Linkuri accesibilitate

La Chișinău se fac planuri de reintegrare a țării, în vreme ce Tiraspolul îngrădește drepturi fundamentale


Tineri pe străzile Tiraspolului. În regiunea transnistreană, epidemia de coronavirus riscă să devină „o problemă umanitară” (Cristina Lesnic, viceprim-ministru pentru reintegrare)

Din sumarul ediţiei:

Un val masiv de mesaje de revoltă pe rețelele de socializare a oprit pe moment scoaterea de pe piața prestatorilor de internet din regiunea transnistreană a companiei LinkService, singurului concurent pentru monopolistul InterDnestrCom. Teste rapide în laboratoarele mobile și farmaciile din regiunea transnistreană – cât de precise și de accesibile sunt acestea? O misiune a Organizației Mondiale a Sănătății, susținută de OSCE, este așteptată săptămâna aceasta la Tiraspol.

La Chișinău planuri de reintegrare a țării, în vreme ce Tiraspolul îngrădește drepturi fundamentale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


***

Pentru început, principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a îndemnat Chișinăul și Tiraspolul să continue dialogul acum, mai mult chiar decât înainte de pandemie. Într-un raport prezentat joi, 30 aprilie, Consiliului Permanent al OSCE, Claus Neukirch a spus că dialogul este crucial pentru rezolvarea problemelor umanitare generate de criza COVID-19 în rândul populației de pe ambele maluri ale Nistrului. El a menționat că Misiunea OSCE a încurajat în mod repetat Chișinăul și Tiraspolul să participe la ședințele grupurilor de lucru în chestiuni urgente, cum ar fi cele bancare, dar în special legate de COVID-19. Totodată, șeful Misiunii a îndemnat Tiraspolul să elimine restricțiile de circulație impuse ca răspuns la pandemie, inclusiv în Zona de Securitate, „îndată ce pandemia este ținută sub control, iar posturile de control suplimentare și patrulele dislocate să fie eliminate”.

Șeful misiunii OSCE la Chișinău, Claus Neukirch
Șeful misiunii OSCE la Chișinău, Claus Neukirch

Îndemnul său vine după ce autoritățile de la Chișinău au sugerat că Misiunea OSCE nu ar depune suficiente eforturi în vederea înlăturării abuzurilor comise de administrația separatistă de la Tiraspol sub pretextul combaterii epidemiei – încălcarea liberei circulații, inclusiv a medicilor, și instalarea unor noi posturi de control. Pentru a discuta aceste aspecte, Chişinăul a cerut o ședință de urgență a formatului de negocieri 5+2, dar Misiunea OSCE a spus că, „la această etapă, nu există planuri pentru o întâlnire în formatul 5+2”, din care, alături de părțile în conflict, fac parte OSCE, Rusia și Ucraina – ca mediatori, precum și UE și SUA ca observatori.

În Republica Moldova, 1017 lucrători medicali s-au infectat cu noul coronavirus, a anunțat ministerul sănătății. Procentajul de contaminare a personalului medical este de 25,1% din numărul total de infectați, fiind cea mai mare rată din Europa. Cei mai afectați sunt asistenții medicali – 42%, după care urmează personalul auxiliar - 32% și medicii - 25%. Cinci cadre medicale au decedat, transmite Agora.md. 56 dintre medicii îmbolnăviți sunt din regiunea transnistreană.

Tiraspolul anunță duminică 519 cazuri de COVID-19 și 22 persoane decedate. Pe tot teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 4121 de îmbolnăviri și 125 de decese.

La Chișinău, de luni, 4 mai, intră în vigoare obligativitatea de a purta mască de protecție, medicinală sau improvizată, în transportul public. Troleibuzele şi autobuzele și-au reluat programul obișnuit. Tot de luni este reluat comerțul cu amănuntul pentru toate tipurile de mărfuri, cu excepția piețelor sau centrelor comerciale. Unitățile de alimentație publică vor putea să vândă însă numai produse la pachet și în regim de catering.

Tiraspolul a interzis exportul de grâu, orz și porumb din regiunea transnistreană cel puțin până pe data de 1 august din cauza riscului mare ca roada noului an să fie compromisă de secetă. La Chişinău, premierul Ion Chicu a dat asigurări că Republica Moldova are rezerve suficiente de cereale. Declarația a venit în contextul în care presa de la Chişinău a scris că mari cantități de cereale sunt exportate din Republica Moldova, în timp ce roada nouă este compromisă din cauza secetei, pierderile pe majoritatea terenurilor agricole ajungând între 50% și 100%.

Administrația regiunii transnistrene nu mai are bani pentru achitarea pensiilor și salariilor, după ce majoritatea întreprinderilor din stânga Nistrului fie au fost închise, fie și-au redus volumele de producție și, respectiv, plățile la buget. Șeful executivului de la Tiraspol a anunțat că acum plățile se fac din fondurile speciale rezervate pentru investiții capitale, pentru susținerea antreprenoriatului sau pentru drumuri.

Omul de afaceri Iuri Kuzmenko a fost condamnat la patru ani de închisoare în regiunea transnistreană, scrie publicația NewsMaker. Acesta a fost acuzat de fraudă pentru vânzarea unui garaj. Kuzmenko și avocatul companiei sale Agro-Luk spun că problemele au fost create artificial de holdingul monopolist Sheriff din regiune, care în felul acesta elimină un concurent. Problemele companiei Agro-Luk au început acum zece ani, când administrația regiunii i-a confiscat 11 mii de hectare de teren.

Prim-ministrul Mihail Mișustin în teleconferință cu președintele Vladimir Putin
Prim-ministrul Mihail Mișustin în teleconferință cu președintele Vladimir Putin

Premierul rus Mihail Mișustin a fost diagnosticat cu coronavirus, iar președintele Vladimir Putin l-a desemnat ca interimar la șefia guvernului pe prim-vicepremierului Andrei Belușov. Diagnosticul lui Mișustin vine în condițiile în care Rusia a înregistrat până acum peste 134 de mii de cazuri de infectare și puțin peste o mie de decese legate de COVID-19. Sâmbătă, Rusia a întrecut Turcia după statistica bolii, urcând pe locul șapte în lume, iar duminică a înregistrat 10600 de îmbolnăviri. Criticii atrag atenția că numărul real trebuie să fie mult mai mare și aduc ca argument numărul mare de cazuri de pneumonie, care deseori acum este provocată de contaminarea cu noul coronavirus. Primarul Moscovei, orașul cu cele mai multe cazuri oficiale, a declarat că nu crede că orașul a atins punctul culminant al pandemiei. „Nu suntem nici măcar la jumătatea drumului”, a avertizat el.

Joi, la Chișinău a sosit un grup de 52 de medici, asistenți medicali și alt personal, însoțiți de ministrul de externe și cel al apărării din România, și două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19. Medicii români au fost repartizați în spitale din Chișinău, Bălți și Cahul, pentru două săptămâni. Tot joi, guvernul de la București a aprobat un ajutor umanitar, în valoare de 3,5 milioane de euro, pentru a sprijini Republica Moldova în lupta cu noul coronavirus. România este singura țară care trimite medici în Republica Moldova pentru lupta contra infecției.

***

Un val masiv de mesaje de revoltă pe rețelele de socializare a oprit pe moment scoaterea de pe piața prestatorilor de internet din regiunea transnistreană a companiei LinkService, singurului concurent pentru monopolistul InterDnestrCom.

LinkService a rămas fără licență în urma unei decizii judecătorești marți, 28 aprilie, și, potrivit deciziei, de miercuri urma să-i deconecteze de la internet și cablu TV pe cei peste 10 mii de abonați din orașul Bender și satele învecinate.

În pofida carantinei și a restricțiilor de circulație, imediat după aflarea deciziei instanței de judecată, în fața oficiului InterDenstrCom (IDC) s-a format rând – locuitorii de la Bender au venit să contracteze servicii de internet. Iar pe rețelele de socializare au apărut reacții de revoltă și critică la adresa administrației de la Tiraspol și a monopolistului IDC.

În seara zilei, compania LinkService a publicat un comunicat în care le mulțumește abonaților pentru susținere și anunță că Serviciul pentru comunicații din administrația de la Tiraspol a oprit executarea ordinului de suspendare a licenței companiei pe durata stării de urgență impusă pentru combaterea epidemiei, adică până pe 15 mai.

Corespondentul Europei Libere în regiunea transnistreană transmite că, prin decizia sa de marți, instanța de la Tiraspol a respins o contestație a companiei împotriva Serviciului de comunicații din cadrul administrației separatiste care dispusese retragerea licenței acum patru luni, în decembrie anul trecut.

În stânga Nistrului multe domenii sunt monopolizate de companii care, chiar dacă formal sunt private, fie sunt apropiate de grupările de la putere, fie fac parte din holdingul Sheriff care deține afaceri în mai toate domeniile – de la petrol și telecomunicații la comerțul cu alimente. Puținele companii care încearcă să intre pe domenii mai importante au șanse minime să se dezvolte, inclusiv din cauza persecuțiilor din partea puterii.

Magazin Sheriff la Tiraspol, în plină epidemie de coronavirus
Magazin Sheriff la Tiraspol, în plină epidemie de coronavirus

Este și cazul companiei LinkService de la Bender, singurul provider de internet și cablu alternativ monopolistului InterDnestrCom, o companie-fiica a Sheriff-ului.

Compania LinkService spune în comunicatul de pe site-ul său că nu există motive pentru suspendarea licenței și califică drept ilegale acțiunile Serviciului pentru comunicații de la Tiraspol, mai ales în condițiile în care majoritatea populației este izolată acum acasă din cauza epidemiei de coronavirus și are nevoie de internet mai mult ca oricând.

Salvați LinkService, spune Larisa Tarasova în acest mesaj
Salvați LinkService, spune Larisa Tarasova în acest mesaj

Pe rețelele de socializare au apărut multe reacții critice ale utilizatorilor de internet de la Bender. Unul dintre ei, Andrei Litvinenko, a scris că peste 10 mii de abonați erau în pericolul de a rămâne fără legătura cu rudele, fără posibilitatea pentru elevi de a face ore on-line sau fără desene animate pentru copiii mai mici, dar și fără posibilitatea pentru părinți de a lucra la distanță.

Iată ce spun utilizatorii în comentariile la această postare:

Cel mai parșiv în situația aceasta este că pe noi nimeni nu ne va auzi și vor continua să ne spună povestea cu instanțele „independente”.

Acum mulți oameni la noi vor rămâne fără lucru. Este o situație critică”.

Mama mea este grav bolnavă, nu iese nicăieri în această perioadă și singura ei comunicare cu lumea exterioară era prin internet. Nu știu cui să „mulțumesc” pentru asta, dar de mâine ea și alte câteva mii de oameni nu vor mai avea această posibilitate.”

Ce drept are instanța și judecătorii să oprească internetul în timpul carantinei? Ce fel de carantină va fi dacă de la Tiraspol în fiecare zi o brigadă de la IDC va umbla prin zeci de apartamente și pe la sute de oameni ca să tragă cabluri?”

Poate pentru început IDC ar putea să-și revadă tarifele abuzive și abia apoi să se apuce să elimine concurența?”

Am fost la piață, am auzit toate opiniile. Din expresii ne-licențioase era doar denumirea InterDnestrCom”.

Acest război durează de mai bine de doi ani. Scopul a fost unul singur – eliminarea concurenței. Nimic personal, doar business.”

Tot pe rețelele de socializare Larisa Tarasova, care a fondat compania în 2005, a anunțat că LinkService va depune o cerere pentru o nouă licență, dar că procedura de examinare va dura minim 30 de zile.

***

Printr-un comunicat difuzat marți, autoritățile de la Chişinău își exprimă regretul pentru faptul că OSCE „nu are planuri privind convocarea ședinței în formatul 5+2 pe durata situației de urgență” și cere Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă în regiunea transnistreană cu o vizită tehnică pentru a monitoriza acolo „realitățile crizei pandemice COVID 19”. Un comunicat difuzat de Biroul de Reintegrare spune că Chişinăul regretă că solicitarea sa de convocare urgentă a negocierilor „nu a fost tratată cu atenție deosebită în contextul situației excepționale create de criza pandemică Covid-19”.

Cristina Lesnic
Cristina Lesnic

Pe 10 aprilie vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a cerut într-o conferință de presă convocarea în regim de urgență a formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană pentru a discuta situația legată de combaterea epidemiei de coronavirus în regiunea transnistreană, care, potrivit ei, riscă să devină „o problemă umanitară”.

Într-un raport prezentat la Consiliul permanent al OSCE de la Viena, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a declarat că dialogul dintre Chişinău și Tiraspol trebuie să continue. „Un dialog orientat pe atingerea obiectivelor, cu interacțiuni regulate ale celor doi reprezentanți politici este crucial pentru rezolvarea problemelor umanitare generate de criza COVID-19 în rândul populației de pe ambele maluri”, se spune în raport.

Orice modificare a regimului Zonei de Securitate necesită aprobarea prealabilă a Comisiei Unificate de Control

În același timp, Claus Neukirch a pus accent pe faptul că Tiraspolul trebuie să-și regândească restricțiile impuse pentru deplasarea oamenilor. „Tiraspolul, a declarat șeful Misiunii OSCE, trebuie să se asigure că oamenii se pot deplasa la locul lor de muncă, pot avea acces la servicii de asistență medicală, la bancomate și la alte necesități. Orice modificare a regimului Zonei de Securitate necesită aprobarea prealabilă a Comisiei Unificate de Control”, a reamintit Claus Neukirch, adăugând că „este extrem de important ca restricțiile impuse să fie înlăturate îndată ce pandemia este ținută sub control, iar posturile de control suplimentare și patrulele dislocate să fie eliminate”. Claus Neukirch a mai anunțat că săptămâna aceasta va avea loc o vizită de documentare în regiunea transnistreană a Organizației Mondiale a Sănătății împreună cu Misiunea OSCE, pentru a monitoriza modul de combatere a epidemiei.

***

Guvernul de la Chişinău a adoptat miercuri un document, numit ambițios Programul activităților pentru reintegrarea țării, care prevede finanțarea în acest an a 42 de proiecte în valoare de 15 milioane de lei. Sunt inițiative depuse de autoritățile locale din Zona de securitate de pe Nistru și, așa cum a declarat în ședința de Guvern vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, acestea presupun „activități pentru dezvoltarea instituțiilor din sistemul educațional, dar și în domeniile culturii, sportului, reabilitarea apeductelor, iluminarea stradală, precum și activități conexe obiectivului de reintegrare a țării”.

Programul mai prevede alocarea de ajutor material școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, cumpărarea unui microbuz pentru transportul elevilor pentru liceul din Dubăsari, reparații curente la mai multe centre ale medicilor de familie și cămine culturale, dar și dotarea cu mobilă a militarilor moldoveni din forțele de menținere a păcii de pe Nistru.

Timp de aproape două decenii după încheierea conflictului de pe Nistru Chişinăul nu a alocat bani din buget pentru reintegrarea țării. Pentru prima dată acest lucru s-a făcut în 2011, când s-au dat 10 milioane de lei, sumă considerată și atunci una simbolică. De atunci, au fost finanțate aproape 400 de proiecte în valoare de peste 110 milioane lei.

De la bun început comunitatea de experți de la Chişinău a atras atenția că proiecte în valoare de 10-15 milioane de lei pe an nu sunt de natură să producă cine știe ce schimbare, iar în acest an criticilor s-au alăturat și cei care spun că activitățile finanțate sub paravanul reintegrării țării sunt de fapt cheltuieli curente care oricum trebuiau acoperite din buget.

Ion Leahu, fost membru în Comisia Unificată de Control, este de părere că accentul ar trebui pus de Chişinău pe proiecte vizibile care să fie și explicate populației din regiunea transnistreană, cum ar fi de exemplu în actualul context testele gratuite făcute la Chişinău pentru bolnavii de coronavirus din stânga Nistrului. Și acest lucru trebuie făcut făcând abstracție de replicile tăioase pe care și le-au adresat Chişinăul și Tiraspolul în ultimul timp, spune Ion Leahu.

Ion Leahu
Ion Leahu

Ion Leahu: „Dacă te uiți formal la situație, sunt 42 de proiecte înaintate din partea autorităților și agenților economici subordonați Chișinăului, dar localizați în stânga Nistrului. Diferența este numai în hotar, dar în rest asta ar putea să fie și la Glodeni, și la Vulcănești, și la Călărași – nu are direct atribuție la populația, la structura locală din regiunea subordonată Tiraspolului. Adică la modul direct realizarea acestui plan nu va influența în nicio măsură procesul de reintegrare.”

Europa Liberă: Domnule Leahu, dar și mediatorii spun acest lucru, și Chișinăul a subliniat de mai multe ori că primii pași spre o apropiere a celor două maluri ale Nistrului ar fi crearea de condiții bune pentru oamenii simpli, oamenii de rând care locuiesc pe un mal și pe celălalt.

Ion Leahu: „N-am nimic contra, dar eu am spus că s-ar putea de avut în vedere și necesitățile altor regiuni din Republica Moldova. Dacă, de exemplu, noi o să facem să trăiască oamenii bine în Căușeni, să fie acolo luxos, dar formal acest lucru într-o măsură oarecare o să influențeze opinia, dar nu mai mult.

Sunt mai multe momente care trebuie evidențiate și aplicate nemijlocit și care sunt necesare sau chiar vital necesare anume pentru localitățile aflate sub administrarea regimului de la Tiraspol. Iată acesta trebuie să fie scopul și, treptat, realizarea.

Eu nu am nimic contra – trebuie de susținut și școlile noastre care acolo sunt, neapărat, trebuie de susținut și agenții economici. Dar în situația în care noi n-am făcut absolut nimic pentru a ridica aceste câteva, cinci sau patru, posturi de control plasate de Tiraspol ilegal, lucru făcut practic în toiul activității în formatul 5+2 și a operațiunilor de pacificare, despre ce să vorbim mai departe? Ce influență pozitivă putem avea noi, dacă noi nu folosim nici măcar pârghiile legale pe care le avem?”

Europa Liberă: Dar, din punctul Dvs. de vedere, ce ar trebui să conțină un astfel de document, în așa fel încât, într-adevăr, să apropie reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

Ion Leahu: „Eu mă gândesc că în Planul de activitate a Biroului de reintegrare și a tuturor structurilor care se ocupă de problema dată trebuie neapărat de găsit puncte, și ele în principiu sunt, care nemijlocit influențează asupra mentalității transnistrenilor. Iată, de exemplu, de popularizat cât se poate mai mult faptul că, până deunăzi, Chișinăul a contribuit la testarea bolnavilor de coronavirus din stânga Nistrului. Absolut toate probele care se aduceau de acolo, de la Tiraspol, la Chișinău erau prelucrate și date rezultatele.

Mai mult ca atât, reprezentanții Chișinăului au participat nemijlocit la asamblarea, dotarea și punerea în funcțiune a laboratorului, a propriului laborator pentru testarea la coronavirus la Tiraspol. Și la 29 aprilie, la ședința staff-ului operativ, Krasnoselski chiar a mulțumit pentru asta medicilor de la Chișinău. Înseamnă că este un moment, să spunem așa, o direcție pe care s-ar putea de lucrat, de activat și de obținut careva rezultate.”

Europa Liberă: Felul în care gestionează Chișinăul această criză epidemiologică în relație cu Tiraspolul a fost, și el, criticat de anumiți experți de la Chișinău, care spun că Tiraspolul folosește situația pentru a se consolida, Chișinăul îi pune la dispoziție necondiționat laboratoare, tranzitul prin teritoriul Republicii Moldova a medicamentelor, alimentelor și a altor importuri care nu mai pot intra prin frontiera ucraineană și alte lucruri. Deci, Chișinăul nu folosește această situație pentru a-și consolida influența în regiune și pentru a avea control, chiar și epidemiologic, asupra regiunii. Dvs. cum vedeți aspectul acesta?

Ion Leahu: „Dublu. Eu am opinie, să spun așa, nu chiar categorică. Da, neapărat, noi trebuia să folosim toate oportunitățile care s-au creat pentru a avea un dialog mai consecvent, mai concret cu Tiraspolul. La urma urmei, puteam să mergem și la o situație de așa natură încât să punem condiții, ultimatum: „Ori voi ridicați aceste posturi de control, ori noi nu vă facem testăm testele la coronavirus”. Puteam să mergem și la asta. Dar chestia constă într-aceea că noi am scăpat timpul: începând cu 2016, când am început să facem complexele astea de protocoale, Berlin-plus și așa mai departe, când de-acum i-am învățat cu faptul că Chișinăul merge la întâmpinare necondiționat și satisface toate dorințele, acum este foarte greu de oprit și principalul este că nu o să ne înțeleagă partenerii de dezvoltare.

Ați observat că OSCE-ul nu a dat curs solicitării Chișinăului de a convoca formatul 5+2 pentru problemele pe care le-a abordat Cristina Lesnic? Deja și OSCE-ul vede că nu întotdeauna, să spunem așa, Chișinăul este consecvent în acțiunile sale și nu întotdeauna ne susține. Dar dacă noi mai mergeam și la pasul acesta, noi în genere riscam să ajungem într-o postură foarte, foarte negativă, care să fie interpretată în sensul că noi utilizăm această situație de pandemie pentru a obține careva reușite pe seama problemelor cetățenilor. Așa că eu cred că, în cazul dat, administrația de la Chișinău a procedat corect.”

Europa Liberă: Această reacție destul de palidă a OSCE, aproape inexistentă, la solicitarea Chișinăului de a convoca formatul 5+2, Dvs. cum v-o explicați? E doar pandemia la mijloc sau suntem într-un impas la negocieri?

Ion Leahu: „Chestia constă în faptul că Chișinăul, prin faptul că a mers în întâmpinare și a cedat atât de mult, el de-acum nu poate să-și re-creeze o imagine de partener absolut obiectiv și logic. Vă amintiți că motivul pentru care a fost propusă convocarea formatul 5+2 era faptul că, chipurile, Tiraspolul nu asigură accesul nostru la datele precise a modului în care decurge pandemia.”

Europa Liberă: Mai era și aspectul cu posturile de control, mai era și libera circulație…

Ion Leahu: „Da, dar aspectul cu posturile de control era secundar, el nu figura pe primul plan a propunerii de a convoca ședința. Și asta poate că într-o anumită măsură a și influențat negativ – faptul că principalele lucruri pe care noi le doream au fost lăsate pe planul secundar, dar am mers cu ceva neclar și neargumentat.”

Europa Liberă: Noi suntem acum într-un impas al negocierilor, se poate spune lucrul acesta?

Ion Leahu: „Da, desigur. Conducerea precedentă ne-a lăsat pachetul Berlin-plus, realizarea mai multor puncte, cum ar fi telefonia, cum ar fi problema bancară, cum ar fi problema circuitului marfarelor prin nordul Republicii Moldova. Aceste subiecte nu sunt nicidecum în favoarea Republicii Moldova. Și Republica Moldova cât a putut a amânat, a refuzat convocarea ședințelor pentru că știa foarte bine că vor fi impuse problemele respective. Și atunci când partenerii de dezvoltare au văzut că noi evităm, că nouă nu ne trebuie, nu ne este convenabil, au decis și ei să nu impulsioneze această formă de tratative. Și ne-au lăsat pe noi unu la unu: „Poftim, discutați cu Tiraspolul, înțelegeți-vă cu Tiraspolul. Când vă înțelegeți cu Tiraspolul, atunci revenim și noi.””

Europa Liberă: Domnule Leahu, dar se creează impresia că acest pachet Berlin-plus nu mai e viabil, că lucrurile s-au schimbat între timp și nu știu în ce măsură se mai poate merge mai departe cu pachetul respectiv.

Ion Leahu: „S-au deschis ochii la oameni. Ori s-au deschis ochii, ori au venit alți oameni și au înțeles cât e de periculos să se continue mai departe pe calea realizării prevederilor Berlin-plus. E foarte periculos din toate punctele de vedere, și economic, și politic. Dar principalul este ceea ce am spus nu o singură dată: fiecare semnătură, fiecare adoptare a înțelegerilor din acest pachet și mai mult ne separă, și mai mult le dă separatiștilor argumente că ei, într-adevăr, sunt separați, că ei sunt așa-numit „stat suveran”.”

***

Autoritățile de la Chişinău acuză administrația separatistă de abuzuri sub pretextul combaterii epidemiei, printre altele la capitolul liberei circulații, inclusiv a medicilor, de instalarea de noi posturi la frontiera administrativă și de ascunderea proporțiilor reale ale epidemiei. Tiraspolul la rândul său acuză Chişinăul de șantaj și de faptul că ar bloca transporturi de medicamente și echipamente în regiune. Pentru a discuta aceste aspecte, Chişinăul a cerut participanților în formatul 5+2 convocarea în regim de urgență a unei ședințe. Misiunea OSCE în Republica Moldova a spus însă că „la această etapă nu există planuri pentru o întâlnire în formatul 5+2”.

În replică, Chişinăul și-a exprimat regretul pentru reacția OSCE și a cerut Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă în regiunea transnistreană cu o vizită tehnică pentru a monitoriza acolo „realitățile crizei pandemice COVID 19”. O cerere care era formulată de săptămâni bune și de administrația de la Tiraspol.

Situația a fost comentată pe rețelele de socializare de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, care a scris că o misiune separată a OMS în regiunea transnistreană „oricât de tehnică nu ai boteza-o, este cel mai mare cadou –pentru Tiraspol”. „A mai fost o astfel de misiune acum aproape un deceniu, roadele ei propagandistice Transnistria le culege până acum”, a scris Alexandru Flenchea.

Alexandru Flenchea
Alexandru Flenchea

Într-un interviu pe care ni l-a acordat, Alexandru Flenchea a spus că nu vede utilitatea unei misiuni a OMS în stânga Nistrului. „Ce să facă o asemenea misiune în regiunea transnistreană? Reprezentanții OMS-ului de la Chișinău asistă întreaga țară, implicit regiunea transnistreană. Cum să trimită o misiune în una din regiunile Republicii Moldova neglijând toată țara? Nu văd o utilitate practică a unei astfel de misiuni, însă efecte politice de ordin propagandistic, cu siguranță, vor fi”, a spus fostul vicepremier pentru reintegrare.

L-am mai întrebat pe Alexandru Flenchea cum vede el în acest moment dialogul dintre Chişinău și Tiraspol.

Alexandru Flenchea: „La moment, dinamica nu este pozitivă. Ea nu are cum să fie pozitivă pentru că suntem, cum ați zis, în situație de pandemie, pentru că toate eforturile sunt îndreptate spre lupta cu pandemia și, de facto, dialogul politic lipsește. Ceea ce vedem în spațiul public, schimbul de replici acide, nu neapărat reflectă și situația adevărată.”

Europa Liberă: De ce spuneți lucrul acesta?

Alexandru Flenchea: „Pentru că, pe de o parte, putem observa ușor o sincronizare, sau, dacă vreți, se pliază Tiraspolul sub regimul stării de urgență care este impus la Chișinău. Este inevitabil și firesc, având în vedere că Transnistria este parte a Moldovei, că interdependențe sunt mult mai multe decât par la prima vedere și că nu s-ar vorbi acolo despre independența, oricum Tiraspolul depinde logistic, depinde ca de infrastructură, depinde ca regim de traversare a frontierei, depinde de rețele de transport și mult mai multe. Deci, și o astfel de ajustare este inevitabilă. Ceea ce, pe de altă parte, nu împiedică administrația de acolo să facă ceea ce fac în Zona de securitate, limitând și libertatea de circulație.”

Alexandru Flenchea mai atrage atenția asupra faptului că în regiunea transnistreană, în pofida regimului stării de urgență, continuă persecuțiile, arestările, condamnarea oamenilor de afaceri și preluarea afacerilor. Un alt aspect semnalat este și faptul că Tiraspol a instalat posturi noi de control și a blocat drumurile cu blocuri de beton, lucru care, în opinia lui Alexandru Flenchea, aduce un mare deserviciu Federaţiei Ruse și misiunii de pacificare coordonată de aceasta.

Alexandru Flenchea
Alexandru Flenchea

Alexandru Flenchea: „Lucrul pe care nu pot să nu-l remarc și, care, în opinia mea, este una dintre problemele cele mai acute la moment, este situația din Zona de securitate, auto-izolarea regiunii, la nivel fizic, inclusiv prin infrastructura suplimentară în Zona de securitate. Deci, sunt drumuri blocate cu blocuri de beton, nemaivorbind de oameni în uniforme.

Eu zic că decidenții de la Tiraspol trebuie să se gândească foarte bine la asta, pentru că inclusiv fac un mare deserviciu Federației Ruse, care pretinde și insistă că are o operațiune de menținere a păcii eficientă în țara noastră. În realitate vedem că Comisia Unificată de Control nu controlează situația în Zona de securitate, membrii Comisiei Unificate de Control nu pot trece peste posturile instalate ilegal de către transnistreni, pacificatorii dau din umeri. Deci, aceasta este tot o problemă și un subiect care inclusiv trebuie abordată în cadrul formatului 5+2.”

***

Miercuri, 29 aprilie, administrația transnistreană a anunțat că a mai făcut un pas către autosuficiență în gestionarea epidemiei – a adus în regiune mai multe laboratoare mobile de testare la Covid-19. Astfel de laboratoare vor funcționa acum la Tiraspol, Râbnița și Bender, asta, pe lângă laboratorul fix deschis cu o săptămână mai devreme la Tiraspol. Laboratoarele, dotate și cu teste, sunt un așa-zis „cadou” din partea omului rus de afaceri Igor Ceaika și pot procesa 36 de teste pe oră.

Despre omul de afaceri Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei, s-a scris că ar avea afaceri cu criptovalută în regiunea transnistreană, dar și relații apropiate cu președintele moldovean Igor Dodon. Iar recent Ceaika a devenit coproprietar majoritar, cu o cotă-parte de 51%, al posturilor de televiziune Primul în Moldova și Accent TV, ambele considerate a fi apropiate Partidului Socialiștilor.

Până recent, toate testele din regiunea transnistreană erau procesate la laboratorul autorizat de OMS de la Chişinău. Autoritățile de la Chişinău nu avut până acum o reacție oficială la faptul că Tiraspolul, cu susținerea Rusiei, deschide laboratoare proprii de testare. Experții spun că precizia testelor rapide este problematică, așa că unele probe sunt analizate repetat la Chișinău. Regiunea transnistreană a anunțat duminică 519 îmbolnăviri de Covid-19 și 22 de decese.

Tiraspolul a cerut Rusiei să trimită și medici epidemiologi, virusologi și infecționiști, solicitare care, deocamdată, a rămas fără răspuns. Responsabilii din sănătate din regiunea transnistreană spun însă că primesc sfaturi de la medicii ruși în regim de videoconferință. Liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a mulțumit medicilor ruși, dar și specialiștilor de la Chişinău care procesează probele biologice aduse în fiecare zi de la Tiraspol.

Tot de săptămâna trecută în farmaciile din stânga Nistrului au apărut în vânzare teste rapide pentru depistarea virusului de tip nou. Nu este clar dacă testele sunt din donația rusească sau au fost cumpărate de agenții economici din regiune, cert este că prețul acestora este destul de mare pentru un locuitor al regiunii transnistrene – în jur de 300 de ruble locale, sau aproximativ 20 de dolari.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii întâlniți cât de accesibile sunt aceste teste pentru ei și dacă și-ar cumpăra unul pentru a-și face o testare.

Vox:

- Nu mi-aș face un astfel de test, pentru că nu sunt bolnav.

- În acest moment nu mi-aș face, dar dacă aș simți ceva simptome, poate că da. Dar este forte scump. Eu știu că un astfel de test este între 5 și 12 dolari în China.

- Pentru mine acest test este foarte scump acum. Dacă ar fi mai ieftin, desigur că m-aș testa. Cred că dacă ar fi costat vreo 50 de ruble ar fi mai accesibil pentru noi.

Anunț la Farmacie - Măști nu sunt
Anunț la Farmacie - Măști nu sunt

- La prețul acesta desigur că nu. Eu nu am așa bani. Testul trebuie să fie gratuit.

- Nu mi-aș luat un astfel de test. Dacă sunt simptome trebuie făcute analizele la spital.

- Eu sunt sigur că totul este bine cu mine. Eu nu am nevoie.

- Eu nu mi-aș cumpăra. Pentru că pensionarii nu-și pot permite să-și cumpere, e prea scump. Plus că nu ajută la nimic să știi ce tip de virus ai exact – dacă te-ai îmbolnăvit oricum nu-și va fi mai ușor.

- În Italia aceste teste se vând cu 20 de euro în farmacii – am prieteni acolo și ei mi-au spus. Dar salariile în Italia sunt mult mai mari decât la noi în Transnistria. Pentru noi acest preț de aproape 20 de euro este foarte mare, iar pentru pensionari sunt chiar bani mari. Iată de ce oamenii vor prefera să-și cumpere mâncare, nu teste. Din păcate.

Aici e Radio Europa Liberă

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG