Linkuri accesibilitate

Ion Leahu: Liderul regiunii transnistrene ar trebui adus în fața justiției, nu să fie interlocutor al lui Dodon


Moldova - Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control, 9 mai, 2020

Cât de eficiente sunt întâlnirile bilaterale dintre președintele R. Moldova și liderul regiunii transnistrene?

La 13 iulie, președintele Igor Dodon a anunțat printr-o postare pe Facebook că a discutat la telefon cu liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, despre agenda întrevederii pe care o planifică la sfârșitul acestei luni.

Șeful statului a menționat că a discutat și „problema posturilor temporare care au fost instalate de către partea transnistreană de-a lungul Zonei de Securitate, la sfârșitul lunii martie, în calitate de măsuri de combatere a pandemiei de coronavirus”. Despre eficiența acestor întrevederi bilaterale un interviu cu Ion Leahu, fostul membru al Comisiei Unificate de Control (CUC).

Ion Leahu: Liderul regiunii transnistrene ar trebui adus în fața justiției, nu să fie interlocutor al lui Dodon
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:46 0:00
Link direct

Ion Leahu: „Liderul unui stat democratic, cum se consideră Republica Moldova, în principiu, nu are subiecte de discuție cu liderul regimului secesionist de la Tiraspol. Unica acțiune care ar putea fi legitimă ar fi deferirea justiției acestor persoane. Nu trebuie prima persoană să-și șifoneze imaginea prin relațiile cu un impostor.”

Europa Liberă: Pe parcursul acestor patru luni de pandemie de COVID-19, situația a cunoscut și alte evoluții, inclusiv instalarea punctelor de control suplimentare, unilateral, de către partea tiraspoleană. Ar trebui acest subiect totuși să fie dezbătut, să se găsească un compromis, cel puțin să fie convinși cei de la Tiraspol să-și retragă aceste posturi, pentru că se pare că puține au și fost retrase, dar altele rămân?

Posturile respective au fost încă o dată o marcare a hotarului de stat între Republica Moldova și regiunea transnistreană

Ion Leahu: „Subiectul ține în totalitate de două instituții: prima – Comisia Unificată de Control, care este, în principiu, unicul organ abilitat cu dreptul de a supraveghea situația din Zona de Securitate și a o aduce la normal, la legitim și a doua este instituția doamnei viceprim-ministru pentru reintegrare Cristina Lesnic, care, la fel, dispune integral de toate drepturile, de toate împuternicirile și ea este obligată să poarte toate tratativele la subiectul acestor posturi. Însă problema în cazul de față nu este de a discuta cu Tiraspolul, fiindcă Tiraspolul când a instalat aceste posturi a făcut-o absolut convins că ele sunt nu numai posturi care au indicația de a contribui la izolarea populației de cei care pot fi purtători de coronavirus. Posturile respective au fost încă o dată o marcare a hotarului de stat între Republica Moldova și regiunea transnistreană. Deci, în cazul de față, cum poți să mizezi pe faptul că pe calea negocierilor ai putea obține ceva, dacă structurile respective din start știau că încalcă absolut toate prevederile misiunii de menținere a păcii și cu toate acestea ei au făcut acest pas. Ei știau foarte bine că sunt susținuți de ruși, ba chiar erau ghidați de ruși să recurgă la aceste acțiuni. Unicul lucrul pe care ei nu l-au prevăzut când au plasat aceste posturi a fost că odată și odată va crăpa răbdarea și locuitorilor din stânga Nistrului. Protestele de la Râbnița au demonstrat că nu totul este bine în „regatul danez”. Însă la acest moment, totuși mecanismul de reprimare funcționează și protestele au fost aplanate.”

Europa Liberă: Dar problema instalării acestor posturi de control e o problemă cu barbă. În general se insista pe ideea ca să fie lichidate totalmente aceste posturi de control. Se va ajunge la acest lucru?

Ion Leahu: „La 20 martie 1998, la Odesa, când a fost semnat Acordul referitor la consolidarea încrederii între malurile Nistrului, în punctul 3 a fost stipulat că părțile vor recurge la lichidarea posturilor de grăniceri instalate fără acordul Comisiei Unificate de Control. De atunci, din 1998, s-au scurs, iată, 22 de ani. Partea moldovenească permanent insistă să fie realizate prevederile acestui acord. Mai mult ca atât, permanent se recurge la singura formă de protest din partea Republicii Moldova, asta fiind neparticiparea în cadrul ședinței Comisiei Unificate de Control sau nesemnarea rapoartelor Grupului de observatori. Sunt vreo 18 rapoarte care nu sunt semnate anume din acest motiv - partea moldovenească insistă ca observatorii să fie oficial trimiși la aceste posturi pentru a documenta și a prezenta Comisiei Unificate de Control documente prin care să demonstreze că aceste posturi există, însă partea transnistreană, susținută de partea rusă, în mod batjocoritor propune ca observatorii să meargă în control la posturile pacificatoare, de parcă posturile acestea pacificatoare pot fi comparate în funcție de dauna asupra securității și stabilității în Zona de Securitate cu posturile ilegal plasate ale grănicerilor transnistreni. Dar nu se întâmplă, iată, în mod batjocoritor își promovează intențiile, tentativele și ideile. Și în cazul de față, când are loc o asemenea abordare a problemei, a situației, să meargă Dodon la întâlnire cu Krasnoselski, asta înseamnă că el, în principiu, susține aceste acțiuni.”

Europa Liberă: Ambasadorul rus a acordat un interviu agenției ruse TASS și a spus că nu ar exista condiții ca să fie retrasă fosta Armată a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova și mulți au așteptat să reacționeze inclusiv președinția, dar nu s-a luat nicio atitudine. Cum explicați acest lucru?

Ion Leahu: „Interviul ambasadorului Vasnețov pentru TASS merita o analiză foarte minuțioasă. Nu rău a abordat această problemă dl Andrei Popov tot la Europa Liberă. Urma să vină o reacție din partea primei persoane din Republica Moldova, cu atât mai mult că absolut toate tezele care au fost desfășurate în acest interviu sunt foarte și foarte vulnerabile din punctul de vedere al dreptului, din punctul de vedere al normelor care sunt expuse în documentele care elucidează situația din stânga Nistrului și operațiunile de pacificare. Totuși, de ce nu reacționează prima persoană într-o așa situație când populația devine, într-o măsură oarecare, debusolată? Totuși, ambasadorul este ambasador, chiar dacă el este ambasadorul Federației Ruse, dar așa-i lumea că se gândește mai atent la declarațiile unei persoane cu un așa rang înalt. Neapărat trebuia să urmeze o reacție...”

Europa Liberă: Mai cu seamă că a existat și o întâlnire între cei doi. Igor Dodon s-a întâlnit cu șeful misiunii ruse la Chișinău.

Ion Leahu: „Foarte corect. Problema e că noi nu știm ce se discută și ce se aude. Iată a urmat o discuție la telefon între Krasnoselski și Dodon, a urmat întâlnirea cu ambasadorul și s-a scurs informația că s-a discutat problema posturilor. Dar categoric nu cred că în această situație Krasnoselski și Dodon au discutat numai referitor la problema posturilor. Și iarăși care e decizia? Ar putea fi scoase. Apoi ar putea sau n-ar putea, vor fi sau nu vor fi scoase?”

Europa Liberă: Ei au avut o discuție telefonică. Acum urmează să se întâlnească tête-à-tête și poate pun mai clar accentele, dar foarte mulți cunoscători ai dosarului transnistrean au zis că Igor Dodon acum ar fi cel mai mult preocupat ca autoritățile tiraspolene să-i asigure prezență la vot în timpul alegerilor prezidențiale, dacă el își înaintează candidatura, inclusiv să vină cetățeni cu drept de vot din stânga Nistrului să voteze pentru candidatura sa. Credeți că s-ar ascunde și acest detaliu?

Ion Leahu: „Eu cred că acesta-i primul aspect care a fost abordat în cadrul discuției la telefon și neapărat va fi în capul listei în cadrul întâlnirii tête-à-tête. Nu sunt pentru Dodon alte probleme mai importante decât obținerea celui de-al doilea mandat pentru președinție și pentru asta neapărat vor fi aplicate orice metode, nu întotdeauna cele mai, să spunem așa, corespunzătoare Constituției și altor norme de drept. Persoanele din stânga Nistrului care au drept de vot în dreapta Nistrului, care constituie undeva 200 000, evident că ele sunt foarte importante pentru acest scrutin electoral. Și noi o să vedem din nou cum o să fie organizat transportul până la secțiile de votare etc., etc. Evident că problemele acestea trebuie să fie examinate și discutate, dar principalul e că Krasnoselski va încerca să obțină anumite garanții.”

Igor Dodon (stânga) și Vadim Krasnoselsky
Igor Dodon (stânga) și Vadim Krasnoselsky

Europa Liberă: Ce garanții ar putea să solicite Krasnoselski?

Ion Leahu: „Începând cu influențarea Kievului ca să nu extindă mai departe controlul hotarului și terminând cu promisiuni concrete din ceea ce ține de blocul de înțelegeri din Pachetul „Berlin plus”. Krasnoselski, care, de asemenea, mâine-poimâine va intra în campania electorală, are și el nevoie să fie niște rezultate palpabile, în special în problema dosarelor penale, problema telefoniei mobile, problema relațiilor interbancare. El o să insiste neapărat ca, cel puțin, două-trei probleme din cele pe care le-am enumerat eu să fie soluționate până la declanșarea campaniei electorale a lui.”

Europa Liberă: Apropo, vizavi de problemele ce țin de dimensiunea bancară, se pare că Chișinăul avea o poziție foarte clară și spunea că totul din stânga Nistrului ar trebui să se supună entităților din Republica Moldova.

Ion Leahu: „La Chișinău în fiecare zi se schimbă situația și se schimbă punctul de vedere. Faptul că se condiționa efectuarea relațiilor interbancare cu acceptarea de către Tiraspol a anumitor norme și a anumitor legi, asta-i una, însă în situația în care Krasnoselski va insista ca această problemă să fie rezolvată, eu cred că Dodon va păși peste prevederile legislației și va contribui la realizarea și acestor aspecte.”

Europa Liberă: Și nu vor fi considerate iarăși cedări din partea Chișinăului în favoarea regimului secesionist?

Ion Leahu: „Când pe cântar se pune obținerea sau neobținerea celui de-al doilea mandat, declarațiile cuiva sau ale opoziției nu mai contează.”

Europa Liberă: În general, credeți că acum se înregistrează evoluții pe dosarul transnistrean?

Ion Leahu: „Nu. Ultimele evoluții pe dosarul transnistrean au avut loc la 20 martie 1998, când a fost semnat acel acord. Un singur aspect a fost realizat, au fost reduse contingentele militare ale celor trei părți până la 500 de persoane. Iată aceasta a fost ultima realizare în dosarul transnistrean, restul au fost nu realizări, dar au fost cedări sau, să spunem așa, unii pași separați care rezolvau o problemă situativă, normalizau situația, însă nicidecum nu contribuiau în direcția pozitivă la soluționarea diferendului nistrean.”

Europa Liberă: Dar Rusia mai are nevoie de un contingent atât de mare în stânga Nistrului?

Ion Leahu: „Da. După câte înțeleg eu din estimările la care am acces, are loc consolidarea acestui contingent, consolidarea nu atât numerică, cât calitativă...”

Europa Liberă: Contingent de militari?

Ion Leahu: „Militari, da. Ei au găsit o modalitate de a asigura, de a dota contingentele cu mijloacele necesare - fie transmisiuni, fie armament, fie alt aparataj - și ei au anumite misiuni pentru acest contingent, nu neapărat militar, de luptă. Și aceste misiuni se realizează la greu.”

Europa Liberă: Ce fac ele?

Ion Leahu: „Cercetare. Vă dau un singur exemplu. Din datele oficiale ale Biroului Federal pentru mass-media al Districtului militar de vest al Rusiei, în contingentul militar aflat în Transnistria activează o companie care asigură transmisiuni mobile, o companie e alcătuită din peste 100 de persoane, iar asigurarea se efectuează la nivel de divizii, pentru 10 mii de persoane. După cum spun ei, aici se află maximum 1.500 de persoane. Maximum! Pentru ce le trebuie lor o companie de transmisiuni? Asta înseamnă că ei, în primul rând, au un volum foarte mare de lucru legat cu electronica și, în al doilea rând, eu cred că ei se pregătesc pentru a transforma acest grup operativ la o scară mult mai mare, la o divizie sau poate chiar mai mult.”

Moldova -- Un tanc transnistrean trage la țintă în cadrul unor aplicații militare ale armatei transnistrene care au loc în plină epidemie de coronavirus, aplicatii, militar transnistrean, armata transnistreana, Tiraspol, tanc transnistrean, 26Mar2020
Moldova -- Un tanc transnistrean trage la țintă în cadrul unor aplicații militare ale armatei transnistrene care au loc în plină epidemie de coronavirus, aplicatii, militar transnistrean, armata transnistreana, Tiraspol, tanc transnistrean, 26Mar2020

Europa Liberă: Și ce scop s-ar urmări?

Ion Leahu: „Scopurile sunt indicate destul de concret, când se vorbește despre atitudinea Federației Ruse față de acțiunile NATO, acțiunile României, în special. Iată direcția de activitate – spre NATO, spre România.”

Europa Liberă: Și unde se va ajunge?

Unul din scopurile Rusiei... sunt Gurile Dunării

Ion Leahu: „În primul rând, la Dunăre. Unul din scopurile Rusiei, dar asta nici nu se ascunde, sunt Gurile Dunării, direcția Balcanilor de Sud. Relațiile speciale cu Serbia, relațiile speciale cu Ungaria – toate vorbesc despre aceea că Rusia intenționează treptat să-și restabilească monopolul, dominația în această zonă și una din formele de activitate este cea militară.”

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG