NewsMaker.md relatează că în R. Moldova, din martie până în iunie, numărul șomerilor s-a dublat ajungând la 35 de mii de persoane. Aproape 6 mii beneficiază de ajutor de şomaj, arată datele Agenţiei de Ocupare a forţei de muncă. Economista Tatiana Lariuşin consider că nivelul real al şomajului pe durata pandemiei ar fi mult mai ridicat. „Creşterea şomajului atestat în statistici oficiale nu reflectă realitate, ci scoate la iveală neîncrederea cetăţenilor în instituţiile statului”, precizează experta. „Cetăţenii aleg mai curând munca informală sau emigrare, decât să obţină statutul oficial de şomer, care în fond nimic nu oferă – nici un eventual post de muncă atractiv şi nici un ajutor demn”, concluzionează Tatiana Lariuşin.
Instalarea posturilor militare ilegale pe Nistru face parte din planul regimului separatist de la Tiraspol de a-și întări prezența și controlul în zona de securitate și de a ocupa noi teritorii ale Republicii Moldova, afirmă la Radio Chişinău analistul politic Ion Tăbîrță. „Tiraspolul nu o sigură dată a avut revendicări față de localități din stânga Nistrului subordonate administrativ Chișinăului. Tiraspolul controlează și anumite localități din dreapta Nistrului, în preajma orașului Tighina. Aceasta este una din explicațiile de ce apar peste noapte, ca ciupercile după ploaie, posturilor ilegale”, precizează analistul. El sugerează că preşedintele Igor Dodon ar tolera această stare de lucruri. „Misiunea istorică a lui Igor Dodon este să semneze un act de soluționare a conflictului transnistrean, care până la urmă să fie în parametrii planului Kozak de federalizare a R. Moldova ca Tiraspolul să aibă un drept de veto asupra politicilor Chișinăului”, mai afirmă analistul politic Ion Tăbîrţă.
Veteranii Războiului de pe Nistru ameninţă că vor bloca tot traseul de pe segmentul transnistrean, dacă autorităţile separatiste nu vor anula posturile de control instalate ilegal. „Dacă timp de 48 de ore aceste posturi nu vor fi măturate de acolo şi cetăţenii nu vor avea liberul acces într-o parte sau alta, vom bloca toate traseele”, precizează veteranul Anatol Macovei, citat de TVR Moldova. Un alt veteran Victor Ciobanu susţine că vinovaţi de situaţia creată sunt preşedintele raionului Dubăsari Grigore Filipov şi şeful statului Igor Dodon, care ar fi permis această ilegalitate şi nu au făcut nimic pentru a rezolva problema. Grigore Filipov a refuzat să comenteze acuzaţiile veteranilor de război. Iar preşedintele Igor Dodon care a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski susţine că unele posturi instalate ilegal au fost deja suspendate. În articol se aminteşte că de la începutul pandemiei de coronavirus forţele separatiste de la Tiraspol au instalat peste 30 de posturi ilegale de control, prin care au îngrădit accesul în localităţi aflate sub jurisdicția autorităţilor R. Moldova.
Decizia UE de a aloca cea de-a doua tranșă din asistența macrofinanciară, negociată încă în 2017, validează măsurile întreprinse de guvernul Chicu și coaliția de guvernare, formată din socialiștii pro-ruși și Partidul Democrat ex-oligarhic, notează politologul Dionis Cenuşă într-o analiză pentru agenţia de presă IPN. Pe de altă parte, reluarea asistenței macro-financiare a UE dovedește că opoziția și societatea civilă nu dispun de contra-argumente robuste împotriva forțelor aflate la putere sau că acestea nu ajung la destinatarii de la Bruxelles din cauza restricțiilor sanitare, mai crede politologul. „UE este la curent cu imperfecțiunea și caracterul parțial al anumitor reforme, dar optează pentru decizii de(geo-)politizate și constructive… Acordarea ajutorului financiar este imperativă pentru diminuarea consecințelor social-economice ale coronavirusului”, concluzionează Dionis Cenuşă.
Corupția la nivel înalt continuă să rămână o problemă în R. Moldova, iar cercetarea fraudei bancare, recuperare activelor furate și urmărirea penală a celor implicați trenează, fără a fi înregistrate succese, informează anticoruptie.md cu referire la un raport al Comisiei Europene privind îndeplinirea cerințelor de liberalizare a vizelor. „Autoritățile Republicii Moldova au întreprins acțiuni importante, dar aceste eforturi trebuie fortificate și susținute. Sprijinul UE va fi condiționat în continuare și va depinde de progresele concrete din agenda reformelor, în special, în domeniile anticorupției și justiției”, se menționează, între altele, în raport.
Finanțarea prevăzută în buget pentru proiectele de legi asumate de Guvern există doar pe hârtie, consideră expertul Transparency International Moldova Veaceslav Negruța, citat de jurnal.md. „Este o gaură de 17,5 miliarde de lei care e desenată în buget ca și deficit și aparent cu surse de finanțare, la fel, desenate. În acele categorii de cheltuieli care au fost adunate sunt declarații, capricii, promisiuni electorale… Acei agenți economici care furnizează bunuri, servicii sau lucrări pentru instituțiile bugetare, vor fi lipsiți de plăți, pentru că autoritățile vor orienta toți banii pentru plățile sociale, pensiile, salariile și asta se va întâmpla în special până la 1 noiembrie, pentru că aici e miza mare a acestei guvernări”, afirmă Veaceslav Negruţă.
Mold-street.com publică un reportaj video despre sectoarele industriei moldovene afectate de coronacriză. În industria confecţiilor bunăoară firmele au început să confecționeze halate şi combinezoane medicale ca să supravieţuiască. E o încercare de readaptare la cererea de piaţă, care e dominată de producţia din China. În industria automotive companiile au fost nevoite să-şi trimită o parte din angajaţi în şomaj tehnic din cauza reducerii cererii. Producţia industrială s-a micşorat cu 25 la sută. Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în producţia de îmbrăcăminte şi în fabricarea produselor textile. Repornirea industriilor va fi un proces de durată, de cel puţin câteva luni, cererile vor fi foarte mici până când producatorii din industrie vor reuşi să-şi restabilească lanţurile de aprovizionare care au fost afectate de pandemie, se mai spune în reportaj.
TV8.md publică recomandările formulate de Institutul de Politici și Reforme Europene și de Centrul de Resurse Juridice pentru îmbunătățirea proiectului Guvernului privind Comisia de selectare a candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a Regulamentulului privind modul de organizare și desfășurare a concursului. Cele două organizaţii consideră că proiectul Guvernului nu asigură un proces transparent şi echitabil de selectare a candidaților. Experţii propun, între altele, ca selectarea celor 3 candidați din partea Moldovei să fie realizată de către o comisie dominată de experți. Proiectul propus de guvern prevede o componență nominală, selectată conform unor criterii neclare, consideră cele două organizaţii. O altă propunere este introducerea unui mecanism clar și transparent de evaluare a candidaților, inclusiv publicarea interviurilor şi a punctajului acordat de fiecare membru al comisiei.
