Cum ar fi oare să începi anul de studii la Chișinău și să-l închei la Paris? Eu, din păcate, am mai puține șanse să obțin această experiență. Pe când studenții de astăzi pot foarte lesne valorifica această posibilitate. Cel mai cunoscut schimb internațional de studenți este programul „Erasmus+” care a dus la apariția unei generații botezată deja „generația Erasmus”. Pentru tinerii din Republica Moldova însă programul este, deocamdată, un tărâm prea puțin cunoscut.
Delegați a Uniunii Europene la Chișinău a dat startul unei campanii de informare despre beneficiile programelor de schimb academic. Până pe 30 noiembrie, câteva zeci de tineri care au studiat în afara țării în cadrul programelor finanțate de Uniunea Europeană le vor vorbi semenilor din țară despre propriile experiențe. Ei sunt considerați un fel de ambasadori europeni, îmi spune coordonatoarea națională rețelei, Anastasia Eșanu. Ea ține în mâini o hartă a Republicii Moldova pe care sunt marcate zece localități, de la nord la sud. Deloc întâmplător, spune Anastasia, or, spre deosebire de tinerii din capitală, cei din regiuni au mai puțină informație la îndemână:
„Noi mergem la Rîșcani, Ceadîr-Lunga, Soroca, deci, sunt foarte multe locații, inclusiv Chișinău, mergem într-o școală cu predare în limba rusă. Ce vom face noi acolo? În primul rând va fi o prezentare pe înțelesul tinerilor despre Uniunea Europeană, despre Parteneriatul Estic, despre oportunitățile pentru tineri”.
Europa Liberă: Ce oportunități au azi tinerii pe care, poate, nu le-au avut generațiile precedente?
„Noi neapărat vom vorbi despre Erasmus+ deoarece mulți dintre tinerii ambasadori europeni sunt beneficiari ai acestui proiect. Noi chiar le vom da exemple concrete, din experiențele noastre, cum noi am fost într-un Erasmus Plus în Georgia, de ce noi considerăm important să mergem…”
Europa Liberă: Inclusiv cum să-și pună bani de-o parte să le ajungă pe toată luna?
„Adevărul este că totul este acoperit de Uniunea Europeană și tinerii să nu aibă frica să aplice la proiecte deoarece transportul, mâncarea, cazarea, totul este acoperit. Este cazul doar ca ei să aibă dorința de a aplica pentru a fi selectați”.
O bursă de studiu poate ajunge la câteva mii de euro pe an, ceea ce îi permite unui student să-și acopere cheltuielile minime de trai. Dar aceste aspecte financiare sunt mai puțin importante atunci când ești anunțat că ai fost acceptat în cadrul unui proiect de schimb academic, spune Alexandru Burlacu, în prezent lector la Universitatea Tehnică din Moldova. El a beneficiat de un program la Universitatea din Aalborg, Danemarca, unde funcționează de ani de zile modelul de învățare bazat pe probleme. „Problem-based learning” (PBL) este o strategie centrată pe student, în care tinerii învață despre un domeniu prin experiența de rezolvare a unor sarcini. Metoda ajută studenții să controleze ce și cum învață, spune Alexandru, care astăzi predă anume după această metodă:
„Cu programul PBL, adică problem-based learning ideea e că studenților li se dă o problemă, fie reală, fie mai puțin reală. Bine, la Aalborg erau probleme reale, care veneau din industrie, pentru că au foarte mulți parteneri acolo…”
Europa Liberă: De exemplu?
„De exemplu la noi problema era să creăm o mână robotizată capabilă de a selecta obiecte diferite dintr-un box și de a le sorta. Plusul e că, în primul rând, studenții au o motivație mai înaltă de a învăța. În al doilea rând, este dovedit că ții minte mai bine informația când tu singur o descoperi pentru tine și, în al treilea rând, un asemenea program facilitează capacitatea de cercetare, adică tu singur stai și găsești soluția la problemă, nu aștepți cineva să te ajute, în cazul clasic - profesorul”.
Programele de schimb studențesc s-ar putea să fie tratate cu oarecare suspiciune de cineva care este îngrijorat de „exodul creierilor”. Ar fi o preconcepție păguboasă, a lăsat să se înțeleagă Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, care spune că o bună parte dintre bursieri revin acasă cu experiențe noi și chiar cu idei de afaceri.
Programele europene de schimb academic nu sunt destinate doar studenților...
„Sunt posibilități inclusiv pentru profesori, cei care formează generația tânără, ca ei să aibă acces la cele mai moderne tehnologii pentru educație și predare cunoștințelor. Astfel încât Republica Moldova să poată fi la nivelul cel mai înalt în ce privește știința europeană. Atunci când un tânăr pășește în viață, el trebuie să știe care sunt posibilitățile de a-și face propria firmă, de a obține sprijin pentru un start-up de la linii de creditare, inclusiv proiecte de instruire profesională, consultanță pentru antreprenori care să aibă succes pe piața din Republica Moldova, dar și la piața europeană, pentru viitorul comun și pentru viitorul bun al tinerilor din Republica Moldova”.
Programele europene de schimb academic nu sunt destinate doar studenților. Și profesorii universitari sunt încurajați să participe la instruiri în Uniunea Europeană sau în țări din cadrul Parteneriatului Estic. După care să contribuie la creșterea calității sistemului universitar, cea mai importantă și mai durabilă investiție în viitorul unei țări.
