat la „ostilități sociale și intoleranță” și care l-ar fi „jignit pe președintele Vadim Krasnoselski”, ceea ce ar constitui „amenințări la adresa securității statului”.

Atât Larisa Kalik, cât și Alexandr Samonii au fost nevoiți să plece din regiunea transnistreană.

Corespondentul nostru în stânga Nistrului, Serghei Ursul, transmite că săptămâna trecută structurile de forță transnistrene au percheziționat apartamentele și casele mai multor rude ale lui Alexandr Samonii. Au fost nu doar confiscate calculatoarele și telefoanele, ci au fost săpate chiar și grădinile în căutare de probe.

***

Săptămâna trecută au fost evoluții și într-un alt caz de rezonanță în regiunea transnistreană. Consiliul obștesc al orașului Bender a examinat situația companiei de internet LinkService, singurul prestator de internet și TV de alternativă din regiunea transnistreană, care lucrează la Bender și concurează cu monopolistul „de stat” InterDnestrCom, care practică prețuri mult mai mari.

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski
Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski

Pe 28 aprilie compania LinkService a fost lipsită de licență, însă în urma unui val masiv de mesaje de revoltă pe rețelele de socializare administrația de la Tiraspol a oprit executarea ordinului de suspendare a licenței companiei pe durata stării de urgență sanitare.

După ședința de săptămâna trecută a Consiliului obștesc al orașului Bender, șeful acestei structuri, Iosif Gheres, a declarat că rezoluția ședinței spune că locuitorii orașului nu pot fi lipsiți de dreptul de a alege serviciile cărui operator de internet să le contracteze și a cerut ca informațiile din dosarul LinkService să fie făcute publice. De precizat că rezoluțiile consiliului obștesc au doar caracter de recomandare. Reprezentantul administrației de la Tiraspol, șeful Serviciului de comunicații, Vladimir Beliaev, a continuat însă să insiste că LinkService nu-și respectă obligațiile, motiv pentru care nu-și poate continua activitatea.

Corespondentul nostru la Tiraspol mai transmite că de luni, 20 iulie, în regiunea transnistreană vor începe să se deschidă unele grădinițe.

Vor fi primiți însă deocamdată doar copiii din familiile unde ambii părinți lucrează...

Câte 3 astfel de grădinițe se vor deschide la Tiraspol și Bender și câte una în celelalte orașe din stânga Nistrului.

Se vor deschide localurile care funcționează în spații închise, dar cu condiția ca între mese să fie nu mai puțin de un metru și jumătate, iar la o masă vor putea sta maxim patru persoane, dacă sunt din aceeași familie. Numărul de oameni care se vor putea afla într-o încăpere va fi calculat în funcție de suprafața acesteia – unei persoane trebuie să-i revină minim cinci metri pătrați.

Centrul operativ de gestionare a epidemiei de la Tiraspol a mai decis că fiecare locuitor al regiunii care revine din vacanță din străinătate va fi obligat să-și facă un test la Covid-19, plătit din propriul buzunar. Costul unui astfel de test este de 440 de ruble transnistrene, aproximativ 27 de dolari. Cei care vor refuza să facă testul plătit vor trebui să stea în carantină și autoizolare timp de 21 de zile și vor fi verificați în fiecare zi de miliție.

La Tiraspol
La Tiraspol

Săptămâna trecută la Tiraspol a fost confirmată în funcție așa-numita ministră a sănătății, Cristina Albul – de mai bine de două luni aceasta a fost interimară, după ce fostul responsabil de domeniul sănătății a fost demis, cel mai probabil pentru că nu făcea față eforturilor de organizare a spitalelor pentru tratarea bolnavilor contaminați cu noul virus. Adjunct a fost numit Evgheni Tostanovski, fiul căruia, între paranteze fie spus, este asistentul lui Ruslan Mova, șeful Centrul operativ de gestionare a epidemiei și așa-numit ministru de interne la Tiraspol.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii de rând ce ar schimba în domeniul protecției sănătății:

- Cred că trebuie ridicată calitatea serviciilor medicale și de făcut în așa fel încât cadrele medicale să vrea să rămână aici, pe loc, să nu plece, să le placă să trăiască aici și să aibă o anumită prosperitate.

- În regiunea noastră în general e mai bine să nu ajungi pe mâna medicilor, pentru că majoritatea nu au studiile necesare. Nimeni nu vrea să-și crească calificarea profesională, să meargă pentru asta la Chişinău și Moscova.

Au doar studiile pe care le-au acumulat aici la institut și cu asta și lucrează...

Am un cunoscut care învăța la noi la medicină și mi-a spus: „Păi, eu sunt chirurg, eu dau bani și gata. Da de învățat deja acolo pe loc voi învăța să tai”. Ce fel de medici sunt aceștia? Și așa sunt majoritatea la noi.

- Eu personal am avut dificultăți să-i fac masaj copilului. Pentru că la noi nu sunt cadre medicale suficiente care să facă masaj copiilor mici. Trebuie să te înscrii în rând, și când îți vine rândul copilul de multe ori nu mai are nevoie de acel masaj.

- Există și o problemă de atitudine – în diferite policlinici sunt atitudini diferite și prețurile sunt mereu fluctuante.

- Ar fi bine ca examinarea copiilor mici, de sub un an, să fie gratuită. Trebuie să facem vaccin copilului de patru luni, să mergem la oculist – totul costă. Și mamelor le este foarte greu. Trebuie de făcut cumva să fie gratuit.

- E foarte deranjant cânt mergi să faci o analiză la sânge și la o policlinică ea costă 10 ruble, iar la alta, la Bender, împreună cu analiza la urină, costă 110 ruble. „Eu nu dau așa bani!”, le-am spus. În plus, sunt rânduri mari la medici, unii pleacă în concedii și trebuie să stai ore întregi să aștepți.

Din faptul că oamenii simpli vorbesc despre asta, oricum nimic nu se schimbă...

- Medicina în mod clar trebuie îmbunătățită la noi. Pentru că avem și medici competenți, cu atitudine bună. Soția mea merge cu copilul la medici și nu are nicio obiecție.

- Ar trebui să facă prețuri mai accesibile pentru medicamente.

- Nici nu are rost să vorbim despre problemele care există – orice nu le-ai spune, ei fac ce vor. Sunt o mulțime de grupuri pe rețele de socializare și oamenii scriu acolo despre suferințele lor și despre problemele din medicină – credeți că cineva atrage atenția la asta? Din faptul că oamenii simpli vorbesc despre asta, oricum nimic nu se schimbă.

***

În regiunea transnistreană să discută intens pe rețelele de socializare formula în care copii vor reveni la studii din toamnă. Experiența învățământului la distanță din primăvară a nemulțumit majoritatea părinților și mulți dintre ei refuză categoric ideea de a continua la fel și în toamnă, în pofida riscurilor epidemiologice.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a discutat despre specificul învățământului la distanță cu Svetlana Turceac, directoarea Centrului de instruire „Dezvoltarea” de la Tiraspol, o organizație neguvernamentală care organizează instruiri pentru elevi și profesori.

Svetlana Turceac: „În ce formulă vor studia copiii din toamnă este o întrebare care preocupă acum pe toată lumea – începând de la elevi, părinți și bunici și terminând cu profesorii. În regiunea transnistreană avem în jur de 80 de mii de copii care merg la școală și grădiniță, fiecare are cel puțin un părinte, deci ajungem la minim 160 de mii de persoane, plus vreo 10 mii de învățători și educatori care asigură procesul de studii. Așa că atunci când vorbim în contextul Transnistriei, care este foarte mică, despre 200 de mii de oameni, înțelegem că este într-adevăr un subiect sensibil.

În primul rând, este important să înțelegem de ce merge un copil la școală sau grădiniță. Grădinița este de multe ori percepută ca un „loc de depozitat copiii” care le dă părinților timpul liber necesar pentru a merge la muncă. Atunci când a început pandemia, am făcut un sondaj în care am întrebat respondenții de ce au nevoie de școală. Și surpriza noastră a fost că majoritatea părinților percep și școala ca un „loc de depozitat copiii”. Pentru astfel de părinți școala este necesară în forma ei tradițională. Ei nu acceptă niciun fel de formule de studii la distanță, pentru că imposibilitatea de a duce copilul la școală îi pune în situația de a nu putea merge la serviciu. Adică pur și simplu nu are cine sta acasă cu copilul.

Iată de ce, atunci când examinăm scenarii pentru instruirea copiilor trebuie să înțelegem că există părinți pentru care există un singur scenariu acceptabil – cel al formatului tradițional, când copilul a mers de acasă la serviciu și acolo se află sub supravegherea altor maturi. Și această categorie de părinți este foarte mare. Iată de ce ei nu vor accepta niciun fel de schimbare a formatului tradițional, vor lupta cu el și vor încerca să demonstreze ineficiența acestuia.”

Europa Liberă: Înțeleg că această categorie de părinți este una foarte numeroasă. Există și altfel de abordări?

Svetlana Turceac: „A doua categorie de părinți sunt cei care vorbesc despre școală ca despre o platformă pentru dezvoltarea copilului – pentru că instruirea sistemică însemnă cultivarea abilităților și gândirii critice.

Acești părinți înțeleg că pe lângă funcția de „plasare în siguranță a copiilor” școala mai are și rolul de dezvoltare a acestora...

Cu această a doua categorie de părinți este mult mai ușor de discutat despre o eventuală combinație dintre on-line și format tradițional și despre faptul că acest hibrid este viabil, având în vedere circumstanțele obiective. Adică faptul că inclusiv în carantină și autoizolare dezvoltarea este posibilă.”

Europa Liberă: Credeți că această formulă mixtă ar putea fi aplicată pentru toate vârstele?

Svetlana Turceac: „Aici există o nuanță legată de școala primară, am în vedere exact elevii care merg în clasa I. Noi pe lângă centrul nostru avem și o școală și am avut în perioada carantinei elevi de clasa a II-a. Deja în a doua se poate lucra cu ei, chiar dacă e destul de dificil să explici fiecăruia în parte. În clasa I nu ai cum să faci asta. Pentru că un copil care nu știe să citească și să scrie nu poate face nimic. Adică acești copii trebuie să învețe aceste lucruri acum, înainte de începerea celui de al doilea val, care în mod sigur va fi. Acum, în perioada verii, acest lucru se poate face chiar și într-un parc. Dacă ar fi fost vorba despre copilul meu, eu aș fi căutat orice posibilitate de a-l învăța până în toamnă măcar literele de tipar, să le poată găsi pe tastatură și să le citească, pentru ca el să aibă o minimă pregătire ca să poată înțelege ce trebuie să facă când învățătorul îi va vorbi din monitor.

Noi de luni începem un curs pentru copii care merg în clasa I, l-am numit „Școala scrie-și-citește”, vom face lecțiile în parc, avem grupe mici, de șase copii. Cu o abordare corectă din punct de vedere didactic planificăm să facem în așa fel încât acești copii, până pe 20 august, să înțeleagă cerințele, să știe literele, să le tasteze și să citească. Sperăm că din toamnă se va reveni la formatul de studii tradițional, dar în cazul în care nu va fi așa, sau dacă copilul se va îmbolnăvi și va trebui să stea acasă, el trebuie să aibă posibilitatea de a studia la distanță.

După acel coșmar pe care l-am avut în toamnă, orice învățător trebuie să înțeleagă că pentru a avea rezultate bune trebuie, chiar și atunci când predă copiilor prezenți în sala de clasă, să aibă posibilitatea să-i conecteze la predare și pe copiii care sunt acasă. Copilul trebuie să aibă posibilitatea, chiar stând acasă sau bolnav fiind, să asiste ora de matematică, de exemplu.”

Europa Liberă: Credeți că acest format ar putea fi practicat pe viitor și după pandemie?

Svetlana Turceac: „Eu cred că viitorul aparține unor astfel de modele de instruire, hibride. Doar că profesorii trebuie să aibă un cu totul alt nivel de pregătire.

În condițiile autoizolării noi am căutat și găsit instrumente destul de bine adaptate – folosim Google Class. Acolo există opțiunea Google Doc unde putem vedea cum gândește copilul, unde putem comunica cu copilul fără să fie nevoie să instalăm Zoom, există și posibilitatea de verificare.

Eu cred că viitorul aparține unor astfel de modele de instruire, hibride...

Adică este un instrument foarte comod, cu toate opțiunile necesare, gratuit, cu o legătură directă bună cu elevii. Provocarea cea mare este instruirea profesorilor. Dacă profesorul știe să folosească acest instrument, atunci este absolut posibil un format în care are loc lecția în sala de clasă în paralel cu participarea simultană la oră a unor copii care sunt acasă. Și noi planificăm să reluăm din 1 septembrie în acest format activitatea școlii pe care o avem în cadrul Centrului nostru.

Iată de ce, dacă aș fi întrebată ce se poate face acum, aș spune că vara trebuie dedicată instruirii profesorilor din clasele primare, pentru că anume copiii mici s-au dovedit a fi cei mai vulnerabili. Evident că e bine să avem lecții cu prezența fizică a elevilor, dar trebuie să ținem minte că există întotdeauna copii care ar putea să nu fie prezenți, dar totuși ar putea participa de la distanță la instruirea care are loc în clasă.

După ce s-a încheiat anul de studii, am făcut o analiză aprofundată și am constatat că în rândul cadrelor didactice există o dorință mare de a învăța metode noi de predare și există un procent mare de oameni care sunt dispuși să se schimbe. Da, multora dintre ei nu le place on-line-ul pentru că el impune abordări noi. Dar de la începutul carantinei în cadrul centrului nostru au făcut cursuri de calificare mai multe persoane decât pe parcursul întregului an școlar.

Noi am ajuns la concluzia că principala problemă a ultimului semestru de studii a fost că învățătorii care nu aveam niciun fel de instrumente de lucru au fost puși în situația de a rezolva singuri toate problemele legate de învățarea la distanță. Mulți profesori au văzut ca soluție aplicația Viber, adică pur și simplu le trimiteau elevilor temele de studiat – numerele paginilor și exercițiilor. Iar elevii trebuiau să le trimită fotografii cu temele făcute, tot pe Viber. Și acum discutăm mult cu cursanții noștri despre faptul că nu este o abordare profesionistă, că este o abordare chiar inacceptabilă – pentru că dacă copilul este capabil să învețe singur, el pur și simplu nu are nevoie de școală. Veriga slabă în perioada aceasta, mai ales la începutul carantinei, a fost imposibilitatea de a explica tema nouă. Și părinții nu ne vor ierta dacă vom continua în același stil și din toamnă.”

Europa Liberă: Care au mai fost lucrurile care au ieșit la suprafață în această perioadă?

Svetlana Turceac: „Faptul că profesorilor noștri le plece excesiv de mult controlul. Ei sunt atât de preocupați de idea de a verifica elevii încât pur și simplu nu înțeleg ce ai în vedere când îi întrebi de ce au nevoie de acest control. De exemplu, la unul din ultimele webinare o învățătoare a întrebat cum poate să verifice dacă copilul a învățat poezia pe de rost.

Am întrebat-o – dar de ce ați avea nevoie Dvs. ca el să știe poezia pe de rost?

Acest lucru îi va îmbunătăți competențele lingvistice? Ce va schimba asta? De ce nu vreți de exemplu să alegeri o formă de verificare care să vă permită să vedeți modul în care gândește copilul? De exemplu, în loc să învețe poezii pe de rost, să formuleze propoziții în engleză – iar în Google Doc puteți vedea în timp real ce cuvinte, ce prepoziții folosește, cum gândește, îl puteți corecta.

Acesta e lucrul care a devenit evident – faptul că această expediere a sarcinilor și recepționare a temelor făcute de elevi și notele puse astfel a devenit una din funcțiile de bază ale școlii moderne. Noi nu căutăm răspunsul la întrebarea: „De ce predăm elevilor aceste lucruri?”, ci la întrebarea: „Cum vom verifica asta?”. Și trebuie să înțelegem că copiii merg la școală nu pentru a scrie evaluări și lucrări de control. Ei merg la școală pentru a învăța să gândească. Acesta este aspectul pe care l-am pierdut din vedere.

Și dacă abordezi lucrurile astfel, constați că este practic indiferent ce fel de școală frecventează copilul – una on-line sau cu prezență în sala de clasă. Pentru mine este important să văd cum gândește el. Și sarcina mea este de a instrui copilul, nu de a-l verifica. Și atunci caut și platformele necesare pentru asta. Dacă am doar sarcina de a verifica, pot să mă limitez și la Viber.”

Europa Liberă: Cum vi se pare această perioadă, de la începutul epidemiei? Pentru multă lume a fost o provocare și un șoc, alții au văzut oportunități…

Svetlana Turceac: „Mie îmi place acest timp. Este nepopular să spui așa ceva acum și de obicei evit să recunosc asta. De ce îmi place? Pentru că dacă această carantină nu ar fi dat acest magic șut în fund sistemului, noi încă multă-multă vreme am mai fi explicat ce însemnă evidența electronică a reușitei școlare, a prezenței, cataloagele electronice și așa mai departe. Vorbim de ani de zile despre aceste lucruri.

Noi încă acum cinci ani am propus un proiect pe care să-l facem din contul nostru, cu instruirea profesorilor, și ni s-a răspuns că proiectul nu este oportun.

În cazul centrului nostru, atunci când spun că vom deschide o scoală a noastră, eu știu cum să o fac să iasă bine. Și știu sigur că prioritatea acum este să instruim și să ajutăm cât mai bine fiecare profesor și părinte în parte, individual. Acum se vorbește foarte mult că va fi fibră optică în toate școlile. Este minunat. Dar se uită faptul că această fibră optică nu va salva copilul care stă acasă, dacă el locuiește într-un sat unde sunt doar telefoane cu fir. Mai mult decât atât, și învățătorul este om și se poate îmbolnăvi, deci el și acasă trebuie să aibă condiții adecvate.

Am văzut această greșeală atunci când a început carantina – da, în școli sunt calculatoare – pe unde mai bune, pe unde mai slabe, dar sunt; în școli există internet. Dar acest lucru nu a ajutat în niciun fel niciun copil și niciun profesor. Nu am învățat nimic din această greșeală și o repetăm din nou. Da, vom îmbrăca școlile în fibră optică – dar cum va soluționa acest lucru problema copilului care se află în autoizolare acasă? Acest aspect cum va fi soluționat?”

Așa că, da, mie îmi place această perioadă, îmi place că a început o anumită mișcare în sistemul de educație...

Noi lucrăm mult cu malul drept, cu Republica Moldova, cu Găgăuzia ca regiune vorbitoare de limbă rusă și vedem că avem multe tendințe și probleme comune – educația încearcă să se țină totuși în afara politicii. Și constat că suntem la fel. Pot doar să mă bucur pentru colegii de pe malul drept al Nistrului pentru că acolo directorul este mai independent din punct de vedere financiar decât școlile de la noi, finanțarea este decentralizată și directorul este mult mai liber în a decide cum folosește banii pe care îi are la dispoziție. La noi finanțarea e centralizată și practic nu există libertatea de a pune accent pe anumite priorități.

Însă în ceea ce privește competențele profesionale, nu văd o diferență foarte mare.

Din nou – toată admirația mea pentru cadrele didactice – foarte mulți învață din mers și vârsta nu este o piedică – avem învățători cu un stagiu de muncă mare care învață și ei foarte activ.

Elevi din Kosovo, pe timp de pandemie
Elevi din Kosovo, pe timp de pandemie

Evident că există probleme mari care țin de diferența mare dintre oraș și sat, dintre veniturile părinților și respectiv, posibilitatea copiilor de a avea echipamente necesare. Dar, în orice caz, prioritatea este de a ajuta profesorii, pentru că ei să-i poată ajuta pe elevi.”

***

După cum spunea Svetlana Turceac în interviu, Centrul de instruire „Dezvoltarea” a făcut un sondaj în cadrul căruia i-a întrebat pe părinți cum este organizată și cât de eficientă este învățarea la distanță. Sondajul realizat în aprilie arăta că doar 27 la sută dintre elevi au ținut legătura în regim on-line cu profesorii, în timp ce peste 70 la sută au studiat materia nouă individual.

Peste 70 la sută dintre respondenți au susținut idea de a transmite la televizor materia nouă la obiectele de bază, acest lucru ar ajuta inclusiv elevii și învățătorii care nu au calculator sau internet.

Părinții au fost de părere că pentru învățarea la distanță trebuie să rămână obligatorii doar câteva materii: matematica, limba maternă, istoria și limba engleză, iar restul să fie materii facultative de autoinstruire, mai transmite corespondentul nostru la Tiraspol.

Vezi comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG